Pentru comunicare profesională JURIDICE.ro recomandă Infinit PR
TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

Diferența dintre fraudă și neregulă

12.11.2018 | Norel NEAGU
Abonare newsletter
Norel Neagu

Norel Neagu

Prin infracțiune, în mod normal, atingerea este mai gravă. Prin neregulă, în general, atingerea este mai ușoară. Nu neapărat forma de vinovăție contează, ci rezultatul produs, atingerea adusă valorii sociale, aceasta ar fi diferența esențială. De aceea, pentru nereguli se prevăd sancțiuni administrative, iar pentru fraudă se prevăd pedepse. Plecând de la această diferență, aș spune că nu putem considera că o neregulă săvârșită de obicei – chiar repetată, chiar după ce am fost încunoștințați și am căzut în păcat și a doua oară, și a treia oară – poate atrage incidența dreptului penal și aplicarea normelor sau textelor legale de la art. 18 indice 1 la indice 5 din Legea nr. 78/2000, care reglementează domeniul penal.

Singurul loc în care frauda este definită este Ordonanța de urgență nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, unde se prevede că este vorba de infracțiunile care sunt reglementate – simplific acum prevederea din textul de lege – în materia protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene și a celor din dreptul național conexe, cum ar fi obținerea ilegală de fonduri sau detunarea de fonduri din dreptul național, dacă ne referim la fraudă în materie de cheltuieli. Aici este o altă discuție dacă sunt infracțiuni conexe sau chiar infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, cele în materie de venituri, adică frauda în materie de TVA și contrabanda.

Din punctul meu de vedere, se pune problema legăturii între neregulă și fraudă numai în situația în care comportamentul imputat persoanei, considerat neregulă, este identic cu cel imputat persoanei, considerat fraudă. Adică, în cazul în care acesta se încadrează în tipicitatea cerută de art. 18 indice 1- 18 indice 5 din Legea nr. 78/2000. Numai în această situație putem discuta dacă neregula este infracțiune potrivit prevederilor legislației penale.

Acum, potrivit deciziilor CEDO sau ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, se mai poate pune problema dacă neregula este sancționată cu o sancțiune de o gravitate suficientă pentru a constitui sancțiune penală, în cazul în care sunt îndeplinite criteriile Engel, reținute în deciziile Bonda, Fransson ș.a.m.d. în CJUE ori din jurisprudența CEDO. Adică, dacă, prin natura ei sau prin sancțiunea administrată, este de o gravitate suficientă similară unei sancțiuni penale, în această situație – spre exemplu, dacă am aplica penalități care merg până la 50-80% din sumele primite ca fonduri europene –  este considerată, pe jurisprudența CJUE și CEDO, o sancțiune penală.

Avocat conf. univ. dr. Norel Neagu
HOTCA & ASOCIAŢII

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii ”Câte nereguli fac o fraudă? (fonduri europene), ediția 224, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week