BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
MARES DANILESCU MARES
Print Friendly, PDF & Email

Raportul MCV noiembrie 2018. UPDATE: Poziția PICCJ. Poziția CSM. Poziția ministrului Justiției. Poziția DNA. Reacția CE. Poziția Asociaţiei Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor

17.11.2018 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

17 noiembrie 2018: Vineri, 16 noiembrie 2018, membrii Asociaţiei Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor au declarat: „Raportul Comisiei Europene vine în momentul în care, din 2017, mai multe organisme internaţionale au semnalat că politicile adoptate în România nu răspund exigenţelor statului de drept şi rolului parchetelor, aşa cum sunt dezvoltate în jurisprudenţa CJUE, CEDO şi în recomandări destinate statelor membre al Uniunii Europene şi ale Consiliului Europei. Efectele asupra sistemului judiciar şi a sustenabilităţii necesare în cadrul MCV sunt prezentate realist, în sensul că politicile iniţiate şi adoptate în perioada de referinţă s-au cumulat în direcţia vulnerabilizării cadrului de sancţionare a faptelor de corupţie, de reducere a capacităţii instituţionale a instituţiilor judiciare şi de reducere a independenţei procurorilor. Recomandările formulate în cadrul Raportului MCV nu au caracter opţional pentru România, prin decizia decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a României apreciind că poziţia de membru al Uniunii Europene ”impune statului român obligaţia de a aplica acest mecanism şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actele aderării şi din prevederile alineatului (2).„, potrivit mediafax.ro.

***

16 noiembrie 2018: Joi, 15 noiembrie 2018, Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a făcut, la solicitarea Mediafax, o serie de precizări despre raportul MCV, în contextul în care lideri ai PSD-ALDE au susținut că raportul este subiectiv și influențat politic, potrivit mediafax.ro.

Christian Wigand: ”În primul rând, după cum a declarat prim-vicepreședintele Timmermans, MCV are scopul de a ajuta, nu de a pedepsi. Obiectivul și motivația este, bineînțeles, de a realiza progrese pentru încheierea MCV.

După cum am spus la prezentare, Comisia Europeană va raporta asupra progresului în timpul acestui mandat. Comisia nu are culoare politică. Întotdeauna ne străduim să prezentăm o analiză cât mai echilibrată și obiectivă a situației în cele două state membre (Romania și Bulgaria – n.red.)

Observațiile făcute în rapoartele noastre au fost susținute puternic de concluziile de-a lungul anilor ale statelor membre din Consiliu. De asemenea, puteți vedea analizele făcute de GRECO sau de către Comisia de la Veneția – toate acestea arată înspre aceeași direcție. Nu avem nicio agenda politică pe acest subiect. Ne îndeplinim misiunea cu care am fost încredințați la momentul în care România a aderat la Uniunea Europeană.”

***

14 noiembrie 2018: Conducerea Direcției Naționale Anticorupție a luat la cunoștință de conținutul raportului MCV publicat de Comisia Europeană la data de 13 noiembrie 2018, potrivit unui comunicat
Se constată că în Raport, îndeplinirea obiectivului nr. 3 din MCV, intitulat Combaterea corupției la nivel înalt este pus în legătură de durabilitatea Direcției Naționale Anticorupție și ireversibilitatea luptei împotriva corupției.
Raportat la acest aspect, DNA subliniază că va rămâne angajată în activitatea de combatere a corupției la nivel înalt, îndeplinindu-și atribuțiile legale, cu profesionalism și imparțialitate.
Apreciind că observațiile exprimate în mod constant de DNA în contextul modificărilor legislative privind sistemul judiciar și codurile sunt similare cu punctul de vedere exprimat în raportul MCV, instituția tratează cu atenție recomandările făcute de Comisia Europeană și îți exprimă speranța ca instituțiile-cheie din România vor acționa astfel încât “să facă dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și față de lupta împotriva corupției și să acționeze pentru refacerea capacității naționale de garanții, control și echilibru”, potrivit concluziei Raportului.

***

14 noiembrie 2018: Tudorel Toader, ministrul Justiției: „Raportul, în opinia mea, și îmi pare rău să spun, de când sunt ministru al Justiției, nu am lipsit de la nicio dezbatere, toate dezbaterile despre cele 12 recomandări au trecut prin filtrul de la Ministerul Justiției. Tind să cred că acest raport are iz politic, are multe interese, folosește standarde duble și se raportează la obiective mobile, mișcătoare. Vă amintesc un lucru, erau 4 recomandări, ulterior au ajuns 12, acum s-au mai adăugat 8, vom avea 20 de recomandări, mobile și standard dublu. În 2012 era o modificare la legile justiției privind competențele referitoare la acțiunea disciplinară, era bine, a fost apreciată măsura, se raporta la judecători și procurori, iar Ministerul Justiției avea o competență mai largă decât de a sesiza și era bine. Azi, dupa 6 ani, Ministerul Justiției are doar competența de a sesiza Inspecția Judiciară, se raportează numai față de procurori și nu mai e bine. Același lucru nu poate fi bun în 2012 și să nu fie bun în 2018. Nu cu multă vreme în urmă, un procuror de rang înalt era numit cu aviz negativ de la Secția de Procurori, a fost bine, nimeni nu s-a îngrijorat, independența procurorilor a fost respectată. Azi ni se cere nici mai mult, nici mai puțin decât ca avizul să devină obligatoriu, ceea ce iarăși, la un interval scurt de timp, putem observa abordări diferite.

***

14 noiembrie 2018: Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, potrivit unui comunicat.

În cadrul atribuţiilor constituţionale şi legale care îi revin, Consiliul Superior al Magistraturii a manifestat preocupare pentru implementarea recomandărilor formulate în rapoartele anterioare şi care vizau activitatea sa.

În legătură cu unele aspecte reţinute în Raport, pentru a asigura o corectă informare a opiniei publice, se impune a fi semnalate şi unele erori factuale sau de apreciere, în legătură cu activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, de natură să creeze o percepţie greşită cu privire la această autoritate publică.

1. În ceea ce priveşte evoluţia poziţiei instituţionale exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii faţă de înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, Consiliul precizează următoarele:

Prin Decizia nr. 33/2018, Curtea Constituţională a reţinut, în esenţă, că „ (…) aceasta (…) constituie o garanţie legală a principiului independenţei justiţiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenţa judecătorului. Se asigură, pe această cale, o protecţie adecvată a magistraţilor împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunţuri arbitrare şi se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi” (par. 141).

În raport de cele reţinute de instanţa de contencios constituţional, în şedinţa din data de 13 noiembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

2. În cadrul procedurilor privind adoptarea legilor justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii a avut o atitudine pozitivă, formulând numeroase propuneri menite să îmbunătăţească reglementările legale în domeniu, multe dintre acestea fiind, de altfel, însuşite în procesul legislativ.

Consecvent aceleiaşi abordări, chiar în condiţiile în care legea nu prevede cerinţa avizării, Consiliul a evaluat propunerile legislative vizând codurile în materie penală şi civilă care i-au fost transmise de către legiuitor şi,  pe baza observaţiilor comunicate de instanţe şi parchete, a formulat un număr însemnat de propuneri de adaptare a legislaţiei, o parte dintre acestea fiind însuşite în procedura parlamentară derulată până în prezent.

3. În acelaşi timp, în conţinutul raportului se impută Consiliului Superior al Magistraturii că a exercitat presiune asupra Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin faptul că nu a reînnoit mandatul preşedintelui Secţiei penale a acestei instanţe. O astfel de constatare este inacceptabilă, deoarece numirea în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este prerogativa exclusivă a Secţiei pentru judecători şi intră în marja sa de apreciere. În plus, raportul ignoră constatările obiective ale Secţiei pentru judecători, care au fundamentat hotărârea de respingere a candidaturii şi care au fost prezentate amplu în cuprinsul acesteia. Pe de altă parte, faptul că nu a fost reînnoit mandatul preşedintelui Secţiei penale nu poate influenţa în niciun fel judecata în cauzele penale cu care este învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Mai mult, judecătorul în discuţie a fost delegat ulterior în funcţia de preşedinte de secţie, calitate pe care, prin delegare, o exercită şi în prezent, continuând să soluţioneze cauzele penale cu care a fost învestit. În plus, premisele eronate pe care se fundamentează concluzia raportului ar însemna că nu ar fi posibilă în nicio situaţie numirea în această funcţie a altui judecător, fapt care, evident, nu poate fi acceptat.

4. Referitor la concluzia raportului, vizând necesitatea numirii imediate de către Consiliul Superior al Magistraturii a echipei interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi a numirii, în termen de 3 luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecţiei Judiciare, Consiliul Superior al Magistraturii preciează că la nivelul Consiliului este în curs de derulare procedura de transparenţă decizională prealabilă adoptării noului Regulament pentru numirea în funcţie a inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare, ceea ce împietează asupra celerităţii procedurii.

5. Raportul reţine că Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2018 consolidează competenţa ministrului justiţiei de a declanşa proceduri disciplinare în mod specific împotriva procurorilor. În realitate, modificările legislative operate succesiv în cursul anului 2018 au eliminat calitatea de titular al acţiunii disciplinare pe care ministrul o avea anterior. Această calitate a fost înlocuită cu o simplă posibilitate a ministrului justiţiei de a sesiza Inspecţia Judiciară, ca orice altă persoană interesată, în vederea efectuării de verificări în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.

Această poziţie publică a fost adoptată cu votul majorităţii membrilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

***

13 noiembrie 2018: Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act de concluziile şi recomandările cuprinse în Raportul MCV, făcut public la data de 13 noiembrie 2018, potrivit unui comunicat.

Punctul de vedere formulat de Comisia Europeană în Raportul MCV în chestiuni fundamentale precum  independenţa justiţiei, cariera magistraţilor, modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală este similar cu poziţia exprimată în mod constant de Ministerul Public.

Augustin Lazăr, procurorul general al României, reafirmă disponibilitatea Ministerului Public de a contribui, în limita atribuțiilor specifice, la îndeplinirea recomandărilor prevăzute în Raportul MCV.

***

13 noiembrie 2018: Comisia Europeană a anunțat că a adoptat astăzi în contextul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV), cel mai recent raport al său privind progresele înregistrate de România în direcţia îndeplinirii angajamentelor asumate privind reforma judiciară şi combaterea corupţiei, potrivit unui comunicat.

Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene: „Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a si readus în discuţie unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuţii în raport cu realizările din ultimii 10 ani. Este esenţial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce priveşte combaterea corupţiei si asigurarea independenţei sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, lucru care este atât în interesul cetăţenilor şi al ţării, cât şi al UE în ansamblul său.”

:: Raportul

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week