Pentru comunicare profesională JURIDICE.ro recomandă Infinit PR
TOP LEGAL
2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Cred că până la momentul transpunerii, actul va fi atacat la CJUE pentru încălcarea dispozițiilor Cartei

19.11.2018 | Manuela GORNOVICEANU
Abonare newsletter
Manuela Gornoviceanu

Manuela Gornoviceanu

Directiva (UE) 2018/1673 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2018  privind combaterea prin măsuri de drept penal a spălării banilor (Directiva a VI-a) preia dispozițiile Convenției de la Varșovia, în sensul stabilirii că (i) o condamnare prealabilă sau simultană pentru infracțiunea predicat nu este o condiție prealabilă pentru condamnarea pentru spălarea banilor, iar (ii) aceasta din urmă este posibilă în cazul în care se stabilește că bunurile au provenit dintr-o activitate infracțională, fără a fi necesar să se stabilească toate elementele de fapt sau toate circumstanțele legate de acea activitate, cum ar fi inclusiv identitatea autorului.

Dacă în privința pedepsirii infracțiunii săvârșită din culpă Directiva lasă la latitudinea statelor membre pedepsirea acesteia, celelalte norme privind caracterul autonom sunt obligatorii.

Dincolo de regulile de drept ale statelor membre cu care aceste dispoziții ar intra în conflict, consider că sunt încălcate chiar normele unionale cuprinse în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene privind legalitatea incriminării și proporționalitatea pedepselor (art. 49) și prezumția de nevinovăție (art. 48), deoarece nu se poate stabili că s-a săvârșit o infracțiune fără a cunoaște toate elementele acesteia. Și apoi care sunt și cine și cum alege aspectele care trebuie cunoscute și cele care nu contează? În aceste condiții, destinatarul normei incriminatoare nu poate cunoaște conduita interzisă și nu este ferit de arbitrar.

De asemenea, este răsturnată prezumția constituțională a dobândirii licite a averii.

Cred că până la momentul transpunerii, actul va fi atacat (desigur, nu de către România) la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru încălcarea dispozițiilor Cartei.

Avocat Manuela Gornoviceanu
Managing Associate ȚUCA ZBÂRCEA & ASOCIAȚII

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii ”Spălarea de bani online. Partea a III-a”, ediția 231organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Cred că până la momentul transpunerii, actul va fi atacat la CJUE pentru încălcarea dispozițiilor Cartei”

  1. Amelia FARMATHY spune:

    Am impresia că vă gândiţi la prea multe aspecte teoretice_ nu zic că nu ar fi bine, e, până la urmă, în fişa postului de potenţial apărător al unor astfel de ipotetici justiţiabili – dar există situaţii în care nu este posibil, de o manieră rezonabilă – nu mătuşi decedate oportun pe care să le moşteneşti, fiind anterior numai salariat la stat, precum şi alte asemenea împrejurări ridicole_ să fie justificată, fără să fie jignită logica minimă, nu mai vorbesc de cea juridică, existenţa unor bunuri substanţiale sau a unor sume de bani consistente, aparent pe numele unei persoane care de – abia de-şi duce zilele, de pe o zi pe alta, neavând niciun fel de venit declarat, altul decât vreo pensie mică, mică sau vreun salariu minim sau mediu pe economie.

    Dacă se vrea stârpirea luării de mită, primirea de foloase necuvenite, traficul de influenţă, spălarea de bani sau măcar să le fie serios frică de consecinţe_ şi detenţie, de plano, şi confiscare_ celor care se vor „deştepţi” în această manieră, aşa ceva trebuie verificat şi luat tot ce nu se justifică de o manieră rezonabilă pentru care nici măcar nu îţi trebuie să fii jurist, ci om cu toate minţile la el, de bună-credinţă şi intolerant la furt şi înşelăciune, indiferent sub masca oricărei onorabilităţi aparente s-ar ascunde şi cu ce tehnicalitate juridică nu s-ar potrivi mănuşă.
    Dispoziţii constituţionale şi alte chestiuni ce ţin de tehnică,dar par să ignore sau chiar să ofere o nişă de oportunitate pentru ascunderea sau justificarea ridicolă, sfidătoare a realităţii disproporţiei dintre veniturile declarate şi bunurile afişate, nu trebuie să ajungă să servească drept paravan sau chiar scut împotriva celor care, neputând să justifice, ei înşişi sau rudele /apropiaţii lor, bunuri asupra cărora figurează ca proprietari, ar trebui să nu aibă nicio problemă să renunţe la ele sau, mai curând, să fie obligaţi să o facă.
    Pentru că, în realitate, aceste bunuri nu le-ar fi aparţinut niciodată dacă operaţiunile pe care nu le vor scoase la lumină nu ar fi fost derulate, cu încălcarea legii, fie că e vorba de legea penală sau de alte „mişcări” financiare, la limita penalului, dar, totuşi, dincolo de el, care au drept scop eludarea declarării unor venituri.
    E ceea ce se începuse, la un moment dat, prin „draga de ANI”.
    Dimpotrivă, revenind la ceea ce opinaţi, aş zice, faţă de dubiile pe care le exprimaţi, că asta s-a şi avut în vedere la emiterea DIRECTIVEI, şi anume OMOGENIZAREA procedurilor, simplificarea lor, tocmai pentru a nu se veni cu tot soiul de argumente din dreptul intern, care mai de care mai „constituţionale”.
    În plus, nimic nu împiedică autorităţile naţionale, în implementarea directivei, să instituie măsuri prin care să se verifice legalitatea măsurilor dispuse(adică nişte căi de atac), cu condiţia să nu fie astfel reglementate încât să conducă mai degrabă la neaplicarea Directivei decât la punerea sa în aplicare.
    Bănuiesc că se doreşte un control mult mai strict, adaptat inventivităţii capetelor infracţionale sau parainfracţionale, pe teritoriul UE şi pentru toţi cetăţenii UE, cu privire la aspectele financiare care, pe termen mediu şi lung, fraudează interesele statelor şi contribuie semnificativ şi, în orice caz, deranjant la adâncirea inegalităţilor între o mare masă de „fraieri”ce plătesc taxe, impozite şi suportă consecinţele bine cunoscutului ” nu sunt bani” şi cei _ mai puţin numeroşi, dar necesar a fi identificabili_ care nu justifică afişarea sau existenţa, pe numele lor sau ale apropiaţilor, rude, afini ori prieteni declaraţi sau bine „pitiţi”, a unor bunuri pentru care e necesar să dispui de resurse materiale substanţiale. Din acelea declarate şi justificabile, desigur:))))).
    Statul de drept nu trebuie să devină statul – paravan al infacţionalităţii sau al situaţiilor de „învârtire”, la limita legii, a unor active financiare ori de altă natură.
    Cred că asta se şi urmăreşte prin Directivă, iar, prin Cartă, nu cred că s-a intenţionat, nici măcar vreun moment, ca garantarea drepturilor fundamentale să devină, de la o vreme încoace, scut în faţa infracţiunii sau a schemelor gândite să fraudeze statul şi, prin el, pe noi toţi.
    Pentru că nu suntem proşti.
    Nici noi, nici ei. Diferă, esenţial însă, doar buna-credinţă.

  2. în România clar nu se va realiza o trimitere preliminară cu privire la aceste probleme deoarece nu se poate cere lui CJUE să se pronunțe cu privire la aplicarea dreptului, ci doar cu privire la interpretarea dreptului – și ar rezulta clar din cererea de realizare a unei trimiteri că ne-am afla în situația unei vădite inadmisibilități deoarece justițiabilul ar solicita instanței de la Luxembourg să soluționeze de facto cauza!!!!!!!! :p

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week