Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

FJR a publicat traducerea în limba română a Avizului emis la 20 octombrie 2018 de Comisia de la Veneția privind modificările aduse codurilor penale (XV)
20.11.2018 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

În ceea ce privește modificările aduse dispozițiilor referitoare la semnarea hotărârilor judecătorești, Comisia de la Veneția a reținut următoarele aspecte:

”169. Modificarea din articolul 406 alin. (2) din CPP prevede: „Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei şi se semnează de membrii completului care au participat la administrarea probelor şi judecata în fond, precum şi de grefier.”

170. Deși acest lucru poate părea formalist, este, într-adevăr, necesar ca orice sistem penal să aibă dispoziții care să acopere împrejurările în care se desfășoară judecata, deliberarea și se pronunță o hotărâre, dar unii dintre membrii completului de judecată sau judecătorul unic nu sunt disponibili să semneze hotărârea. Expunerea de motive a Proiectelor de lege în acest sens se referă la o recentă decizie a Curții Constituționale,[1] referindu-se, printre altele, la jurisprudența Curții Europene de Justiție.[2] Curtea Europeană a constatat, într-adevăr, că dreptul la un proces echitabil a fost încălcat din cauza faptului că judecătorul (într-un singur complet de judecată) care a judecat procesul nu motivat hotărârea și din cauza lipsei măsurilor adecvate pentru a remedia această deficiență, fie prin implicarea altui judecător în faza incipientă a procedurii, fie prin emiterea unei motivări orale. Ceea ce pare esențial pentru Curte este ca hotărârea să nu fie semnată de persoane care nu au participat la deliberări.

171. Din punct de vedere practic, orice dificultate care ar putea rezulta din acest nou alineat este, în principiu, rezolvată de articolul 406 alineatul (4), care nu a fost modificat, oferind o soluție pentru cazurile de absență a unuia dintre judecătorii participanți la judecarea cauzei: „(4) În caz de împiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna, hotărârea se semnează în locul acestuia de preşedintele completului. Dacă şi preşedintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de preşedintele instanţei. Când împiedicarea îl priveşte pe grefier, hotărârea se semnează de grefierul-şef. În toate cazurile se face menţiune pe hotărâre despre cauza care a determinat împiedicarea.”

172. Totuși, trebuie remarcat faptul că această soluție nu pare conformă cu amendamentul introdus la art. 453 alin. (1), noua literă (g), prin care „neredactarea și/ sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la judecarea cauzei” este introdus ca nou motiv pentru revizuirea hotărârilor judecătorești definitive. În decursul întâlnirilor cu raportorii din România, au fost exprimate îngrijorări cu privire la faptul că această modificare, împreună cu prevederile articolului II din Dispozițiile finale și tranzitorii, ar presupune un risc real de probabilă favorizare a cererilor de rejudecare cu privire la hotărâri deja rămase definitive, fără a aduce atingere articolului 406 alineatul (4).

173. Se recomandă revizuirea amendamentului la art. 453 pentru a oferi o soluție legislativă care respectă principiul coerenței și securității raporturilor juridice, în conformitate cu principiile care rezultă din jurisprudența CEDO. (A se vedea, de asemenea, comentariile din „Dispoziții finale și tranzitorii”).”

Notă: Această traducere reprezintă un demers al Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, fiind realizată la cererea sa. Orice preluare a textului se va efectua sub condiţia următoarei mențiuni: „Traducerea acestui aviz reprezintă un demers al Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România”. Textul integral al traducerii poate fi accesat aici.


[1] CCR, Decizia nr. 33/2018, a se vedea alineatele 175-179.
[2] Cerovšek și Božičnik contra Sloveniei, cererile nr. 68939/12 și 68949/12, 7 martie 2017; a se vedea și Cutean împotriva României, cererea nr.53150/12, 2 decembrie 2014.


PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.