Unii au noroc…
15 noiembrie 2018 | Georgiana-Raluca TRANDAFIR
Georgiana-Raluca Trandafir
Avem o definiție la nivelul Regulamentului nr. 1303/2013 care prevede ce înseamnă neregularitatea, și anume orice încălcare a dreptului Uniunii Europene sau a dreptului național, în legătură cu care să rezulte sau să aibă potențial, să dea naștere unui prejudiciu la bugetul Uniunii Europene sau la bugetul național. Această completare întâi a apărut în practica Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru că aveam o necorelare între dreptul Uniunii care, pe fostul Regulament nr. 1083, definea abaterea doar ca o încălcare a dreptului Uniunii Europene, fără să facă trimitere și la dreptul național, însă a avut grijă chiar România, printr-o trimitere preliminară, să clarifice acest aspect și Curtea de Justiție a spus că, da, sunt incluse și încălcările dreptului național care conduc la prejudicii la bugetele naționale.
Regulamentul nr. 1303/2013 a acoperit și această lipsă, dar mai avem o definiție a neregulii în Ordonanța de Urgență nr. 66/2011, o definiție extinsă, pentru că, de data aceasta, ne spune legiuitorul nostru că este ”orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor care a prejudiciat sau care poate prejudicia cele două bugete.”
Ce este important de reținut? În cadrul acestor proiecte, avem două tipuri de sancțiuni. Avem, pe de o parte, constatarea neregulii și stabilirea unei creanțe bugetare dacă neregula derivă din orice încălcare a unei norme de drept sau stabilirea unei corecții, dacă neregula derivă din nerespectarea prevederilor în materia achizițiilor publice și mai avem sancțiunea neeligibilității care intervine întotdeauna ex ante. Dacă fondurile au fost acordate, atunci vorbim de o neregulă cu creanță bugetară. Dacă fondurile nu au fost acordate, dar în controlul ex ante autoritatea, verificând documentele justificative, constată că aceste cheltuieli nu respectă toate normele de drept, aici este o chestiune destul de controversată la nivelul aplicării de către autoritățile noastre, pentru că prin toate prevederile înțeleg și cele care nu au nicio legătură cu implementarea proiectului respectiv. De exemplu, s-a susținut un curs și sala în care s-a desfășurat cursul nu avea autorizație de la ISU. Și atunci, evenimentul respectiv a adus atingere unei norme de drept. Prin urmare, s-au tăiat toate cheltuielile în legătură cu evenimentul respectiv. Adică, avem și sancțiuni sau măsuri administrative, pentru că așa le-a calificat Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care sunt exagerate, raportat la gravitatea abaterii, deși Ordonanța nr. 66/2011 impune ca sancțiunile – fie că sunt corecții, fie că sunt creanțe bugetare rezultând din nereguli – să fie stabilite cu respectarea principiului proporționalității. În realitate, această sancțiune vizează toate sumele în legătură cu activitatea respectivă. Și poate, uneori, unii au noroc și activitatea se poate delimita de restul proiectului, restul rămânând eligibile, alteori activitatea nu se poate delimita de restul proiectului și atunci neeligibilitatea afectează întregul proiect. Cam aceasta este neregula: orice încălcare a oricărei norme de drept.
Avocat Georgiana Trandafir
Managing Partner TRANDAFIR & ASSOCIATES
* Opinie susținută în cadrul dezbaterii ”Câte nereguli fac o fraudă? (fonduri europene)”, ediția 224, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
