Achiziţii publiceAfaceri transfrontaliereArbitrajAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiContencios administrativContravenţiiCorporateCyberlawData protectionDrept civilDrept comercialDrept constituţionalDrept penalDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiDreptul UEEnergieExecutare silităFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăLITIGIIMedia & publicitateMedierePiaţa de capitalProcedură civilăProprietate intelectualăProtecţia consumatorilorProtecţia mediuluiTelecom
 
Contravenţii
CărţiProfesionişti
Înregistrările video sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj, Timiş, Prahova şi Sibiu. Se acordă 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti, membrii UNELM şi notarii Camerei Notarilor Publici Bucureşti.
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

Print Friendly, PDF & Email

Noile reglementări legale privind eficientizarea achitării amenzilor contravenţionale

19.11.2018 | Arina DRAGODAN
Arina Dragodan

Arina Dragodan

I. Sediul materiei

Regimul juridic al contravenţiilor este reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001[1], act normativ-cadru în materia contravenţiilor care a instituit normele generale de aplicare în acest domeniu, definind contravenţiile, subiectele răspunderii contravenţionale şi tipul de san­cţiuni aplicabile, persoanele care pot fi agenţi constatatori, cazuri care înlătură răspunderea contravenţională, termenul de prescripţie al aplicării sancţiunii contravenţionale şi termenul de prescripţie al executării amenzii contravenţionale, căile de atac etc.

Acest act normativ a fost modificat şi completat de multe ori de la data intrării sale în vi­goare, cea mai recentă modificare fiind realizată prin Legea nr. 203/2018[2] privind măsuri de efi­cientizare a achitării amenzilor contravenţionale.

În accepţiunea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului munici­piului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Prin legi speciale, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului se pot stabili şi sancţiona contra­venţii în toate domeniile de activitate.

De asemenea, prin hotărâri ale autorităţilor administraţiei publice locale sau judeţene se stabilesc şi se sancţionează contravenţii în toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atribuţii prin lege, în măsura în care în domeniile respective nu sunt stabilite con­travenţii prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului.

Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot stabili şi sancţiona contravenţii în următoarele domenii: salubritate; activitatea din pieţe, curăţenia şi igienizarea acestora; între­ţinerea parcurilor şi spaţiilor verzi, a spaţiilor şi locurilor de joacă pentru copii; amenajarea şi cu­răţenia spaţiilor din jurul blocurilor de locuinţe, precum şi a terenurilor virane; întreţinerea baze­lor şi obiectivelor sportive aflate în administrarea lor; întreţinerea străzilor şi trotuarelor, a şcolilor şi a altor instituţii de educaţie şi cultură, întreţinerea clădirilor, împrejmuirilor şi a altor construcţii; depozitarea şi colectarea gunoaielor şi a resturilor menajere.

Legiuitorul a dat dreptul Consiliul General al Municipiului Bucureşti de a stabili şi alte do­menii de activitate din competenţa consiliilor locale ale sectoarelor, în care acestea pot stabili şi sancţiona contravenţii.

Amenda contravenţională este o sancţiune contravenţională principală cu caracter admi­nistrativ, reglementată la art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 alături de avertisment şi prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.

Sancţiunile contravenţionale complementare sunt:
a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii;
b) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaţiei de exerci­tare a unei activităţi;
c) închiderea unităţii;
d) blocarea contului bancar;
e) suspendarea activităţii agentului economic;
f) retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi de comerţ exterior, temporar sau definitiv;
g) desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială.

În materia contravenţiilor, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 reglementează mai multe re­guli generale, şi anume:

– sancţiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei să­vârşite;
– sancţiunile complementare se aplică în funcţie de natura şi de gravitatea faptei;
– pentru una şi aceeaşi contravenţie se poate aplica numai o sancţiune contravenţională principală şi una sau mai multe sancţiuni complementare;
– avertismentul şi amenda contravenţională se pot aplica oricărui contravenient persoană fizică sau juridică;
– prestarea unei activităţi în folosul comunităţii se poate aplica numai contravenienţilor persoane fizice;
– când contravenţiile au fost constatate prin acelaşi proces-verbal, sancţiunile contravenţi­onale se cumulează fără a putea depăşi dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenţia cea mai gravă sau, după caz, maximul general stabilit în prezenta ordonanţă pentru prestarea unei activităţi în folosul comunităţii;
– în cazul în care la săvârşirea unei contravenţii au participat mai multe persoane, sancţi­unea se va aplica fiecăreia separat.

II. Noutăţile aduse de Legea nr. 203/2018 pentru eficientizarea achitării amenzilor contravenţionale

Legea nr. 203/2018 reglementează măsuri pentru facilitarea achitării amenzilor contraven­ţionale prin constituirea unui cont unic de plată şi simplificarea procedurilor de urmărire a înca­sării amenzilor.

Fac obiectul prevederilor art. 1-17 din această lege amenzile contravenţionale aplicate persoanelor fizice de către agenţii constatatori din cadrul organelor care au implementat seria de evidenţă unică a proceselor-verbale de contravenţie şi modalitatea de preluare şi transmitere în sistem informatic a datelor necesare creării titlului de creanţă electronic.

La art. 21 alin. (1) şi (3) din acest act normativ, se prevede că Legea nr. 203/2018 se apli­că, în sistem pilot, amenzilor contravenţionale la regimul circulaţiei pe drumurile publice aplicate conducătorilor de autovehicule, iar pentru alte amenzi contravenţionale aceste prevederi se aplică pe măsura dezvoltării sistemului informatic de gestionare a titlurilor de creanţă electronice, de la data stabilită prin hotărâre a Guvernului.

Totodată, Legea nr. 203/2018 aduce modificări Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Necesitatea emiterii acestui act normativ a fost determinată de faptul că întrucât materiile în care poate fi stabilită răspunderea contravenţională sunt numeroase şi, în general, conţin reguli specifice, nu există un mecanism unitar care să permită cetăţeanului să cunoască în orice mo­ment dacă înregistrează creanţe (reprezentând amenzi contravenţionale) faţă de bugetul de stat sau bugetele locale sau dacă autorităţile au luat act de efectuarea plăţii amenzilor datorate[3].

De asemenea, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 prevedea că plata a jumătate din minimul amenzii se poate realiza în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, numai dacă această posibilitate era prevăzută în mod ex­pres în actul normativ de stabilire a contravenţiilor.

Ca soluţie, legiuitorul a găsit instituirea unui mecanism de evidenţă şi comunicare în mate­ria amenzilor contravenţionale, electronic, în măsură să permită furnizarea în timp real a datelor despre creanţe datorate şi plăţile efectuate[4].

În acest scop, Legea nr. 203/2018 reglementează ca măsuri pentru facilitarea achitării amenzilor:

– constituirea unui cont unic deschis la Trezoreria Statului, destinat încasării amenzi­lor contravenţionale;
– reglementarea obligaţiei utilizării unei serii de evidenţă unică a proceselor-verbale de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii;
instituirea titlului de creanţă electronic care va cuprinde datele din procesul-verbal de contravenţie;
– constituirea sistemului informatic de gestionare a titlurilor de creanţă electronice;
nu mai este necesară trimiterea dovezii plăţii către entitatea care a emis procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

Noua lege reglementează la art. 4 unde se fac venit amenzile astfel:

– sumele reprezentând amenzile contravenţionale se fac venit la bugetul local al unită­ţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale în care domiciliază contravenientul. Distribuirea sumelor se realizează pe baza datelor privind evidenţa persoanelor fizice existente la nivelul Mi­nisterului Finanţelor Publice valabile la momentul efectuării transferului;

– prin excepţie, sumele reprezentând amenzile contravenţionale aplicate persoanelor fi­zice fără domiciliu în România sau cu domiciliu necunoscut, încasate în condiţiile prezentei legi, se fac venit la bugetul de stat.

De asemenea, o prevedere clarificatoare este aceea că, în cazul în care contravenientul îşi modifică domiciliul, iar distribuirea sumelor reprezentând amenzi contravenţionale s-a realizat pe baza datelor existente, la momentul transferului, la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, acestea fiind diferite de domiciliul actual, unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială la nive­lul căreia a fost încasată contravaloarea amenzii contravenţionale va efectua transferul sumei către unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială competentă, în limita obligaţiilor de plată transferate către aceasta.

Achitarea amenzilor în contul unic şi distribuirea sumelor încasate

Legea nr. 203/2018 dispune că deschiderea contului unic pentru achitarea amenzilor con­travenţionale se va face prin ordin al ministrului finanţelor publice, iar încasarea amenzilor con­travenţionale în contul unic se va face prin modalităţile de plată stabilite prin viitoarele norme de aplicare a acestei legi.

De asemenea, legiuitorul a dispus că achitarea în numerar a amenzilor contravenţiona­le se poate face la orice unitate a Trezoreriei Statului, la casieriile unităţilor/subdiviziuni­lor administrativ-teritoriale sau la alte entităţi care se stabilesc prin normele de aplicare a le­gii, indiferent de domiciliul persoanei fizice.

Plata amenzilor în condiţiile Legii nr. 203/2018 elimină obligativitatea pentru contravenient de a face dovada plăţii către agentul constatator sau organul din care acesta face parte.

Documentele de plată prin care se realizează achitarea amenzii contravenţionale trebuie să conţină următoarele informaţii:
a) seria de evidenţă unică a procesului-verbal de contravenţie;
b) codul numeric personal al contravenientului, dacă persoana are atribuit un asemenea cod;
c) contul sau codul IBAN al contului unic;
d) suma plătită;
e) data plăţii;
f) alte informaţii necesare, stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi.

Titlul de creanţă electronic

Legea nr. 203/2018 reglementează la art. 13 titlul de creanţă electronic care trebuie să cu­prindă un set de informaţii preluate din procesul-verbal de contravenţie înmânat sau comunicat contravenientului, precum şi alte informaţii preluate electronic de organul din care face parte agentul constatator, respectiv:

a) seria de evidenţă unică a procesului-verbal de contravenţie;
b) data întocmirii procesului-verbal de contravenţie;
c) data la care procesul-verbal de contravenţie a fost înmânat sau comunicat contrave­nientului;
d) datele de identificare a contravenientului[5];
e) suma de plată reprezentând cuantumul amenzii aplicate;
f) suma de plată reprezentând jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege;
g) data până la care se poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege;
h) codul IBAN al contului unic;
i) temeiul legal al aplicării sancţiunii;
j) situaţia procesului-verbal de contravenţie, care se va stabili prin normele de aplicare a acestei legi.

Titlul de creanţă electronic se transmite în format electronic, de către organul din care face parte agentul constatator, organului fiscal competent în colectarea creanţelor fiscale.

În cazul în care, după transmiterea titlului de creanţă electronic, organul din care face par­te agentul constatator a fost sesizat cu privire la formularea unei plângeri împotriva procesului-verbal de contravenţie, acesta comunică în format electronic această situaţie şi că există o ho­tărâre definitivă a instanţei de judecată.

În situaţia în care există o hotărâre judecătorească definitivă, organele fiscale competente în colectarea creanţelor fiscale procedează la executare, cu respectarea prevederilor art. 39 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. Procesele-verbale de contravenţie întocmite în condiţiile Legii nr. 203/2018 se arhivează la nivelul organului din care face parte agentul constatator, fără a mai fi transmise în format hârtie organelor fiscale competente.

Prin excepţie, legiuitorul a stabilit că în situaţia în care sunt necesare informaţii suplimenta­re, în cadrul procedurii de contestare la executare, procesul-verbal de contravenţie poate fi soli­citat de organele fiscale competente sau de către instanţele de judecată.

Titlurile de creanţă electronice se transmit în fişiere electronice care conţin semnătură sau altă modalitate de autentificare care urmează să fie stabilită prin normele de aplicare a prezen­tei legi.

Titlul de creanţă electronic, transmis de către organul din care face parte agentul constata­tor, organului fiscal competent în colectarea creanţelor fiscale, editat pe suport hârtie este vala­bil fără semnătură şi ştampilă.

Titlul de creanţă electronic devine executoriu fără vreo altă formalitate şi stă la baza iniţierii măsurilor de recuperare întreprinse de către organele fiscale competente în colectarea creanţe­lor fiscale, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 207/2015[6] privind Codul de procedură fiscală.

Totodată, prin Legea nr. 203/2018 a fost modificat şi alin. (7) al art. 226 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, reglementându-se că netransmiterea proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor către organele fiscale în termen de 90 de zile de la comunicarea acestora către contravenient atrage, potrivit legii, răspunderea persoane­lor care se fac vinovate de aceasta, iar transmiterea cu întârziere a proceselor-verbale nu îm­piedică executarea silită a acestora, în condiţiile în care nu a intervenit prescripţia executării.

Procesul-verbal de contravenţie

Pentru a fi introdus în sistemul informatic de gestionare a titlurilor de creanţă electronice,  procesul-verbal de constatare a contravenţiei, reglementat la art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, se va completa cu alte informaţii, urmând să cuprindă în mod obligatoriu următoare­le informaţii:
– seria de evidenţă unică a procesului-verbal de contravenţie;
– contul unic şi codul IBAN al acestuia;
– data şi locul unde este încheiat;
– numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator; – nu­mele, prenumele, domiciliul şi codul numeric personal ale contravenientului;
– descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvâr­şită, precum şi arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
– indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia;
– indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie;
– suma de plată reprezentând amenda aplicată;
posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ;
– termenul de exercitare a căii de atac şi instanţa la care se depune plângerea.

În cazul contravenienţilor cetăţeni străini, persoane fără cetăţenie sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal trebuie cuprinse şi următoarele date:
– seria şi numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat;
– data eliberării acestuia şi statul emitent.

De asemenea, amintim şi alte prevederi care au rămas la fel, cuprinse la alin. (5), (6) şi (7) ale art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, respectiv, în cazul în care contravenientul este minor, procesul-verbal va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul părinţilor sau ale altor re­prezentanţi ori ocrotitori legali ai acestuia.

În situaţia în care contravenientul este persoană juridică, în procesul-verbal se vor face menţiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerţului şi codul fiscal ale acesteia, precum şi datele de identificare a persoanei care o reprezintă.

În momentul încheierii procesului-verbal, agentul constatator este obligat să aducă la cu­noştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constata­re. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica “Alte menţiuni”, sub san­cţiunea nulităţii procesului-verbal.

Legea nr. 203/2017 completează art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, dispunând că lipsa uneia dintre menţiunile privind numele şi prenumele agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, iar, în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu.

Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contraveni­ent. În cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agen­tul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identi­tate al martorului şi semnătura acestuia.

Legiuitorul a reglementat expres la art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 şi cazul în care o persoană săvârşeşte mai multe contravenţii constatate în acelaşi timp de acelaşi agent constatator, caz în care se încheie un singur proces-verbal.

O altă noutate constă în modificarea prevederilor art. 25 alin. (3) din Ordonanţa Guvernu­lui nr. 2/2001, legiuitorul dispunând în acest sens că procesul-verbal de constatare a contra­venţiei este titlu de creanţă şi înştiinţare de plată. Astfel că nu mai este necesară întocmirea unui document distinct, având în vedere că actul de constatare conţine suficiente date pentru efectuarea plăţii.

În mod automat, a fost modificat şi art. 26 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, care dis­punea comunicarea şi a înştiinţării de plată, noile reglementări dispunând că dacă agentul con­statator aplică şi sancţiunea, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, copia de pe acesta se înmânează contravenientului, făcându-se menţiune în acest sens în pro­cesul-verbal. Contravenientul trebuie să semneze de primire. În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia se face de către agentul constatator, în termen de cel mult două luni de la data încheierii.

În ceea ce priveşte modalităţile de comunicare a procesului-verbal, noua reglementare păstrează vechea reglementare, respectiv:
– prin poştă, cu aviz de primire;
sau
– prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaţiunea de afişare se con­semnează într-un proces-verbal, semnat de cel puţin un martor.

Prelungirea termenului în care se poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ şi extinderea acestei posibilităţi acordate contraveninetului pentru oricare amendă contravenţională. Dificultăţi în aplicarea practică 

La art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 se dispune că limita minimă a amenzii con­travenţionale este de 25 lei, iar limita maximă nu poate depăşi:
a) 100.000 lei, în cazul contravenţiilor stabilite prin lege şi ordonanţă;
b) 50.000 lei, în cazul contravenţiilor stabilite prin hotărâri ale Guvernului;
c) 5.000 lei, în cazul contravenţiilor stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene ori ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
d) 2.500 lei, în cazul contravenţiilor stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale ale comune­lor, oraşelor, municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Prin legi speciale se pot acorda derogări de la aceste dispoziţii generale.

În ceea ce priveşte posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii, Legea nr. 203/2018 aduce modificări substanţiale reglementării anterioare existente în Ordonanţa Guver­nului nr. 2/2001, astfel:

Vechea reglementare de la art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 prevedea următoarele:

“Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data înche­ierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posi­bilitate în procesul-verbal. În actul normativ de stabilire a contravenţiilor această posibilita­te trebuie menţionată în mod expres. Termenele statornicite pe ore încep să curgă de la mie­zul nopţii zilei următoare, iar termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.”.

Prin legi speciale au fost acordate derogări de la această prevedere.

Aceste dispoziţii se aplică şi când aceeaşi persoană a săvârşit mai multe contravenţii, da­că contravenientul achită jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ pentru fie­care dintre contravenţiile constatate, fără ca prin totalizare să se depăşească maximul prevăzut pentru contravenţia cea mai gravă.

Noul art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 203/2018, care se aplică din data de 24 august 2018, prevede următoarele:

Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.”.

Motivarea acestui demers al legiuitorului este exprimată în Expunerea de motive la proiec­tul Legii nr. 203/2018[7], respectiv, întrucât termenul de 48 de ore poate fi insuficient pentru a identifica rapid anumite sume de bani, se propune o intervenţie asupra condiţiilor în care se achită jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ de sancţionare. Ca urmare, se instituie o regulă generală (nu doar pentru situaţiile în care prin legi speciale se prevede această posibilitate) de plată a jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal. Excepţii de la această regulă vor putea fi stabilite prin legi speciale numai dacă termenele de plată vor fi mai mari de 15 zile.

Ca urmare, termenul de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, în care contravenientul avea posibilitatea de a plăti jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ a fost înlocuit cu un termen mai mare, respectiv de 15 zile.

Totodată a fost abrogată prevederea care dispunea că se poate plăti jumătate din mi­nimul amenzii doar dacă în actul normativ de stabilire a contravenţiilor această posibilita­te este menţionată în mod expres.

Cu privire la scopul modificării acestui termen, în doctrină s-a apreciat[8] că în primul rând, prin majorarea termenului de plată a amenzii contravenţionale se contribuie în cele din urmă la creşterea venitului la bugetul local. În al doilea rând, numărul contestaţiilor ce se află pe rolul instanţelor de judecată ar putea să scadă semnificativ, ceea ce înseamnă că judecătorii vor avea mai puţine bătăi de cap cu plângerile contravenţionale (care în prezent sunt numeroase).

Consiliul legislativ, în Avizul[9] referitor la proiectul de Lege privind măsuri de eficientizare a plăţii amenzilor contravenţionale arată că “modificarea art. 28 alin. (1) propusă la art. 20 pct. 7 din proiectul Legii nr. 203/2018 are ca efect schimbarea regulilor aplicabile sistemului ablaţiunii, astfel cum acesta este în prezent reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. Astfel, în prezent, posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii trebuie să fie prevăzut în mod expres în actul normativ prin care se stabilesc contravenţiile. Prin urmare, în cazul în care actul normativ nu cuprinde respectiva normă, contraveninetul nu beneficiază de această posibilitate. Din modificarea art. 28 alin. (1), propusă în proiect, rezultă că această posi­bilitate este acordată contravenientului în toate cazurile, nu doar atunci când actul normativ o prevede în mod expres. Această soluţie este confirmată, de altfel, şi de dispoziţia propusă pentru art. 24 alin. (2) din proiect, potrivit căreia dispoziţiile din actele normative care stabilesc posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii se abrogă.

Consiliul legislativ precizează că, în lipsa oricăror dispoziţii tranzitorii, ca efect al modificării art. 28 alin. (1) şi al aplicării art. 24 alin. (2) va rezulta, pe cale de interpretare, că această posibilitate este acordată în privinţa tuturor contravenţiilor prevăzute de actele normative în vigoare.

De asemenea, Consiliul legislativ arată că în cazul în care se doreşte generalizarea aces­tei soluţii legislative, având în vedere şi necesitatea asigurării unor reglementări clare şi previzi­bile, ar fi indicat ca art. 24 din proiect să cuprindă şi o normă din care această soluţie să rezulte în mod expres. Pe de altă parte, în cazul în care se are în vedere exceptarea, în continuare, a unor contravenţii de la aplicarea acestui sistem, proiectul ar trebui ca, prin dispoziţii tranzitorii exprese, să reglementeze cu claritate acest aspect. Este necesară, de aceea, reanalizarea şi completarea corespunzătoare a proiectului, în funcţie de soluţia legislativă preconizată.”.

Ca urmare, acestor observaţii, forma finală a actului normativ publicat prevede la Capitolul VI denumit “Dispoziţii tranzitorii şi finale”, art. 22:

“(1) Pentru procesele-verbale întocmite anterior intrării în vigoare a prezentei legi, aplica­rea şi executarea sancţiunii contravenţionale se supun prevederilor legale în vigoare la momen­tul întocmirii actului de constatare.

(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege şi în acele situaţii în care actul normativ de stabili­re a contravenţiilor nu prevedea expres această posibilitate.”.

În acelaşi timp, aşa cum am arătat mai sus, prin art. 20 pct. 4 din Legea nr. 203/2018 a fost modificat şi art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, reglementându-se că procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ.

În consecinţă, urmare modificării art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 şi a aplicării coroborate a noilor reglementări de la art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018, pe cale de interpretare, apreciem că legiuitorul a acordat posibilitatea contravenientului de a achi­ta, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ de reglementare, pentru toate contravenţiile, inclusiv în situaţiile în care actul normativ de stabilire a contravenţiilor nu prevede expres această posibilitate. Agentul constatator trebuie să facă menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Cu privire la această modificare legislativă, în doctrină[10] s-a apreciat că “practic, începând cu 24 august 2018 (data intrării în vigoare a Legii nr. 203/2018), o persoană amendată pentru orice contravenţie (indiferent că este o contravenţie de mediu, silvică, la regimul construcţiilor etc.) va beneficia de un interval de 15 zile în care va trebui să decidă dacă plăteşte amenda – în acest caz achitând jumătate din minimul prevăzut de lege – sau dacă formulează plângere con­travenţională, situaţie în care, dacă plângerea se va respinge, va plăti amenda prevăzută în pro­cesul-verbal de contravenţie. Este important de precizat că, dacă persoana în cauză va achita amenda în 15 zile, va plăti jumătate din minimul prevăzut de lege, indiferent de amenda aplicată în concret. Astfel, dacă amenda prevăzută de actul normativ special este de la 200 la 1.000 lei, iar agentul aplică 800 lei, contravenientul va putea achita în 15 zile 100 lei (nu 400).”.

Domnul profesor Mircea Ursuţa[11] arată că, prin aceste modificări legislative se revine la siste­mul consacrat de Legea nr. 32/1968 care prevedea achitarea a jumătate din minimul oricărei amenzi în termen de 48 de ore de la comunicarea procesului-verbal. Acest sistem fusese aban­donat odată cu adoptarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 care prevedea posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii doar în situaţia în care actul normativ special de “incriminare” contravenţională prevedea expres această posibilitate.

Autorul menţionează că, pe de-o parte termenul de 48 de ore era un termen mult prea scurt pentru achitarea a jumătate din minimul amenzii, iar, pe de altă parte, că în alte ţări euro­pene care cunosc sistemul ablaţiunii, neplata amenzii în termenul prevăzut de lege conduce la majorări semnificative ale cuantumului acesteia.

Cu privire la întrebarea dacă este Legea nr. 203/2018 o lege contravenţională mai favora­bilă, acelaşi autor[12] arată că în acord cu interpretările din materia dreptului penal, apreciază că prevederea potrivit căreia se va putea achita jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile este o normă de drept contravenţional substanţial mai favorabilă care va trebui să se aplice cu privire la toate situaţiile în care amenda contravenţională nu a fost achitată sau executată silit până la data intrării în vigoare a Legii nr. 203/2018.

În aceeaşi logică, termenul de 15 zile pentru plata a jumătate din minimul amenzii trebuie să înceapă să curgă odată cu intrarea în vigoare a legii mai favorabile, respectiv a Legii nr. 203/ 2018.

Totodată, ni se pare relevant să menţionăm şi faptul că profesorul Ursuţa[13] a apreciat ca fiind neconstituţională norma tranzitorie prevăzută în art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018, po­trivit căreia “Pentru procesele-verbale întocmite anterior intrării în vigoare a prezentei legi, apli­carea şi executarea sancţiunii contravenţionale se supun prevederilor legale în vigoare la mo­mentul întocmirii actului de constatare.”.

În acest sens, autorul a apreciat că în măsura în care posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile constituie o normă de drept material mai favorabilă şi deci retroactivă, dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 sunt evident neconstituţionale, deoarece legiuitorul nu poate, prin texte legale tranzitorii, să înfrângă principiul constituţional al legii contravenţionale mai favorabile.

În ceea ce ne priveşte, arătăm că urmare abrogării dispoziţiei exprese din vechea regle­mentare care prevedea că se poate plăti jumătate din minimul amenzii doar dacă în actul nor­mativ de stabilire a contravenţiilor această posibilitate este menţionată în mod expres, în pre­zent o problemă o reprezintă aplicarea noilor prevederi ale art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 pentru cazurile în care legile speciale prevăd sancţiuni cu amendă în cuantum fix sau în cote procentuale din anumite valori, neexistând un minim şi un ma­xim stabilit prin lege.

În acest caz, se poate crea o practică neunitară, în sensul că fiecare unitate din care face parte agentul constatator ar interpreta diferit această posibilitate de a achita jumătate din mini­mul amenzii contravenţionale în cazul amenzii prevăzute de lege în cuantum fix sau cote pro­centuale din anumite valori, în sensul că ar permite sau nu această posibilitate pentru contrave­nient.

Reamintim aici că, potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, actele normative prin care se stabilesc contravenţii trebuie să cuprindă: descrierea faptelor ce constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea; în cazul sancţiunii cu amendă se vor stabili limita minimă şi maximă a acesteia sau, după caz, cote procentuale din anumite valori; se pot stabili şi tarife de determinare a despăgubiri­lor pentru pagubele pricinuite prin săvârşirea contravenţiilor.

Astfel că, într-o primă interpretare, se poate aprecia că posibilitatea legală acordată con­travenientului de a achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării pro­cesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, vizează exclu­siv amenzile contravenţionale pentru care sunt stabilite prin actul normativ de reglementare limi­te minime şi maxime, această posibilitate nefiind aplicabilă şi pentru amenzile contravenţionale stabilite prin legi speciale în cuantum fix sau în cote procentuale din anumite valori.

Într-o a doua interpretare, care ar ţine seama de faptul că legea nu trebuie să creeze un tratament discriminatoriu sau un tratament favorabil pentru anumite categorii de oameni sau fapte care sunt incriminate ca fiind contravenţii, ci să asigure o egalitate de tratament, s-ar pu­tea aprecia că legea trebuie să acorde posibilitatea contravenientului de a achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii pentru toate amenzile contravenţionale, fie că sunt stabilite prin lege între un mi­nim şi un maxim sau sunt stabilite în cuantum fix sau în cote procentuale din anumite va­lori.

Această opinie este susţinută şi de faptul că legiuitorul a reglementat prin dispoziţii tranzi­torii că, “contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege şi în acele situaţii în care actul normativ de stabilire a contravenţiilor nu prevedea expres această posibilitate.

De asemenea, legiuitorul nu a prevăzut în mod expres ce reprezintă sintagma “minimul amenzii prevăzute de actul normativ”, adică dacă se referă la legea specială de incriminare a faptei contravenţionale sau la legea cadru, respectiv Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. Având în vedere că această sintagmă a fost păstrată din vechea reglementare, aceasta ar putea să se refere la actul normativ de stabilire a respectivei contravenţii.

Totodată, în interpretare ar trebui să se ţină seama şi de scopul adoptării Legii nr. 203/ 2018, respectiv de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale.

Astfel că, suntem de acord cu opinia exprimată de Cosiliul legislativ, precum şi cu opinia dlui profesor Mircea Ursuţa, mai sus amintite, respectiv că această posibilitate de a achita jumă­tate din minimul amenzii este acordată în privinţa tuturor contravenţiilor prevăzute de actele nor­mative în vigoare.

Problema care rămâne este care va fi considerat minimul amenzii din care contrave­nientul să aibă posibilitatea să plătească jumătate în cazul în care amenda este stabilită prin legea specială în cuantum fix sau în cote procentuale din anumite valori?

O variantă care ni se pare corectă ar fi ca procentul de 50% să fie aplicat cuantumului fix al amenzii prevăzute de actul normativ de stabilire a respectivei contravenţii sau asupra sumei care reprezintă amenda calculată ca şi cotă procentuală dintr-o anumită valoare.

Cuantumul amenzii aplicate prevăzute de actul normativ de stabilire a contravenţiilor.

O altă variantă ar fi aceea ca minimul amenzii să fie cel general, stabilit de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, respectiv de 25 lei, în cazul în care legea specială nu conţine o derogare expresă de la legea cadru în materia contravenţiilor. Însă, în această situaţie, scopul aplicării amenzii ar fi dus în derizoriu.

Totodată trebuie ţinut seama şi de faptul că în ceea ce priveşte situaţia amenzilor care sunt stabilite de legiuitor prin legi speciale în cuantum fix sau în cote procentuale din anumite valori, acestea nu sunt reglementate expres în legea cadru a contravenţiilor, respectiv Ordonan­ţa Guvernului nr. 2/2001, astfel că acestea ar trebui să urmeze reglementarea din legea spe­cială care poate conţine norme derogatorii de la legea generală.

Cu titlu de exemplu

1. La art. 12 alin. (1) din Legea nr. 70/2015[14] se prevede că nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (1), art. 3 alin. (2) şi (3), art. 4 alin. (1), (2) şi (4), art. 9 şi 10 constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează, prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendă de 10% din suma încasată/ plătită care depăşeşte plafonul stabilit de prezentul capitol pentru fiecare tip de operaţiu­ne, dar nu mai puţin de 100 lei.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 12 se efectuează de către organele Ministerului Finanţelor Publice, ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi unităţilor sale subordonate, conform competenţelor.

La art. 14 din acest act normativ se prevede că, contravenţiilor prevăzute la art. 12 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001.

Ca urmare, în acest caz, amenda este reglementată în cotă procentuală, legea specială derogând de la prevederile generale ale legii cadru în materia contravenţiilor, în ceea ce pri­veşte minimul şi maximul amenzii, însă celelalte prevederi sunt aplicabile, adică, art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.

În acest caz, minimul amenzii ar putea fi 100 lei? În opinia noastră poate fi conside­rat acest minim.

2. La art. 19 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 23/2017[15] se prevede că prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, următoarele contra­venţii se sancţionează după cum urmează:

a) contravenţiile prevăzute la art. 18 lit. a) şi b), cu o penalitate de 0,06% pe zi din suma plătită eronat începând cu ziua efectuării plăţii eronate până la data corectării acesteia prin plata în contul de TVA al furnizorului/prestatorului sau prin prezentarea dovezii efectuate de către fur­nizor a transferului sumei în contul de TVA în situaţia prevăzută la art. 15 alin. (1) lit. b);

d) contravenţia prevăzută la art. 18 lit. d), cu o amendă egală cu 10% din suma repre­zentând TVA plătită eronat din alt cont decât contul de TVA propriu;

h) contravenţia prevăzută la art. 18 lit. i), cu o amendă egală cu 10% din suma repre­zentând TVA nevirată/nedepusă în contul de TVA;

j) contravenţia prevăzută la art. 18 lit. k), cu o amendă egală cu 50% din suma repre­zentând TVA debitată eronat.

Potrivit prevederilor art. 21 din acest act normativ, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele fiscale competente.

Legiuitorul a dispus că în măsura în care această ordonanţă nu prevede altfel, contraven­ţiilor prevăzute la art. 18 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aproba­tă cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, legiuitorul dă posibilitatea contravenientului de a achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data co­municării acestuia, jumătate din cuantumul amenzii aplicate, pentru contravenţiile prevăzute la art. 18 lit. a)-d) şi f)-k), respectiv din minimul amenzii pentru contravenţia prevăzută la art. 18 lit. e), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Ca urmare, după data de 24.08.2018, fiind aplicabile prevederile art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, pentru contravenţiile sus-menţionate termenul de plată a jumătăţii din amenda aplicată/minimă este de 15 zile, şi nu de 48 de ore.

Rămâne însă nereglementată legal posibilitatea de a achita jumătate din minimul amenzii achitate pentru contravenţiile reglementate la celelalte litere ale art. 18-19 din actul normativ special, unde cuantumul amenzii este stabilit în cotă procentuală din va­loarea TVA.

În opinia noastră, după data de 24.08.2018, fiind aplicabile prevederile art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, contravenientul are posibilitatea de a achita în ter­men de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal jumătate din cuantumul amenzii aplicate, deoarece legea nu reglementează un minim al acestei amenzi.

Ca urmare, în cazul contravenţiilor pentru care legiuitorul a reglementat prin legi speciale că amenda este stabilită în sumă fixă sau în cotă procentuală, fără a stabili un minim şi un ma­xim, apreciem că ne aflăm în faţa unei lacune legislative în ceea ce priveste aplicarea prevede­rilor art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, având în vedere că Legea nr. 24/ 2000[16] privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative dispune în mod expres la art. 24 că:

“(1) Soluţiile legislative preconizate prin proiectul de act normativ trebuie să acopere în­treaga problematică a relaţiilor sociale ce reprezintă obiectul de reglementare pentru a se evita lacunele legislative.

(2) Pentru ca soluţiile să fie pe deplin acoperitoare se vor lua în considerare diferitele ipo­teze ce se pot ivi în activitatea de aplicare a actului normativ, folosindu-se fie enumerarea situa­ţiilor avute în vedere, fie formulări sintetice sau formulări-cadru de principiu, aplicabile oricăror situaţii posibile.”.

Însă, având în vedere că la art. 23 din Legea nr. 203/2018 se prevede că Normele de aplicare a acestei legi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, până la 31 decembrie 2018, modul de aplicare a noilor dispoziţii ale art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, respectiv dacă acestă reglementare include şi situaţia amenzilor în cuantum fix sau în cote procentuale din anumite valori, ar putea fi detaliat în aceste norme, pentru a se şti care a fost voinţa legiuitorului şi totodată pentru a se asigura o aplicare unitară a dispozi­ţiilor acestei legi.

Prescripţia aplicării sancţiunii amenzii contravenţionale

Cu privire la aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale, şi în noua reglementare se păstrează prevederile art. 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, în sensul că aceasta se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

În cazul contravenţiilor continue, acest termen curge de la data încetării săvârşirii faptei. Contravenţia este continuă în situaţia în care încălcarea obligaţiei legale durează în timp.

În situaţia în care fapta a fost urmărită ca infracţiune şi ulterior s-a stabilit că ea constituie contravenţie, prescripţia aplicării sancţiunii nu curge pe tot timpul în care cauza s-a aflat în faţa organelor de cercetare sau de urmărire penală ori în faţa instanţei de judecată, dacă sesizarea s-a făcut înăuntrul termenului legal de prescripţie.

Legiuitorul a dispus că prescripţia operează totuşi dacă sancţiunea nu a fost aplicată în termen de un an de la data săvârşirii, respectiv constatării faptei, dacă prin lege nu se dispune altfel.

La acelaşi articol din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 s-a reglementat faptul că, prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte termene de prescripţie pentru aplicarea sancţiunilor contraven­ţionale.

Prescripţia executării sancţiunilor contravenţionale

Legea cadru privind regimul juridic al contravenţiilor prevede la art. 14 că executarea san­cţiunilor contravenţionale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de cel mult două luni de la data aplicării sancţiunii.

Prescripţia executării sancţiunilor contravenţionale poate fi constatată chiar şi de instanţa învestită cu soluţionarea plângerii contravenţionale.

În ceea ce priveşte punerea în executare a sancţiunii amenzii contravenţionale, la art. 39 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 se prevede că aceasta se face astfel:

a) de către organul din care face parte agentul constatator, ori de câte ori nu se exercită calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei în termenul prevăzut de lege;

b) de către instanţa judecătorească, în celelalte cazuri.

În vederea executării amenzii, organul din care face parte agentul constatator sau, după caz, instanţa judecătorească trebuie să comunice din oficiu procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, neatacat cu plângere în termenul legal, în termen de 30 de zile de la data expirării acestui termen, ori, după caz, dispozitivul hotărârii judecătoreşti ire­vocabile prin care s-a soluţionat plângerea, în termen de 30 de zile de la data la care hotărârea a devenit irevocabilă, astfel:

a) pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de specialitate ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială domiciliază contravenientul persoană fizică sau, după caz, îşi are domiciliul fiscal contravenientul persoană juridică;

b) pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de specialitate ale unităţilor subordonate Ministerului Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fisca­lă, în a căror rază teritorială îşi are domiciliul fiscal contravenientul persoană juridică.

Având în vedere că la alin. (3) al art. 39 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 legiuitorul a reglementat că executarea sancţiunii amenzii contravenţionale se face în condiţiile prevă­zute de dispoziţiile legale privind executarea silită a creanţelor fiscale, sunt aplicabile în această materie dispoziţiile Codului de procedură fiscală.

Codul de procedură fiscală prevede în acest sens, la art. 2 alin. (2) lit. c), că se aplică şi al­tor creanţe bugetare care, potrivit legii, sunt asimilate creanţelor fiscale.

În ceea ce priveşte începerea termenului de prescripţie, Codul de procedură fiscală dispu­ne la art. 215 că dreptul organului de executare silită de a cere executarea silită a creanţelor fis­cale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept, dispunând în mod expres că acest termen de prescripţie se aplică şi creanţelor provenind din amenzi contravenţionale.

De asemenea, la art. 267 din cod se dispune că prevederile din Codul de procedură fisca­lă privind colectarea creanţelor fiscale se aplică şi pentru colectarea amenzilor de orice fel şi al­tor creanţe bugetare, pe baza unor titluri executorii de creanţă bugetară, transmise spre recupe­rare organului fiscal.

Ca urmare, pentru amenzile contravenţionale termenul de prescripţie al executării acestora este de 5 ani, şi curge de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept, dacă prin legi speciale nu se prevede un alt termen.

Legea nr. 203/2018 completează art. 39 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 cu trei noi alineate, care clarifică situaţia contravenientului care îşi schimbă domiciliul fiscal, dispunând că, în acest caz, organul fiscal local de la domiciliul anterior transferă organului fiscal local de la noul domiciliu dosarul fiscal al contravenientului cuprinzând titlurile executorii prove­nite din sancţiuni contravenţionale, neîncasate sau încasate parţial pentru diferenţă, precum şi orice alte acte de executare silită întocmite cu respectarea prevederilor legale.

Organul fiscal local de la noul domiciliu continuă procedura de executare silită în baza actelor administrative fiscale emise de organul fiscal local de la domiciliul fiscal anterior al con­travenientului.

Ca urmare, sumele încasate în cursul procedurii de executare silită se fac venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale de la noul domiciliu fiscal al contravenientului.

 Căile de atac

Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 dispune la art. 31, care nu a fost modificat de Legea nr. 203/2018, că împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiu­nii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.

Partea vătămată poate face plângere numai în ceea ce priveşte despăgubirea, iar cel că­ruia îi aparţin bunurile confiscate, altul decât contravenientul, numai în ceea ce priveşte măsura confiscării.

Conform dispoziţiilor art. 32 din acelaşi act normativ, plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

Controlul aplicării şi executării sancţiunilor contravenţionale principale şi complementare este de competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti.

Plângerea suspendă executarea, iar plângerea părţii vătămate suspendă executarea nu­mai în ceea ce priveşte despăgubirea sau, după caz, măsura confiscării.

Prin legi speciale au fost stabilite derogări de la aceste norme generale.

Dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată numai cu apel. Apelul se soluţionează de secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului. Motivarea apelului nu este obligatorie. Motivele de apel pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei. Apelul suspendă executarea hotărârii.

Concluzii

Aşa cum s-a apreciat şi în doctrină, modificările aduse de Legea nr. 203/2018 privind mă­suri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale sistemului contravenţional sunt de esenţă şi cu impact atât juridic, cât şi bugetar[17].

În ceea ce ne priveşte, apreciem ca fiind foarte bună reglementarea privind posibilitatea achitării în numerar a amenzilor aplicate prin procese verbale conţinând seria unică de evidenţă la orice unitate a Trezoreriei Statului, la casieriile unităţilor administrativ-teritoriale sau la alte en­tităţi abilitate, indiferent de domiciliul persoanei fizice sau de sediul persoanei juridice. De ase­menea, eliminarea obligativităţii pentru plătitor de a face dovada plăţii către agentul constatator este o măsură care bucură.

Chiar dacă această prevedere se aplică, în sistem pilot, amenzilor contravenţionale la regi­mul circulaţiei pe drumurile publice aplicate conducătorilor de autovehicule, sperăm ca în timp, sistemul informatic de gestionare a titlurilor de creanţă electronice reglementat prin Legea nr. 203/2018 să se dezvolte şi aceste prevederi să se aplice şi altor amenzi contravenţionale.

Cu privire la eficienţa noilor reglementări amintim şi o altă opinie, potrivit căreia Legea nr. 203/2018 vine să faciliteze operaţiile de achitarea amenzilor contravenţionale, ceea ce urmează să asigure statul cu un procentaj de achitare benevolă mai mare din partea contravenienţilor și simplificare procesului pentru cei din urmă[18].

Încheiem cu o opinie[19] parţial optimistă, potrivit căreia «trecerea la termenul de 15 zile de la 48 de ore este o modificare oportună având în vedere următoarele considerente: contra­venientul de bună-credinţă” va avea în cele din urmă un termen mai mult decât suficient în care să poată efectua demersurile pentru plata a jumătate din minimul amenzii pentru fapta contra­venţională săvârşită.

Deşi iniţiativa este lăudabilă având în vedere faptul că se doreşte eficientizarea proceduri­lor şi totodată şi scădarea numărului de litigii ce au ca obiect contestaţie împotriva plângerilor contravenţionale; consider că aceste modificări nu vor scădea numărul contestaţiilor ci dimpotri­vă, contravenienţii vor fi tentaţi să conteste în continuare aceste categorii de amenzi, din 24.08.2018 având chiar mai mult timp să facă acest lucru. Personal, consider că noua lege vine cu noutăţi şi modificări interesante. Aştept să văd cum se vor aplica în practică aceste prevederi şi cât va dura până ce art. 22 va fi declarat neconstituţional. E posibil ca întreaga procedură să fie eficientă sau nu… Vom vedea.”.

Propunere de lege ferenda

Propunerea mea vizează reglementarea legală expresă a aplicabilităţii prevederilor gene­rale ale art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 și, respectiv, ale art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018 şi în cazul contravenţiilor pentru care legiuitorul a reglementat prin legi spe­ciale că amenda este stabilită în sumă fixă sau în cotă procentuală, fără a stabili un minim şi un maxim, pentru a nu crea prin lege un tratament discriminatoriu contravenienţilor.

În acest sens, fie prin Normele de aplicare a Legii nr. 203/2018 care urmează a fi aprobate prin hotărâre a Guvernului până la 31 decembrie 2018 se poate reglementa mo­dul de aplicare a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018 care prevăd că de la data intrării în vigoare a prezentei legi, contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege şi în acele situaţii în care actul normativ de stabilire a contravenţiilor nu prevedea expres această posibilitate”, fie printr-un viitor act normativ se pot completa dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.

Propunem următorul text legislativ:

“Art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 se aplică şi în cazul contraven­ţiilor pentru care prin legi speciale s-a stabilit sancţiunea amenzii în cote procentuale din anumite valori sau în sume fixe, care derogă de la dispoziţiile generale ale art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. În acest caz, contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate prevăzute de actul normativ de stabilire a contravenţiilor, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.”.


[1] Ordonanţa Guvernului nr. 2/12.07.2001 privind regimul juridic al contravenţiilor (M.O. nr. 410/25.07.2001), cu modificările şi completările ulterioare.
[2] Legea nr. 203/20.07.2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale (M.O. nr. 647/25.07.2018), în vigoare din data de 24 august 2018, cu excepţia art. 1-17 care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2019.
[3] Expunere de motive, disponibilă aici.
[4] Ibidem.
[5] Acestea sunt, după caz:
a) numele şi prenumele, codul numeric personal şi domiciliul contravenientului persoană fizică cu domi­ciliul în România; sau
b) numele şi prenumele contravenientului persoană fizică fără domiciliu în România sau cu domiciliul necunoscut şi codul numeric personal, dacă persoana are atribuit un asemenea cod, şi, după caz, se­ria şi numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent.
[6] Legea nr. 207/20.07.2015 privind Codul de procedură fiscală (M.O. nr. 547/23.07.2015), cu modificările şi completările ulterioare.
[7] Idem 3.
[8] Fasie, G. – Nou termen pentru plata amenzilor contraventionale, 08.08.2018, disponibil aici.
[9] Disponibil aici.
[10] Ursuţa, M. – Toate amenzile contravenţionale “neexecutate” se reduc la jumătate din minimul legal, înce­pând cu 24 august 2018? Este Legea nr. 203/2018 o lege contravenţională mai favorabilă?, o3.10.2018.
[11] Ibidem
[12] Idem 10
[13] Ibidem
[14] Legea nr. 70/02.04.2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 pri­vind introducerea sistemelor moderne de plată (M.O. nr. 242/09.04.2015), cu modificările şi completă­rile ulterioare
[15] Ordonanţa Guvernului nr. 23/30.08.2017 privind plata defalcată a TVA (M.O. nr. 706/31.08.2017), cu modificările şi completările ulterioare.
[16] Legea nr. 24/27.03.2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată (M.O. nr. 260/21.04.2010), cu modificările şi completările ulterioare.
[17] Ursuţa, M. – Op. cit.
[18] Bercu, V. – Legea privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, 25. 07.2018.
[19] Fasie, G. – Op. cit.


* Acest studiu a fost publicat în Revista Finanţe Publice şi Contabilitate nr. 4/2018, pp. 19-34.
Multumiri redacției  Revistei Finanţe Publice şi Contabilitate

Dr. Arina Dragodan
Consilier Juridic


Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Irina Maria STANCU


Oana ISPAS


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan