Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar [MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete]
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu CSM, Ministerul Public şi DNA
JURIDICE
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Tudorel Toader: Mâine voi prezenta procedura și graficul de numire a celui care ocupă postul de procuror general. UPDATE: Precizări MJ. Mesajul procurorului general
03.11.2018 | JURIDICE.ro


3 noiembrie 2018: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat următoarele documente privind criteriile, condițiile și documentele solicitate de către Ministerul Justiției pentru desfășurarea procedurii de numire, în aprilie 2016, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție:

:: Adresa Ministerului Justiției
:: Criteriile și calendarul de recrutare

***

UPDATE 1 noiembrie 2018: Biroul de informare şi relaţii publice al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, raportat la susţinerile ministrului Justiţiei, privind neîndeplinirea de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a condiţiei legale constând în obţinerea calificativului „Foarte bine” la ultima evaluare, condiţie cerută cu prilejul depunerii candidaturii pentru funcţia deţinută, este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Consiliul Superior al Magistraturii a comunicat prin adresa numărul 22234/2018 din 30 octombrie 2018 rapoartele de evaluare obţinute de procurorul general Augustin Lazăr pe întreg parcursul carierei, toate calificativele acordate fiind „Foarte bine”. De asemenea, s-a constatat că nu a fost niciodată sancţionat disciplinar, fiind astfel îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru numirea în funcţia de procuror general aşa cum rezultă şi din hotărârea Secţiei pentru procurori numărul 258 din 21 aprilie 2016.

Semnalăm diferenţa de formulare a condiţiilor cerute de lege în sensul că atunci când se vorbeşte despre lipsa sancţiunilor disciplinare, condiţia cerută este să nu fi fost sancţionat în ultimii trei ani, în timp ce în privinţa evaluării se  prevede acordarea calificativului „Foarte bine” la ultima evaluare, şi nu la evaluarea activităţii din ultimii trei ani.

Aceasta interpretare este conformă  şi practicii unitare a Consiliului Superior al Magistraturii care nu a sancţionat niciodată un magistrat, prin respingerea candidaturii pentru o funcţie de conducere sau de execuţie, în situaţia în care întârzierea realizării evaluării nu a fost imputabilă acestuia. Întotdeauna a fost luată în considerare ultima evaluare realizată şi aflată la dosarul profesional. În acest sens menţionăm hotărârea Secţiei pentru procurori nr. 742/2007.

:: Sursa : www.mpublic.ro

***

UPDATE 1 noiembrie 2018: Miercuri, 31 octombrie 2018, ca urmare a precizărilor publicate de Ministrul Justiției, prof. univ. dr. Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a transmis următorul mesaj:

„Am aflat abia după o săptămână de suspans că ordonanța de clasare invocată de ministrul justiției nu a fost emisă, confirmată sau verificată de subsemnatul în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, astfel cum acesta a lăsat să se înțeleagă, enumerând-o ca motiv de revocare.

Este un mod tipic de manipulare prin distorsionarea adevărului.

Ministrul Justiției exploatează o eroare de grefă survenită în martie 2016, făcută cu ocazia selectării lucrărilor necesare pentru procedura de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Efectuând copii după documente redactate de A. Lazăr, grefiera a fotocopiat, urmare a unei erori generate de identitatea numelui de familie, ordonanța emisă de procurorul șef adjunct de secție Cristian A. Lazăr din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Această ordonanță de disjungere cu privire la alte persoane a ajuns prin declinarea competenței la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, dosar pe care l-am repartizat, spre soluționare, unui procuror.

Copiile mai multor lucrări au fost introduse într-un plic și depuse împreună cu proiectul de management la Ministerul Justiției, unde eroarea a fost observată și înlăturată. Proiectul a fost publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii în perioada 4 – 21 aprilie 2016, fiind pus în dezbatere publică, perioadă în care s-au efectuat verificări asupra candidatului, așa cum s-a dispus prin Hotărârea Secției pentru Procurori nr. 235 din 4 aprilie 2016.

Printr-o adresă emisă, Consiliul Superior al Magistraturii ne-a comunicat că această ordonanță de clasare, aparținând altui procuror, nu s-a aflat în dosarul de candidatură. De altfel, documentul care poartă numele altui procuror nu poate fi utilizat pentru verificarea raționamentului juridic al candidatului.

Referitor la evaluarea mea profesională pentru perioada 2011 – 2013, din consultarea actelor aflate la lucrarea în cauză, a rezultat că evaluarea a vizat activitatea pe care am desfășurat-o în calitate de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, pentru perioada 1.01.2011 – 31.12.2012 şi de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, pentru perioada 1.01.2012 – 31.12.2013, când aveam calitatea de membru de drept al comisiei de evaluare de la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Potrivit disp. art. 25 alin. 6 din Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676 din 4 octombrie 2007, cu modificările şi completările intrate în vigoare până la data de 31.12.2015, procurorul general este membru de drept al comisiei de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind activitatea profesională a procurorilor ce fac parte din comisiile de evaluare de la nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel.

Dată fiind situaţia de incompatibilitate în care m-am aflat cu ocazia efectuării evaluării pentru activitatea profesională desfăşurată în perioada 2011 – 2013 când aveam calitatea de membru de drept al comisiei de evaluare de la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia potrivit disp. art. 25 alin. 1 lit. b din Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676 din 4 octombrie 2007, cu modificările şi completările intrate în vigoare până la data de 31.12.2015, raportul de evaluare pentru perioada 2011-2013 a fost întocmit de ceilalţi doi membri ai comisiei de evaluare menţionate în art. 25 alin. 6 din regulamentul amintit precum şi de membrul supleant al aceleiaşi comisii.

Cu ocazia avizării propunerii ministrului justiției de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a analizat propunerea formulată, referatul Direcției de resurse umane și organizare, declarațiile depuse, proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general, CV-ul, 12 lucrări relevante întocmite în desfășurarea activității, constatând că îndeplinesc condițiile de vechime, că nu am fost sancționat disciplinar în ultimii 3 ani de activitate iar la ultima evaluare a activității profesionale am fost apreciat cu calificativul „foarte bine”.

De asemenea, așa cum rezultă din Hotărârea Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 258 din 21 aprilie 2016, s-a constatat că au fost parcurse toate etapele prevăzute de Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006 cu modificările și completările ulterioare.”

***

1 noiembrie 2018: Miercuri, 31 octombrie 2018, Ministerul Justiției a publicat un comunicat, al cărui text îl redăm integral, privind numirea prof. univ. dr. Augustin Lazăr în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Numirea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr

Facem precizarea faptului că, prezentele dezvoltări nu adaugă la raportul de evaluare prezentat în data de 24 octombrie 2018.

  1. Anunțul de recrutare

17 Februarie 2016 – pe site-ul Ministerului Justiției, a fost postat anunțul cu privire la declanșarea procedurii de recrutare pentru ocuparea funcției de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.  Anunțul de recrutare a fost însoțit de publicarea criteriilor avute în vedere pentru ocuparea funcției de Procuror General, iar la capitolul Condiții prevăzute de lege sunt enumerate următoarele: (a) Vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror(b) Calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare; (c) Nu au fost sancționați în ultimii 3 ani.

Termenul limită pentru depunerea candidaturilor a fost data de 16 martie 2018.

  1. Candidați

15-16 Martie 2018 – la registratura Ministerului Justiției au fost înregistrate 4 candidaturi pentru funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, printre care și a procurorului Augustin Lazăr.

  1. Selecția de către Ministrul Justiției

21 martie 2016 – data programată pentru dialogul domnului procuror Augustin Lazăr cu ministrul justiției.

01 aprilie 2016 – Ministrul Justiției a transmis către Consiliul Superior al Magistraturii propunerea de numire funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a domnului procuror Augustin Lazăr, pentru o perioadă de 3 ani.

  1. Avizul secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii

Potrivit articolului Art. 211 alin (2) din Regulamentul privind transferul şi detașarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcții de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcția de procuror şi a procurorilor în funcția de judecător din 09.03.2006, ”în vederea emiterii avizului, împreună cu propunerea ministrului justiției se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declarațiile prevăzute de art. 55 alin. (3), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfășurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante”.

21 Aprilie 2016 – prin Hotărârea 258, secția de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea ministrului justiției de numire în funcția de Procuror General a domnului Augustin Lazăr.

  1. Numirea în funcția de procuror general

28 Aprilie 2016 – Președintele României a semnat decretul de numire în funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr.

PROBLEME IDENTIFICATE ÎN PROCEDURA DE NUMIRE

  1. Dosarul de candidatură

Candidatura domnului procuror Augustin Lazăr a fost înregistrată la Ministerul Justiției printr-un email transmis în data de 15 Martie 2016, ora 12:27 către Direcția Resurse Umane. Din copia email-ului se poate observa că s-au atașat doar un curriculum vitae și o scrisoare de intenție.

Din analiza dosarului și a înregistrărilor din registratura Ministerului Justiției, rezultă că nu au fost depuse alte documente nici la această dată, nici la o dată ulterioară, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere.

La data de 18 martie 2016, conform unei adrese identificate la dosar, Ministerul Justiției a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii furnizarea unor informații referitoare la cei 4 candidați cu referire expresă la: vechimea în funcția de judecător/procurorcalificativul obținut la ultima evaluare a activității profesionale și eventualele sancțiuni disciplinare aplicate în ultimii trei ani sau proceduri disciplinare în curs. La această solicitare, în registratura MJ sau la dosarul de numire, nu este niciun răspuns și niciun document provenit de la Consiliului Superior al Magistraturii.

  1. Neîndeplinirea criteriilor anunțate pentru numire

În dosarul de candidatură nu s-a identificat nici un document care să dovedească îndeplinirea criteriului de la capitolul Condiții prevăzute de lege din anunțul de pe site-ul Ministerului Justiției, și anume obținerea calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.

Această cerință este verificată pe baza prevederilor articolului 39 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevede că pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță judecătorii și procurorii sunt supuși la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficiența, calitatea activității și integritatea, obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor și procurorilor numiți în funcții de conducere, și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.

Pentru clarificarea aspectelor menționate mai sus, la data de 12 Septembrie 2018, Ministrul Justiției s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu solicitarea de a transmite situația evaluărilor domnului procuror Augustin Lazăr.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis răspunsul numărul 18450 din 19 septembrie 2018, prin care a pus la dispoziție rapoartele de evaluare a activității profesionale a domnului Augustin Lazăr, întocmite, pentru perioada 2014-2016 de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii și pentru perioada 2011-2013, de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Raportul de evaluare pentru perioada 2011-2013 vizează activitatea desfășurată de către domnul Augustin Lazăr în funcția de procuror general adjunct, respectiv procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. La finalul documentului se precizează faptul că: ”Prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi, 20 APRILIE 2017, în trei exemplare…” Documentul este emis la un an de la numirea în funcție – în baza prevederilor art. 39 alin (1) evaluarea are loc la fiecare 3 ani, astfel că numirea trebuia să aibă la bază o evaluare nu mai veche de anul 2013.

Astfel, ministrul justiției a făcut propunerea de numire în funcția de Procuror General a domnului Augustin Lazăr cu nerespectarea criteriilor anunțate și a prevederilor legale.

La data de 28 Aprilie 2016, când Președintele României a semnat decretul de numire în funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr, acesta nu deținea o evaluare a îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță, realizată în baza articolului 39 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Astfel, domnul Augustin Lazăr nu a demonstrat îndeplinirea criteriului anunțat de Ministerul Justiției pentru ocuparea funcției de Procuror General, capitolul Condiții prevăzute de lege, și anume calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.

  1. Evaluarea domnului procuror Augustin Lazăr

Față de situația identificată anterior, evaluarea domnului procuror Augustin Lazăr pentru perioada 2014-2016, de către Comisia de evaluare a procurorilor, constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, comunicată prin adresa CSM 18450 din 19.09.2018, conține doar dată luării la cunoștință a evaluării, și anume 18.09.2018 (cu o zi înainte să fie transmis răspunsul către Ministerul Justiției).

Pentru această procedură, pe ordinea de zi a Ședinței Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din data de 05 septembrie 2018 [extras], s-a pus în discuție înlocuirea domnului Augustin Lazăr cu doamna Laura Oprean prim-adjunct al procurorului general, din funcția de președinte a Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apelAceastă decizie era fundamentată de evaluarea activității profesionale a domnului Augustin Lazăr pentru perioada 2014-2015 când a ocupat funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și avea la bază, conform punctului 1 de pe ordinea de zi ”Constatarea incompatibilității președintelui Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel și înlocuirea acestuia potrivit art.26 alin 10 din Hotărârea nr 676/2007 din 04.10.2007”.

Nu avem cunoștință dacă domnul Augustin Lazăr a fost înlocuit din această funcție și la data de 20 aprilie 2017 (data întocmirii Raportului de evaluare pentru perioada 2011-2013), când deținea, de drept, poziția de președinte al comisiei, în virtutea articolului 29 alin (8) din Hotărârea nr 676/2007, care prevede că: Activitatea specifică funcției de procuror desfășurată de membrii comisiilor de evaluare de la parchetele de pe lângă curțile de apel, inclusiv membrii supleanți, chiar dacă aceștia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, din care fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, 2 procurori desemnați de colegiul de conducere şi un membru supleant.

Cu toate acestea, raportul de evaluare a activității profesionale, transmis de către Consiliul Superior al Magistraturii, în data de 18.09.2018, nu este pentru perioada 2014-2015 (așa cum se precizează pe ordinea de zi a ședinței Colegiului de conducere al PICCJ din 05.09.2018), ci pentru perioada 2014-2016, și nu este întocmit de către Comisia de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel (așa cum se precizează pe ordinea de zi a ședinței Colegiului de conducere al PICCJ din 05.09.2018) ci de către Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii.

  1. Avizul Consiliului Superior al Magistraturii

21 aprilie 2016 – Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii numărul 258 reține următoarele:

”Din înscrisurile atașate, respectiv, propunerea ministrului justiției, referatul Direcției resurse umane și organizare, declarațiile prevăzute la art. 54 alin (2), raportata la art. 48 alin (11) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv, declarația pe propria răspundere, de neapartenență la serviciile de informații înainte de anul 1990 și declarația de interese, precum și proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, curriculum vitae, al candidatului și 12 lucrări relevante întocmite de acesta în desfășurarea activității, rezultă că au fost parcurse toate etapele parcurse de art. 21alin (1)-(5) din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere…..”

Aceste documente la care se face referire în avizul secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu se regăsesc în dosarul de la Ministerul Justiției, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere. Raportat la prevederile art. 21, având în vedere faptul că aceste documente sunt depuse la Consiliul Superior al Magistraturii împreună cu propunerea ministrului justiției, considerăm că ele trebuiau să fie depuse anterior la MJ.

Din documentele de la Ministerul Justiției nu se poate identifica conținutul dosarului transmis către Consiliul Superior al Magistraturii și nici cele 12 lucrări la care se face referire în hotărârea CSM nr 258 din 21 aprilie 2016. În adresa transmisă de Ministerul Justiției către CSM, este menționată îndeplinirea criteriilor pentru numire, făcându-se referire la documente care nu există la dosar.

  1. Lucrări relevante întocmite în desfășurarea activității de către candidați

În dosarul candidatului de la Ministerul Justiției nu se pot identifica, cu exactitate, documentele justificative pentru activitatea profesională, și anume lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfășurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante.

Potrivit articolului Art. 211 alin (2) din Regulamentul privind transferul şi detașarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcții de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcția de procuror şi a procurorilor în funcția de judecător din 09.03.2006 ”ÎMPREUNĂ cu propunerea ministrului justiției se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declarațiile prevăzute de art. 55 alin. (3), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfășurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante”

În dosarul de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror-șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Ministerul Justiție, s-a identificat o Ordonanță de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului Municipiului Sibiu de la acea dată, domnul Klaus Werner Iohannis.

La baza dosarului stau două plângeri, una formulată de un petent persoană fizică către Direcția Națională Anticorupție, care a fost trimisă ulterior spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18.07.2013 și alta formulată de către o instituție publică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmisă spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28.08.2013. La acea dată, conform informațiilor din curriculum vitae depus la dosarul de candidatură, domnul Augustin Lazăr îndeplinea funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

În raportul de evaluare a fost precizat faptul că: ”Nu cunoaștem dacă motivul acestei scăpări are vreo legătură cu faptul că în dosarul de candidatură al actualului procuror general era tocmai o rezoluție de clasare care privea președintele României în funcție. Am luat doar act de documentele pe care le-am identificat în dosarul înregistrat la Ministerul Justiției

Toate constatările făcute prin Raportul de evaluare sunt corecte și au ca fundament, așa cum am precizat, documentele identificate în dosarul de la Ministerul Justiției. Afirmația a fost făcută în contextul elementelor prezentate la punctul 2 – Neîndeplinirea criteriilor anunțate pentru numire.

  1. Atribuțiile Președintelui

Conform dispozițiilor art. 54 alin (3) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în vigoare la data de 28 aprilie 2016, ”Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului”.

Dacă Președintele României putea refuza motivat, este greu de crezut că își putea fundamenta decizia în lipsa studierii documentelor de la dosarul de candidatură.

Nu cunoaștem documentele care au fost analizate la acea dată de către domnul Președinte pentru a motiva decizia sa de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece din documentele de la Ministerul Justiției nu rezultă conținutul dosarului transmis către Administrația Prezidențială. Ordonanța de clasare menționată la punctul anterior se află în dosarul de la Ministerul Justiției, aferent procedurii de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general.

Autorul ordonanței de clasare a fost numit de către președintele în funcție, conform art. 54 alin (1) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la propunerea ministrului justiției, într-o funcție de procuror de rang înalt.

Distinct de cele prezentate și având în vedere discuțiile cu privire la posibilitatea de a face public copii ale documentelor identificate în dosarul de numire al domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmit către Consiliul Superior al Magistraturii copie integrală după dosarul existent la Ministerul Justiției, în forma și în ordinea identificată, împreună cu fișa de registratură cu documentele intrate. În același timp, atașez copie după răspunsul numărul 18450 din 19 septembrie 2018, prin care CSM a transmis rapoartele de evaluare a activității profesionale a domnului Augustin Lazăr.

Solicit, pe această cale, Consiliului Superior al Magistraturii să confirme sau să infirme cu date si fapte aspectele identificate în evaluarea documentelor din copia după dosarul care a stat la baza numirii domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În același timp, în condițiile în care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că sunt întrunite condițiile legale pentru a face publice documentele transmise, îmi exprim acordul în acest sens.”

***

Luni, 29 octombrie 2018, prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a transmis următoarele, prin intermediul paginii de Facebook: „Mâine voi prezenta procedura și graficul de numire a celui care ocupă postul de procuror general. Mâine voi face public și conținutul dosarului de candidatură.

Pentru a observa eventualele neconcordanțe, preferabil ar fi să cunoaștem și conținutul dosarului pe baza căruia a fost aprobat și semnat decretul de învestitură.

În mod normal, dosarele de la MJ, CSM și Cotroceni trebuie să aibă un conținut identic!

PS: Nu renunț la procedura de revocare a actualului procuror general. Este de observat și abordarea diferită de la Palatul Cotroceni – cererea de revocare „nu este oportună politic/nu este oportună” spre deosebire de cererea de revocare „este inadecvată”!”

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Tudorel Toader: Mâine voi prezenta procedura și graficul de numire a celui care ocupă postul de procuror general. UPDATE: Precizări MJ. Mesajul procurorului general”

  1. Amelia FARMATHY spune:

    Eu zic să aibă olecuţă de răbdare să afle, dară, rezultatul final al ievaluărilor.
    Deocamdată nu are niciunul.
    Nici măcar al dânsului, presupunând că ar face obiectul vreunei ievaluări din sfera guvernamentală desigur.

    Acum, serios şi logic academic vorbind, cum să stabileşti un calendar pentru ocuparea unui post care e încă ocupat?
    Ca să nu mai vorbim de faptul că, din ce am cetit eu prin hotărârea CEDO privind pe fostul preşedinte al Curţii Supreme a Ungariei contra statului ungar, dacă nu greşesc, o cam zis acolo CEDO că nu e deloc OK să te trezeşti îndepărtat – printr-o modificare a legii în cazul maghiar -, adică, practic, dat afară dintr-o funcţie pe care o ocupai legal şi să nu ai nicio cale de atac, dar absolut niciuna, în faţa unei instanţe de drept comun care să verifice, prezentând garanţii de independenţă şi de competenţă, situaţia în care te trezeşti, spre exemplu, în cazul de faţă, actul declanşator al revocării.

    Las la o parte aici Curtea Constituţională căci, oricât de mult s-ar discuta despre cum legiferează şi interpretează legi Curtea Constituţională în locul instanţelor de judecată, rămânând acestora din urmă doar realizarea unei simple formalităţi de vreme ce li se spune cum să citească legea, chiar şi atunci când excepţiile de neconstitutionalitate sunt respinse, aspect care, cu certitudine, poate face obiectul unor dezvoltări polemice interesante, Curtea Constituţională nu este o instanţă de judecată şi nici nu face parte din sistemul judiciar al instanţelor, membrii săi fiind numiţi de către actorii politici relevanţi, pentru un mandat limitat în timp, fără vreun concurs sau vreo altă formă de verificare similară cu cea pe care o susţin (sau, mai exact, o susţineau înainte de modificarea legilor justiţiei), spre exemplu, judecătorii ce vroiau să ajungă la Înalta Curte (şi la celelalte niveluri, în cadrul sistemului, subzista o necesară formă de examinare obiectivă, perfectibilă fără îndoială, dar obiectivă), ci pe baza reputaţiei profesionale deosebite şi a vechimii într-o profesie juridică – destul de largă referirea la aria juridică, dacă mă întrebaţi pe mine, dar, mă rog, pe mine nu mă întreabă nimeni.)))))

    Din această perspectivă, nu am înţeles niciodată de ce au fost numiţi judecători, probabil pentru a da mai multă greutate socială funcţiei ocupate (din păcate, asta generează şi confuzii întrucât oamenii fără pregătire juridică – li se întâmplă şi celor cu pregătire juridică, dar cred că din alte cauze – confundă judecătorii „de scaun” cu gardienii Constituţiei), şi de ce nu s-a găsit o altă denumire, de genul consilier sau expert, căci domniile lor asta şi fac: analizează, cu experienţa de rigoare, compatibilititatea legilor/ordonanţelor cu prevederile Constituţiei (evident că mă refer aici la prerogativele care se „intersectează” cu activitatea de judecată, celelalte prerogative ale CC nefăcând altceva decât să accentueze nepotrivirea cu denumirea de judecător întrucât domniilor lor devin un soi de mediatori, cu forţă de decizie mai presus de orice, între diverşi actori politici, chestiune cu care nu au nicio treabă instanţele de judecată.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate