Achiziţii publiceAfaceri transfrontaliereArbitrajAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiContencios administrativContravenţiiCorporateCyberlawData protectionDrept civilDrept comercialDrept constituţionalDrept penalDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiDreptul UEEnergieExecutare silităFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăLITIGIIMedia & publicitateMedierePiaţa de capitalProcedură civilăProprietate intelectualăProtecţia consumatorilorProtecţia mediuluiTelecom
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
MARES DANILESCU MARES
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

Print Friendly, PDF & Email

Prelevarea de probe biologice

22.11.2018 | Igor LĂCĂTUŞ
Igor Lăcătuș

Igor Lăcătuș

În speță, Judecătoria Pitești prin Sentința penală nr. 1882/03.11.2017 a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpați, condamnați la pedeapsa închisorii în regim de detenție, după caz, suspendare sub supraveghere a executării pedepsei. Inculpații condamnați în mod definitiv în calitate de coautori, fiindu-le respinse apelurile de instanța superioară, au fost găsiți vinovați de săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă pedepsită de art. 182 alin. (2) din Codul penal 1968, potrivit căruia, dacă fapta a produs vreuna din următoarele consecințe: pierderea unui simț sau organ, încetarea funcționării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluțirea, avortul, ori punerea în primejdie a vieții persoanei, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 10 ani. În cauză, faptele inculpaților au pus în primejdie viața părții vătămate, fiind săvârșită infracțiunea, în public, cu o agresivitate ieșită din comun, victima fiind lovită și atunci când era în stare de inconștiență, la sol.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a acordat integral daunele materiale și morale solicitate de partea civilă, între care daune morale în cuantum de 100.000 Euro, reținându-se că partea civilă a suferit multiple leziuni, fiind plasat în comă indusă o perioadă determinată, fiind desfigurat și nemaiputând să continue activitățile pe care le desfășura înainte, acesta fiind (printre altele) alpinist.

Menționăm că prin Decizia Î.C.C.J. nr. 18 din data de 18 noiembrie 2013, vizând interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008, respectiv posibilitatea instanței de judecată de a dispune prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în anexa Legii nr. 76/2008 în ipoteza în care executarea acesteia este suspendată condiționat sau sub supraveghere, s-a decis că prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în anexa Legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare poate fi dispusă și în ipoteza în care executarea acesteia este suspendată condiționat sau sub supraveghere.

Dincolo de aspectele de natură penală și civilă, instanța amintită a dispus prin hotărârea de condamnare, în baza art. 3, art. 5 alin. (5), art. 7 alin. (1) și (2), art. 10 din Legea nr. 76/2008 și pct. 5 din Anexa la Legea nr. 76/2008:

– prelevarea de probe biologice care vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic al fiecărui inculpat;
– măsura dispună va fi adusă la cunoștință inculpaților conform art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008;
– prelevarea să se realizeze în strictă conformitate cu dispozițiile Legii nr. 76/2008, iar probele biologice astfel recoltate și datele din Sistemul Național de Date Genetice Judiciare nu pot fi folosite în alte scopuri decât cele prevăzute de Legea nr. 76/2008.

Foarte puțin se cunoaște despre aceste îndatoriri legale ale instanțelor de judecată și organelor de urmărire penală care pot dispune prelevarea de probe biologice de la suspecți și inculpați, respectiv condamnați, în conformitate cu prevederile Legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, publicată în Monitorul Oficial nr. 289 din 14 aprilie 2008 și intrată în vigoare la data de 17 octombrie 2008.

Scopul legii este definit în art. 1, și anume, constituirea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, denumit în continuare S.N.D.G.J., pentru prevenirea și combaterea unor categorii de infracțiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viață și la integritate fizică și psihică, precum și pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracțiunilor de omor sau a actelor de terorism.

În Sistemul Național de Date Genetice Judiciare se verifică și se compară profile genetice și date cu caracter personal, în scopul:

a) excluderii persoanelor din cercul de suspecți și identificării autorilor infracțiunilor cuprinse în anexa care face parte integrantă din lege;
b) stabilirii identității persoanelor – victime ale catastrofelor naturale, ale accidentelor în masă și ale actelor de terorism;
c) realizării schimbului de informații cu celelalte state și combaterii criminalității transfrontaliere;
d) identificării participanților la comiterea infracțiunilor cuprinse în anexă.

Legea și Normele metodologice din 5 ianuarie 2011 de aplicare a Legii nr. 76/2008, publicate în Monitorul Oficial nr. 64 din 25 ianuarie 2011 și în vigoare (normele) din 25 ianuarie 2011, stabilesc condițiile în care pot fi prelevate probe biologice de la anumite persoane fizice sau din urmele rămase la locul comiterii unor infracțiuni, în vederea determinării profilului genetic, precum și condițiile în care pot fi prelucrate datele cuprinse în S.N.D.G.J.

Nu vom intra în analiza procedurilor specifice, ci dorim să atragem atenție asupra aspectelor relevante, de principiu, și care trebuie cunoscute de instanțele de judecată, organele de urmărire penală și chiar de către cetățeni. Prin probe biologice se înțelege orice urmă sau obiect care are legătură cu o infracțiune, cu cadavrele cu identitate necunoscută ori cu persoanele dispărute și cele decedate în urma catastrofelor naturale sau a accidentelor în masă și a cărei/cărui examinare este necesară pentru stabilirea unei situații de fapt ori pentru identificarea obiectelor sau persoanelor.

Iar profilul genetic reprezintă codul alfanumeric obținut din materialul genetic, prin aplicarea tehnicilor de biologie moleculară. De asemenea, conform legii, S.N.D.G.J. constă în ansamblul de subunități interactive și independente în care sunt stocate informații ce sunt utilizate în scopul prevăzut la art. 1 din lege. Sistemul Național de Date Genetice Judiciare cuprinde: baza de date cu caracter personal, baza de date despre caz și baza de date cu profile genetice.

În Anexa legii se prevăd infracțiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare (la data prezentei un număr de 37 de infracțiuni). Amintim cu titlu de exemplu, câteva dintre aceste infracțiuni: de omor, determinarea sau înlesnirea sinuciderii, infracțiunea de ucidere din culpă, infracțiunea de vătămare corporală, inclusiv gravă, infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, infracțiunea de vătămare corporală din culpă, rele tratamente aplicate minorului, infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, trafic de persoane, viol, tâlhărie, ultraj judiciar, atentatul care pune în pericol siguranța națională, infracțiuni la regimul armelor și munițiilor, actele de terorism prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, infracțiunile prevăzute la art. 2, 3, 10 și 12 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri etc.

Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, conform art. 4 alin. (1) din lege, conține profile genetice, date cu caracter personal și date despre caz corespunzătoare următoarelor categorii:

a) suspecți;
b) persoane condamnate definitiv pentru săvârșirea infracțiunilor cuprinse în anexă la pedeapsa închisorii, precum și persoanele pentru care instanța a pronunțat amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei;
c) urme biologice prelevate cu ocazia efectuării cercetării la fața locului;
d) cadavre cu identitate necunoscută, persoane dispărute ori persoane decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracțiunilor de omor sau a actelor de terorism.

De știu că S.N.D.G.J. poate fi completat cu alte categorii de date pe lângă cele prevăzute la alin. (1), prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției și a Ministerului Internelor, în funcție de necesități și de resursele alocate.

De asemenea, se prevede în lege că pentru excluderea persoanelor care au avut contact cu locul comiterii infracțiunii în mod justificat sau accidental, se pot preleva și analiza probe biologice de la acestea, precum și de la victimele infracțiunilor, cu consimțământul acestora (alin. 3 art. 4 din lege). Conform art. 11 alin. 1 din Normele metodologice, prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (3) din lege se face cu consimțământul acestora. Refuzul se consemnează într-un proces-verbal.

Prelevarea probelor biologice la minori cu vârsta sub 14 ani, în vederea stabilirii profilului genetic, se face numai cu acordul părinților sau al reprezentantului legal și în prezența acestora. Prin Decizia nr. 5 din 16 mai 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, în cazul inculpaților minori sancționați prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal, instanța de judecată nu poate dispune prelevarea probelor biologice pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

Așadar, prelevarea probelor biologice de la minorii față de care, în urma constatării vinovăției, s-au luat măsuri educative nu este o măsură prevăzută de lege și nu poate fi dispusă de instanța de judecată.

Conform legii, judecătorul de drepturi și libertăți, instanțele de judecată și organele de urmărire penală care dispun prelevarea au obligația de a informa persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) și b) că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

La solicitarea unui stat membru, formulată în condițiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, instanța română competentă poate dispune prelevarea și analizarea materialului biologic al unei persoane, precum și furnizarea materialului biologic obținut, dacă:

a) persoana este identificată și se află pe teritoriul statului român;
b) statul membru solicitant comunică scopul pentru care această procedură este necesară;
c) statul membru solicitant prezintă un mandat de cercetare sau o declarație emisă de autoritatea competentă, astfel cum este prevăzut de legislația națională a statului membru respectiv, din care să rezulte că toate cerințele pentru prelevarea și analizarea materialului biologic ar fi îndeplinite în ipoteza în care persoana în cauză s-ar fi aflat pe teritoriul statului membru solicitant;
d) condițiile pentru prelevarea și analizarea materialului biologic, precum și pentru transmiterea profilului genetic obținut sunt îndeplinite în conformitate cu legea română.

Totodată în S.N.D.G.J. se pot realiza căutări și comparări ale profilelor genetice în baza cererilor de asistență polițienească primite în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale.

În cauzele penale, prelevarea, păstrarea și transportul probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J., se realizează de personalul Poliției Române instruit în acest sens, la solicitarea organelor de urmărire penală și/sau a instanțelor de judecată. De asemenea, personalul Poliției Române poate preleva, păstra și transporta probe biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (3). Cu toate acestea prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (3) poate fi efectuată și de personalul medico-sanitar calificat.

Probele biologice prelevate sunt prezentate organului de urmărire penală sau instanței de judecată, care a solicitat prelevarea acestora pentru dispunerea efectuării analizelor genetice. Profilele genetice ale persoanelor menționate mai sus vor fi verificate prin comparare în S.N.D.G.J. doar în scopul pentru care s-a făcut recoltarea, iar profilele genetice vor fi stocate în baza de date până la soluționarea definitivă a cauzei în care a fost dispusă introducerea lor în S.N.D.G.J.

Conform art. 7 alin. 1) din lege, prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) este dispusă de instanța de judecată, prin hotărârea de condamnare ori prin hotărârea de amânare a aplicării pedepsei sau de renunțare la aplicarea pedepsei. Așa cum aminteam, instanța supremă a decis că prelevarea de probe se aplică și în cazul pedepsei închisorii suspendată condiționat ori sub supraveghere.

Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), pentru care instanța a pronunțat amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J., se realizează de către personalul Poliției Române instruit în acest sens, imediat după comunicarea hotărârii definitive de condamnare, respectiv a hotărârii prin care instanța a pronunțat amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei.

Autoritatea responsabilă de prelucrarea datelor cuprinse în S.N.D.G.J. este Inspectoratul General al Poliției Române (I.G.P.R.) din cadrul Ministerului Internelor, prin Institutul de Criminalistică. Beneficiarii datelor existente în S.N.D.G.J. sunt organele de urmărire penală și instanțele judecătorești în cauze penale, Serviciul Român de Informații pentru îndeplinirea atribuțiilor legale în domeniul prevenirii și combaterii terorismului, precum și autoritățile judiciare ale altor state, pe bază de reciprocitate sau în temeiul unor acorduri internaționale la care România este parte.

Potrivit art. 9 alin. 6) din lege, prelucrarea datelor cu caracter personal introduse în S.N.D.G.J. se efectuează cu respectarea prevederilor legale pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

De reținut că dispozițiile Codului de procedură penală cu privire la expertize se aplică în mod corespunzător și analizelor genetice judiciare efectuate în laboratoarele de analize genetice judiciare din cadrul I.G.P.R. Laboratoarele acreditate, altele decât Institutul de Criminalistică, care efectuează, la solicitarea organelor de urmărire penală sau a instanței de judecată, genotiparea judiciară a probelor de referință și a urmelor biologice ridicate cu ocazia cercetării la fața locului, păstrează datele obținute, asigurând măsuri de securitate și confidențialitate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Foarte important este că profilele genetice care se introduc în S.N.D.G.J. nu conțin (sau cel puțin nu ar trebui) informații privind starea de sănătate sau alte caracteristici individuale care pot aduce atingere dreptului la viața intimă, familială și privată a persoanei.

Profilele genetice introduse în S.N.D.G.J., obținute de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), sunt păstrate până când organele de urmărire penală sau instanțele judecătorești dispun ștergerea lor din baza de date. În cazul în care s-a dispus clasarea sau renunțarea la urmărirea penală ori, după caz, achitarea sau încetarea procesului penal, ștergerea datelor din S.N.D.G.J. se efectuează în baza ordonanței emise de procuror ori, după caz, în baza hotărârii judecătorești, dacă în cuprinsul acestora există mențiuni exprese cu privire la măsura ștergerii; în aceste situații, dispozitivul ordonanței procurorului ori, după caz, al hotărârii judecătorești se comunică de îndată administratorului S.N.D.G.J, adică Institutului de Criminalistică din cadrul I.G.P.R.

Mai reținem că profilele genetice obținute de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor cuprinse în anexă, introduse în S.N.D.G.J., sunt șterse după trecerea unei perioade de 5 ani de la decesul acestora. Profilele genetice obținute de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) teza a II-a, pentru care instanța de judecată a pronunțat amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei, introduse în S.N.D.G.J., sunt păstrate timp de 10 ani, iar în cazul în care acestea decedează înainte de împlinirea termenului respectiv, profilele genetice sunt păstrate încă 2 ani după deces, după care trebuie șterse.

Probele biologice rămase în urma analizelor genetice pentru persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) și b) trebuie păstrate în locuri special amenajate și sunt distruse numai odată cu ștergerea profilelor genetice din baza de date.

 Cu privire la această temă, în viziunea Curții Europene a Drepturilor Omului, citată de Î.C.C.J, s-a reținut că instanța de la Strasbourg a impus câteva condiții în materia prelevării probelor biologice: ingerința în viața privată să fie ,,în conformitate cu legea”, să fie redactată în termeni clari în actul normativ intern, să urmărească realizarea unuia dintre obiectivele enumerate la art. 8 § 2 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și să fie ,,necesară într-o societate democratică”.

C.E.D.O. a mai statuat că măsura ,,este necesară într-o societate democratică”, având în vedere contribuția importantă pe care au avut-o evidențele ADN în eficientizarea activității poliției în ultimii ani. Curtea a notat că ingerința este relativ redusă, iar aceasta se poate dovedi benefică, inclusiv pentru persoana în cauză, întrucât permite eliminarea sa rapidă din cercul suspecților de comiterea unei infracțiuni la investigarea căreia au fost descoperite probe ADN.

Mai trebuie precizat că în viziunea Regulamentului (UE) al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), prin „date cu caracter personal” se înțelege orice informații privind o persoană fizică inclusiv cu referire la datele sale fiziologice și genetice. Regulamentul GDPR prevede că datele genetice ar trebui definite drept date cu caracter personal referitoare la caracteristicile genetice moștenite sau dobândite ale unei persoane fizice, care rezultă în urma unei analize a unei mostre de material biologic al persoanei fizice în cauză, în special a unei analize cromozomiale, a unei analize a acidului dezoxiribonucleic (ADN) sau a acidului ribonucleic (ARN) sau a unei analize a oricărui alt element ce permite obținerea unor informații echivalente.

Legiuitorul european stabilește că dreptul Uniunii Europene sau dreptul intern ar trebui să prevadă măsuri specifice și adecvate pentru a proteja drepturile fundamentale și datele cu caracter personal ale persoanelor fizice. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a menține sau de a introduce condiții suplimentare, inclusiv restricții, în ceea ce privește prelucrarea datelor genetice, a datelor biometrice sau a datelor privind sănătatea. Totuși, acest lucru nu ar trebui să împiedice libera circulație a datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii, atunci când aceste condiții se aplică prelucrării transfrontaliere a unor astfel de date.

Se arată în Regulament GDPR că riscul pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice, prezentând grade diferite de probabilitate de materializare și de gravitate, poate fi rezultatul unei prelucrări a datelor cu caracter personal care ar putea genera prejudicii de natură fizică, materială sau morală, în special în cazurile în care: sunt prelucrate date genetice, date privind sănătatea sau date privind viața sexuală sau privind condamnările penale și infracțiunile sau măsurile de securitate conexe. Potrivit art. 9 alin. 1 din Regulament, se interzice prelucrarea de date cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice sau apartenența la sindicate și prelucrarea de date genetice, de date biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice, de date privind sănătatea sau de date privind viața sexuală sau orientarea sexuală ale unei persoane fizice.

Așadar Sistemul Național de Date Genetice Judiciare trebuie să aibă în vedere prevederile Regulamentului european, dincolo de dispozițiile prevăzute în Legea nr. 129/2018, care a abrogat Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Potrivit unui comunicat I.G.P.R. din 10 februarie 2018, din punct de vedere al schimbului automat de date genetice, Sistemul Național de Date Genetice Judiciare stochează la data informării 45.830 de profile genetice, prelevate de la persoane condamnate, persoane suspecte, persoane dispărute, cadavre și persoane dispărute, precum și urme de la fața locului rămase neatribuite.

Avocat Igor Lăcătuș


Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Irina Maria STANCU


Oana ISPAS


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan