« Flux noutăţi
Proiecte speciale: Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesioniştiBarouriCovid-19 Legal ReactInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatExecutoriReviste juridiceSistemul judiciarUniversitariaCitate juridiceJURIDICE MOLDOVALaw Flaws ProjectLegal Soft SkillsNoul Cod comercial român
Sistemul judiciar
Official partners: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie
JURIDICE
3 comentarii

CSM. Conferinţa Centenarul Marii Uniri – o istorie a justiţiei moderne, de la unitatea naţională la diversitatea europenă
17.11.2018 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Vineri, 16 noiembrie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii, în considerarea sărbătorii naționale Centenarul Marii Uniri, a organizat la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia – Sala Unirii, Conferinţa ”Centenarul Marii Uniri – o istorie a justiţiei moderne, de la unitatea naţională la diversitatea europenă, al cărei moderator a fost judecător Evelina Oprina, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit unui comunicat.

Lucrările conferinţei au fost deschise de judecător Simona Marcu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, iar în cadrul acesteia a avut loc lansarea ediţiei jubiliare a Revistei Consiliului Superior al Magistraturii „Justiţia în actualitate” şi a Culegerii de Referate ale auditorilor de justiţie din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii și Institutului Național al Justiției din Republica Moldova, precum și a două lucrări reprezentative pentru unificarea legislativă, juridică și cultural-științifică în domeniul dreptului.

Sub coordonarea directorului Muzeului Naţional al Unirii, Gabriel Rustoiu, a avut loc ceremonia semnării Antologiei de semnături „Cartea de Aur a Centenarului” de către preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

La eveniment au participat membrii Consiliului Superior al Magistraturii, președinții și vicepreședinții Curților de Apel, procurori generali ai Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel, ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și o serie de personalități ale vieții juridice, istorice și culturale, atât din țară, cât și din Republica Moldova.

Cuvinte cheie: , , ,
Secţiuni/categorii: INTERNAȚIONAL, Sistemul judiciar, _CONTENT

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “CSM. Conferinţa Centenarul Marii Uniri – o istorie a justiţiei moderne, de la unitatea naţională la diversitatea europenă”

  1. Amelia FARMATHY spune:

    Nu se mai termină odată cu toată vorbăria asta pe marginea a 100 de ani!
    Şi eu de abia aştept să vină 1 Decembrie, to get over (with) it!

    Nu pricep (de fapt înţeleg, e extrem de simplu să toooot vorbeşti, să încropeşti un discurs, mai citezi din ceva istorici, să pară de-a dreptul o comunicare „ştiinţifică”, mai pui şi ceva „sentiment” şi iese repejor o declaraţie de dragoste centenară, adică încă o formă fără nicio urmă de fond, eventual cu gândul la o plimbare pe la mall după) cum putem să sărbătorim, cu onestitate, ceva atât de intim fiecărei fiinţe, când cei ce apar zilnic pe ecranele tv-urilor sau cei pe care îi aud în jurul meu măcelăresc/pocesc, fără nici măcar să realizeze că o fac – într-atât fiind de inculţi şi de neataşaţi, în realitate, valorilor naţionale, altminteri vădit (A)clamate, mă rog, de fapt, neataşaţi niciunei valori spirituale veritabile, conform regulii dacă ban nu e/iese, nimic nu e -, limba română.
    Limba română… mult mai veche ca grai comun decât aceşti ultimi (în sens cronologic desigur) 100 de ani.

    Festivismul ăsta ieftin, dar, evident, paradoxal de scump şi de inutil, atunci când vom trage linie şi vom face ceva socoteli, îmi aminteşte de vremea lui Ceauşescu.
    Pe care am prins-o, din fericire, suficient de puţin cât nu deprind năravurile specifice, dimpotrivă, chiar, să le detest şi să le subliniez, cu ironie şi, uneori, cu năduf, toată viaţa mea, dar destul de mult cât să îmi rămână în cap şi pe retină odele închinate conducătorului iubit şi primei lui „tovarăşe” – „destinsă” academiciană, aş aminti/sublinia asta Academiei când va aniversa, la rându-i, cei 100 de ani ai ţărişoarei asteia -, măreţei ţări(întotdeauna, oarecum, în ataşul „iubitului” conducător, ce mai încoace- încolo, o monarhie comunistă informală, în toată neregula), glorioasei istorii etc, pe principiul totul la superlativ.

    De fapt, suntem la fel ca orice alt popor/naţiune, cu bune şi cu rele, având norocul (la care s-a muncit şi murit pe front, în Primul Război Mondial, adică nu „pe vorbe”, ci „pe vieţi”, acestea fiind singurele repere ce merită subliniate şi evidenţiate în tot acest context festivist) de a supravieţui prin vremuri de regulă grele şi întortocheate.
    Asta e tot, sincer vorbind: o sută de ani de noroc şi efort.
    Şi suficient de multă impostură primejdioasă în ultimii 50-60.
    Şi un prezent care te face să te întrebi dacă a meritat, cu speranţa că, dacă mai amâni răspunsul sincer, poate-poate, viitorul va oferi un răspuns pozitiv.
    Căci, altminteri, nu prea mai văd cum vor sărbători nici măcar încă 25-30, peste cei 100.
    Diferenţele economice (chiar şi demografice) între regiuni se adâncesc, pe zi ce trece, iar aceste diferenţe vor conduce, previzibil, de înţeles – aspiraţional vorbind, desigur – şi nu într-un viitor prea îndepărtat, la dorinţe complet diferite, dacă nu chiar aflate în opoziţie cu statutul identitar (încă) identificabil.

  2. Istoria României are ca izvoare istorice filmele lui Sergiu Nicolaescu.

  3. Îmi vine să plâng când văd ce conferințe se organizează din fonduri publice.

    Mai bine o conferință cu titlul: Centenarul Marii Uniri – Drepturi fundamentale, identitate națională și dreptul penal al Uniunii Europene (pentru detalii, a se vedea aici: https://citate.juridice.ro/7151/dreptul-penal-fie-el-substantial-sau-procedural-este-in-mod-indispensabil-legat-de-drepturile-fundamentale-sau-despre-principiul-legalitatii-si-aristotel/ )

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD