Achiziţii publiceAfaceri transfrontaliereArbitrajAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiContencios administrativContravenţiiCorporateCyberlawData protectionDrept civilDrept comercialDrept constituţionalDrept penalDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiDreptul UEEnergieExecutare silităFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăLITIGIIMedia & publicitateMedierePiaţa de capitalProcedură civilăProprietate intelectualăProtecţia consumatorilorProtecţia mediuluiTelecom
 
Mediu
CărţiProfesionişti
Înregistrările video sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj, Timiş, Prahova şi Sibiu. Se acordă 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti, membrii UNELM şi notarii Camerei Notarilor Publici Bucureşti.
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

Print Friendly, PDF & Email

CJUE. C-293/17 și C‑294/17, Coöperatie Mobilisation for the Environment et Vereniging Leefmilieu. Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună și floră sălbatică. Prof. univ. dr. Camelia Toader, judecător raportor

08.11.2018 | JURIDICE.ro

Trimitere preliminară – Directiva 92/43/CEE – Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună și floră sălbatică – Arii speciale de conservare – Articolul 6 – Evaluare corespunzătoare a efectelor unui plan sau ale unui proiect asupra unui sit – Program național de combatere a depunerilor de azot – Noțiunile «proiect» și «evaluare corespunzătoare» – Evaluare globală anterioară aprobărilor individuale ale unor exploatații agricole care provoacă astfel de depuneri

Judecătorul raportor în această cauză este prof. dr. Camelia Toader, judecătorul român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Întrebările preliminare introduse de Consiliul de Stat, Țările de Jos, privesc interpretarea articolului 6 din Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică în legătură cu regimurile de aprobare pentru activități agricole care provoacă depuneri de azot în situri ale rețelei ecologice europene „Natura 2000”.

Curtea a dispus:

1) Articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică trebuie interpretat în sensul că activitățile de pășunat al vitelor și de împrăștiere de îngrășăminte pe sau în sol în apropierea zonelor Natura 2000 pot fi calificate drept „proiect”, în sensul acestei dispoziții, chiar și în ipoteza în care aceste activități, întrucât nu ar reprezenta o intervenție fizică în mediul natural, nu ar constitui un „proiect”, în sensul articolului 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului.

2) Articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43 trebuie interpretat în sensul că o activitate recurentă, precum împrăștierea de îngrășăminte pe sau în sol, autorizată în temeiul dreptului național înainte de intrarea în vigoare a acestei directive, poate fi considerată un singur proiect, în sensul dispoziției menționate, scutit de o nouă procedură de aprobare, cu condiția ca aceasta să constituie o operațiune unică, caracterizată printr‑un obiectiv comun, o continuitate și o identitate, în special în ceea ce privește locurile și condițiile sale de executare. Dacă un proiect unic a fost autorizat înainte ca regimul de protecție prevăzut de aceeași dispoziție să devină aplicabil sitului în cauză, executarea acestui proiect este totuși susceptibilă de a intra sub incidența articolului 6 alineatul (2) din această directivă.

3) Articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43 trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări programatice naționale care permite autorităților competente să autorizeze proiecte pe baza unei „evaluări corespunzătoare”, în sensul acestei dispoziții, efectuată anterior și în care cantitatea totală determinată a depunerilor de azot a fost considerată compatibilă cu obiectivele de protecție ale reglementării menționate. Aceasta este însă situația numai în măsura în care, ceea ce revine în sarcina instanței naționale să verifice, o analiză aprofundată și completă a solidității științifice a acestei evaluări permite să se asigure că nu există nicio îndoială rezonabilă din punct de vedere științific cu privire la lipsa unor efecte prejudiciabile ale fiecărui plan sau proiect pentru integritatea sitului în cauză.

4) Articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43 trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări programatice naționale, precum cea în discuție în litigiul principal, care scutește anumite proiecte care nu ating un anumit prag sau care nu depășesc un anumit plafon în ceea ce privește depunerile de azot de necesitatea de a obține o autorizație individuală, în cazul în care instanța națională se asigură că „evaluarea corespunzătoare”, în sensul acestei dispoziții, efectuată anterior, îndeplinește criteriul lipsei unei îndoieli științifice rezonabile cu privire la lipsa unor efecte prejudiciabile ale acestor planuri sau proiecte pentru integritatea siturilor în cauză.

5) Articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43 trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări programatice naționale, precum cea în discuție în litigiul principal, care permite ca o anumită categorie de proiecte, în speță, împrăștierea de îngrășăminte pe sau în sol și pășunatul vitelor, să fie pusă în aplicare fără a fi supusă unei obligații de autorizare și, prin urmare, unei evaluări corespunzătoare individualizate a efectelor sale asupra siturilor respective, cu excepția cazului în care împrejurări obiective permit să se excludă, cu certitudine, orice posibilitate ca proiectele respective, per se sau în combinație cu alte proiecte, să poată afecta în mod semnificativ aceste situri, ceea ce revine instanței de trimitere să verifice.

6) Articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43 trebuie interpretat în sensul că o „evaluare corespunzătoare”, în sensul acestei dispoziții, nu poate lua în considerare existența unor „măsuri de conservare”, în sensul alineatului (1) al acestui articol, a unor „măsuri de prevenire”, în sensul alineatului (2) al articolului menționat, a unor măsuri care au fost adoptate în mod specific pentru un program precum cel în discuție în litigiul principal sau a măsurilor numite „autonome”, în măsura în care aceste măsuri sunt exterioare acestui program, dacă beneficiile preconizate ale acestor măsuri nu sunt sigure la momentul acestei evaluări.

7) Articolul 6 alineatul (2) din Directiva habitate trebuie interpretat în sensul că măsurile instituite printr‑o reglementare națională, precum cea în discuție în litigiul principal, care includ modalități de supraveghere și de control al unor exploatații agricole ale căror activități provoacă depuneri de azot, precum și posibilitatea de a fi stabilite sancțiuni care pot merge până la închiderea exploatațiilor menționate sunt suficiente pentru respectarea acestei dispoziții.

:: Hotărârea


Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Irina Maria STANCU


Oana ISPAS


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan

No announcement available or all announcement expired.