Achiziţii publiceAfaceri transfrontaliereArbitrajAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiContencios administrativContravenţiiCorporateCyberlawData protectionDrept civilDrept comercialDrept constituţionalDrept penalDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiDreptul UEEnergieExecutare silităFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăLITIGIIMedia & publicitateMedierePiaţa de capitalProcedură civilăProprietate intelectualăProtecţia consumatorilorProtecţia mediuluiTelecom
 
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
CITR
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

Print Friendly, PDF & Email

ICCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Dreptul administratorului/ lichidatorului judiciar de a verifica creanţele bugetare constatate prin titluri executorii sub aspectul întinderii

05.11.2018 | Andrei PAP
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 5 noiembrie 2018 a fost publicată Decizia nr. 53/2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Cluj – Secția a II-a civilă, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea unei probleme de drept.

I. Titularul şi obiectul sesizării

Curtea de Apel Cluj – Secția a II-a civilă a dispus prin încheierea de la 19 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.496/84/2017/a1, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în baza art. 519 din Codul de procedură civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept menționată.

Cererea de pronunțare a hotărârii prealabile a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 15 ianuarie 2018 cu nr. 778/1/2018.

II. Analiza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secția a II-a civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, a subliniat următoarele:
[…]

52. Chestiunea de drept cuprinsă în prezenta sesizare și de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei nu a făcut obiectul analizei prin decizia sus-menționată și vizează aspecte ce țin de interpretarea art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014 care nu au fost avute în vedere anterior și care urmează a fi dezvoltate în cele ce urmează.

53. Înalta Curte de Casație și Justiție constată că problema de drept asupra căreia se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile este următoarea: „dacă administratorul judiciar/lichidatorul are dreptul de a verifica creanțe bugetare constatate prin titluri executorii și care sunt limitele acestei verificări, respectiv dacă, din perspectiva întinderii creanței bugetare, verificarea poate viza momentul nașterii creanței bugetare pentru a stabili dacă sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolvență a debitoarei”.

54. Soluționarea acesteia trebuie să pornească de la reglementările pe care Legea nr. 85/2014 le prevede în legătură cu atribuțiile administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, cu referire la examinarea creanțelor în general și a creanțelor bugetare în special, precum și de la dezlegările obligatorii pe care instanța supremă le-a dat printr-o hotărâre prealabilă anterioară, și anume Decizia nr. 11/2016.

55. Întocmirea și înregistrarea tabelului preliminar de creanțe sunt în atribuția administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, operațiune reglementată de art. 110 din Legea nr. 84/2014, ca rezultat al verificării cererilor de admitere a creanțelor înregistrate de creditorii ale căror creanțe s-au născut anterior datei deschiderii procedurii. Se consideră că sunt creanțe anterioare, conform art. 102 alin. (1) teza a II-a, și creanțele bugetare constatate printr-un raport de inspecție fiscală întocmit ulterior deschiderii procedurii de insolvență, dar care are ca obiect activitatea anterioară a debitorului.

56. Potrivit art. 5 pct. 69 din Legea nr. 85/2014, tabelul preliminar de creanțe cuprinde toate creanțele scadente și nescadente, sub condiție sau în litigiu, născute înainte de data deschiderii procedurii, acceptate de către administratorul judiciar în urma verificării acestora. De asemenea, în tabel se menționează atât suma solicitată de către creditor, cât și suma acceptată și rangul de prioritate, iar în cazul procedurii simplificate se înregistrează și creanțele născute după deschiderea procedurii și până la momentul intrării în faliment.

57. Cererea de admitere a creanței este supusă verificării de către practicianul în insolvență, conform prevederilor art. 106 alin. (1) și (3) din Legea nr. 85/2014, care va proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri și a documentelor depuse și va efectua o cercetare amănunțită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe, solicitând în acest scop de la debitor explicații, informații și documente suplimentare. Activitatea de verificare asupra cererilor de admitere a creanțelor în vederea întocmirii tabelului preliminat de creanță este realizată deopotrivă de administratorul judiciar, în cadrul procedurii generale și de lichidatorul judiciar, în cadrul procedurii simplificate, când debitorul intră direct în faliment, potrivit art. 147 alin. (3) din lege.

58. Cu privire la creanțele și drepturile de preferință trecute în tabelul preliminar de creanțe, debitorul, creditorii și orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestații, în caz contrar art. 102 alin. (9) din lege prezumându-le ca fiind valabile și corecte.

59. Dispozițiile legale cuprinse în art. 105 din Legea nr. 85/2014 reglementează situația-regulă potrivit căreia toate creanțele trebuie supuse în mod obligatoriu procedurii de verificare. De la această regulă, legea prevede două excepții:

a) creanțele care sunt constatate prin titluri executorii rezultând dintr-o hotărâre judecătorească, respectiv hotărâri judecătorești executorii și hotărâri arbitrale executorii.

În cazul modificării unei hotărâri executorii în căile de atac, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va reface tabelul de creanțe prin înscrierea sumei rezultate din hotărârea dată în calea de atac.

Dacă instanța de control judiciar anulează sau casează hotărârea, fără a dezlega fondul pricinii, judecata în fața instanței de drept comun se suspendă, conform art. 75 din lege, situație în care administratorul/lichidatorul judiciar va proceda la verificarea creanței respective și va notifica creditorul în cazul în care nu înscrie total sau parțial creanța, cu motivarea corespunzătoare, în condițiile art. 110 alin. (4) din lege.

b) creanțele bugetare, care rezultă dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legile speciale care le reglementează.

60Creditorul bugetar își justifică această calitate pentru a putea participa la procedura insolvenței doar prin existența titlului de creanță fiscală împotriva averii debitorului, care este titlu executoriu și se individualizează prin una dintre modalitățile prevăzute de Codul de procedură fiscală. Potrivit art. 5 pct. 14 din lege, creanțele bugetare reprezintă creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora. Își păstrează această natură și creanțele bugetare care nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor deținute, pentru partea de creanță neacoperită.

61. Art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 exceptează de la verificare doar creanțele bugetare care rezultă dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.

62. Prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 10 iunie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea dispozițiilor art. 105 alin. (1) și (2) și art. 106 din Legea nr. 85/2014, administratorul/lichidatorul judiciar nu are atribuția de a verifica pe fond creanțele bugetare constatate prin titluri executorii, contestate în termenul legal în fața instanței specializate. Rațiunea acestei interpretări are în vedere principiul unicității căii de atac și garanțiile prevăzute la art. 126 alin. (6) din Constituția României în ceea ce privește controlul judecătoresc al actelor administrative pe calea acțiunilor în contencios administrativ, care se soluționează doar de instanțele de judecată specializate.

63. Un argument în plus față de cele reținute prin decizia menționată a fost prezentat în doctrină și unde se arată că dispozițiile art. 105 alin. (2) din lege au fost modificate implicit prin art. 351 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Potrivit acestui text de lege, cu denumirea marginală „Soluționarea căilor de atac în cazul actelor administrative fiscale privind debitorii în insolvență”, prin derogare de la dispozițiile art. 75 din Legea nr. 85/2014, actele administrative fiscale emise înainte și după intrarea în insolvență se supun controlului instanțelor specializate de contencios administrativ fiscal. Cu alte cuvinte, titlurile de creanță bugetară, fie că sunt emise înainte de deschiderea procedurii, fie că sunt emise în cursul procedurii, se pot contesta de către debitor numai în procedura contenciosului administrativ fiscal, fără ca acțiunile în contencios administrativ să poată fi suspendate. Acesta este contextul în care administratorul/lichidatorul judiciar trebuie să înscrie creanța bugetară în tabelul preliminar, astfel cum rezultă din titlul de creanță emis de organul fiscal, fără a putea verifica creanța.

64. Prin urmare, exceptarea de la procedura verificării creanțelor bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu vizează atât titlurile necontestate, cât și pe cele contestate în termenele prevăzute de legile speciale care le reglementează, cu precizarea că excepția se referă exclusiv la examinarea pe fond a titlului de creanță fiscală, sub aspectul legalității, iar nu și din punct de vedere formal, fapt care constituie o obligație pentru administratorul judiciar/lichidatorul judiciar.

65. Astfel, aspecte care țin de stingerea parțială sau totală a creanței ori de intervenirea prescripției extinctive, caracterul contestat al creanței ori tardivitatea depunerii acesteia se înscriu în sfera atribuțiilor de verificare pe care le realizează practicianul în insolvență. Acesta are obligația de a efectua o cercetare amănunțită a fiecărei cereri de admitere, în vederea stabilirii legitimității, valorii exacte și priorității fiecărei creanțe în parte, potrivit dispozițiilor art. 106 alin. (1) din Legea nr. 85/2014. De precizat că, în îndeplinirea atribuției vizând stabilirea legitimității creanței, administratorul/lichidatorul judiciar nu se pronunță asupra valabilității documentelor în baza cărora creditorul solicită înscrierea acesteia, întrucât, așa cum s-a precizat anterior, aceasta ar reprezenta o examinare pe fond și o substituire în atribuțiile puterii judecătorești. Sub acest aspect, administratorul judiciar sau lichidatorul, după caz, verifică doar existența și îndeplinirea cerințelor minimale pentru ca actul exhibat să constituie fundament al cererii de creanță.

66. Prin urmare, în lipsa unei enumerări exhaustive a competențelor ce intră în sfera verificărilor pe care le realizează administratorul sau lichidatorul judiciar, după caz, în privința creanțelor bugetare constatate prin titluri executorii, contestate sau necontestate în termenele prevăzute de legi speciale, acesta poate și este obligat să examineze creanțele sub toate aspectele care nu vizează legalitatea măsurii de impunere fiscală, care intră în competența exclusivă a instanțelor de contencios administrativ și fiscal.

67. De aceea, sub aspectul întinderii creanței bugetare, pentru a se stabili dacă este anterioară sau ulterioară deschiderii procedurii de insolvență a debitoarei, o astfel de verificare poate fi efectuată de practicianul în insolvență.

68. În această situație nu poate fi vorba despre nesocotirea de către administratorul/lichidatorul judiciar a competenței materiale a instanței de judecată specializate ori despre o infirmare a actelor emise în regim de putere publică și nici de o suprapunere de competențe, deoarece în cazul unei creanțe bugetare contestate în termenele legale instanța de contencios administrativ și fiscal nu va analiza întinderea creanței din perspectiva momentului nașterii sale prin raportare la data deschiderii procedurii, pentru că o astfel de analiză excedează controlului de legalitate specific contenciosului fiscal.

69. Se impune precizarea că, în lumina art. 102 din Legea nr. 85/2014, sunt considerate creanțe anterioare, deși nu s-au născut efectiv înainte de declanșarea procedurii insolvenței, creanțele bugetare care izvorăsc din activitatea de până atunci a debitorului. Prin urmare, creanțele bugetare beneficiază de un regim derogatoriu de la dreptul comun cât privește înscrierea lor în tabelul creanțelor, așa încât determinarea caracterului lor anterior nu se mai realizează prin raportare la nașterea acestora ca urmare a emiterii deciziei de imputare, ci relevant este momentul desfășurării de către debitor a activităților impozabile sau taxabile.

70. În concluzie, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, după caz, poate analiza întinderea creanței constatate printr-un titlu de creanță contestat în condițiile și procedura prevăzută de lege, verificând dacă respectiva creanță include creanțe bugetare născute anterior momentului deschiderii procedurii de insolvență sau ulterior, această activitate nefiind suprapusă controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ și fiscal, chiar dacă, în final, este posibil ca întinderea creanței bugetare, înscrisă într-un titlu de creanță contestat, să fie modificată.

Pentru considerentele expuse, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secția a II-a civilă în Dosarul nr. 2.496/84/2017/a1 și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea dispozițiilor art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014, administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a verifica creanțele bugetare constatate prin titluri executorii sub aspectul întinderii, pentru a stabili dacă acestea sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolvență a debitoarei.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 iunie 2018.”

Andrei Pap
Avocat colaborator SVS & PARTNERS


Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Irina Maria STANCU


Oana ISPAS


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan

No announcement available or all announcement expired.