Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





FJR a publicat traducerea în limba română a Avizului emis la 20 octombrie 2018 de Comisia de la Veneția privind modificările aduse codurilor penale (XVI)
21.11.2018 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

În ceea ce privește limitările accesul la materialele probatorii și reducerea pedepsei după denunțarea faptei, Comisia de la Veneția a reținut următoarele aspecte:

Accesul la materialele probatorii

163. Modificările adiționale dau suspectului un acces larg la dosarul cauzei, precum și la probele colectate de autoritățile publice (modificarea articolelor 305 și 307 CPP).

164. CEDO nu impune ca avocatul și clientul său să aibă acces în orice moment la probe incriminatoare și dezincriminatoare:  „Curtea consideră că articolul 6 din Convenție nu poate fi interpretat ca garantând acces nelimitat la dosarul cauzei penale înainte de primul interogatoriu de către judecătorul de instrucție, în cazul în care autoritățile interne au motive suficiente referitoare la protecția intereselor justiției pentru a nu împiedica eficacitatea anchetei”.[1] Aceasta arată, în mod clar, că dreptul de acces la dosarul cauzei nu este absolut, ci trebuie să fie echilibrat cu interesele justiției.

165. Directiva UE 2012/13 din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în procedurile penale[2] a îmbunătățit, într-adevăr, accesul suspectului și al avocatului acestuia la dosarul deja aflat în faza de anchetă.  Cu toate acestea, Directiva prevede că accesul la toate probele trebuie să fie acordat „în timp util” și „cel târziu la prezentarea fondului acuzației în fața instanței” (a se vedea articolele 6 și 7). Mai mult, recunoaște că accesul la materialele probatorii, fie în favoarea sau împotriva persoanei suspectate sau acuzate, poate fi refuzat, în conformitate cu legislația națională, „în cazul în care un astfel de acces poate duce la o amenințare gravă la adresa vieții sau a drepturilor fundamentale ale altei persoane sau în cazul în care refuzul unui astfel de acces este strict necesar pentru a proteja un interes public important”. Prin urmare, din directiva europeană nu se poate deduce dreptul „absolut” al suspectului / inculpatului de a accesa în orice moment toate dovezile colectate de autoritățile publice.

166. Se recomandă ca noile dispoziții privind accesul suspectului și avocatului său la dosar să fie reanalizate, pentru a fi pe deplin în concordanță cu abordarea europeană a acestei chestiuni, așa cum se reflectă în jurisprudența CEDO.

Reducerea pedepsei după denunțare

167. Modificarea noului alineat (1 ind. 1) al articolului 290 CPP introduce un termen de un an pentru denunțarea unei infracțiuni pentru a reduce limitele pedepsei, în conformitate cu prevederile legale relevante.[3] Una dintre explicațiile furnizate de autoritățile române este că amendamentul urmărește să pună capăt cazurilor susținute în ultimii ani de denunțare cu întârziere a infracțiunilor, uneori denunțuri false și / sau efectuate sub presiunea procurorilor. Acest amendament, care merge mult mai departe decât amendamentele la articolele 290 și 292 din Codul penal, comentate mai sus, deoarece nu numai că exclude nepedepsirea persoanelor, dar se exclude și o simplă reducere a pedepselor, după termenul de un an, ar trebui revizuit (a se vedea comentariile făcute în legătură cu amendamentele la articolele 290 și 292 CP).”

Notă: Această traducere reprezintă un demers al Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, fiind realizată la cererea sa. Orice preluare a textului se va efectua sub condiţia următoarei mențiuni: „Traducerea acestui aviz reprezintă un demers al Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România”. Textul integral al traducerii poate fi accesat aici.


[1] CEDO, AT împotriva Luxemburg, cererea nr. 30460/13, 9 aprilie 2015 (Final 14/09/2015), par.81
[2] Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, a se vedea considerentul 32 și articolul 7 alineatul (4).
[3] A se vedea art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor; a se vedea și OUG nr. 43 din 4 aprilie 2002 (actualizată), articolul 19.


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.