Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
6 comentarii

Manipularea cursului de schimb ca infracţiune
23.11.2018 | Daniel UDRESCU

Secţiuni: Fiscalitate, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Daniel Udrescu

Daniel Udrescu

Erată la articolul ”Încălcarea reglementărilor europene de către România. Efecte asupra afacerilor (studiu de caz)”. După 5 ani, revin să corectez articolul cu privire la cea mai mare fraudă la fondurile europene comisă în România. Nu a fost o diferenţă de curs valutar, ci un curs valutar aplicat neconform cu LEGEA!!!

Fosta APDRP, actual AFIR, a stabilit contractele în lei la un curs istoric la data depunerii studiului de fezabilitate, ţinând contabilitate dublă, de fapt, o evaziune fiscală şi delapidare cu Comunitatea europeană la cursul reglementat de art. 13 alin. (2) din Regulamentul European nr. 883/2006, iar cu beneficiarii de proiect a ţinut o contabilitate la cursul neconform cu legislaţia Uniunii Europene, ceea ce intră în domeniul penal al infracţiunilor de fals, uz de fals, delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală. În articolul din 2013 spuneam că acest aspect nu a fost investigat de OLAF şi nici de DNA, pentru că aceste contracte ar putea o bombă cu ceas. De ce?

Din comunicatele fostei APDRP, actualei AFIR, reies următoarele:

„Până în 2015, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a plătit peste 7,4 miliarde euro către beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007–2013 care au depus până în prezent cereri de plată pentru decontarea cheltuielilor efectuate.

– 11.000 de contracte de finanțare au fost reziliate pe fostul PNDR 2007-2013. Totalul fondurilor europene solicitate prin aceste contracte este un miliard de euro.

De la demararea PNDR, în anul 2008, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a primit și verificat 150.944 cereri de finanţare, în valoare de peste 18,5 miliarde de euro, pentru finanțarea proiectelor de investiții. Până la acea dată au fost contractate 98.444 de proiecte de investiții pentru a primi finanţare nerambursabilă, valoarea totală a fondurilor alocate fiind de 5,72 miliarde de euro.

O parte din bani au fost investiţi în modernizarea a 3.862 de kilometri de drumuri comunale în cadrul a 389 proiecte. Restul de bani au fost acordați proiectelor care au prevăzut înfiinţarea, extinderea şi modernizarea a 2.900 kilometri de reţea de alimentare cu apă și a 4.345 kilometri de reţea de canalizare (272 proiecte). Refacerea și modernizarea infrastructurii culturale și sociale a fost prevăzute în 3 proiecte care au avut acest obiectiv. Alţi 723 kilometri de drumuri comunale afectate de inundații în anul 2010 au fost refăcuţi prin 158 proiecte.

IMPACTUL PNDR ÎN MEDIUL RURAL ȘI, ÎN MOD DEOSEBIT, ÎN AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ ESTE UNUL MAJOR. Pe lângă infuzia clară și fără echivoc a peste 7,6 miliarde de euro în dezvoltarea și modernizarea agriculturii și a infrastructurii rurale, fondurile europene au asigurat creşterea nivelului de trai pentru cei care locuiesc în spaţiul rural, prin dezvoltarea nu doar a economiei rurale, ci și a întregului spaţiu rural. PNDR a prevăzut şi investiţii în servicii, în utilităţi şi în încurajarea tuturor activităţilor din spaţiul rural. În ceea ce privește agricultura, până în prezent, 75.000 de fermieri au beneficiat de fondurile alocate prin PNDR, iar numărul exploataţiilor agricole din sectoarele vegetal şi animal sprijinite fiind de 2.787.

Per total, banii acordați au fost investiţi în 44.794 de hectare protejate de inundaţii şi 335.650 hectare modernizate şi reabilitată din punct de vedere al infrastructurii de irigaţii. Aceşti bani se regăsesc, de asemenea, în cele peste 100 de mii de locuri de muncă create în spaţiul rural, în cei peste 3.606 de km de drumuri agricole şi forestiere construite şi înseamnă, de asemenea, că peste 3 milioane de locuitori din zona rurală beneficiază de infrastructura rurală creată şi modernizată prin măsura de renovarea și dezvoltarea satelor.  Pentru locuitorii spaţiului rural au fost construiţi 7.245 km de reţea de alimentare cu apă şi canalizare. Impactul PNDR se poate măsura şi prin prisma celor 3.290 IMM-uri non-agricole şi a celor 1.861 proiecte care presupun activități turistice finanţate prin PNDR, care, mai mult decât a genera locuri de muncă, au stat la baza revigorării sustenabile a economiei rurale.

Nevoia de modernizare a satelor românești este foarte mare, raportată la alocarea financiară care a fost disponibilă în această perioadă de 7 ani. Nu se poate însă nega faptul că sprijinul financiar obținut până în prezent de către comunitățile rurale a dus la rezultate palpabile cu efect benefic asupra vieții locuitorilor din mediul rural.

– Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” au fost semnate contracte de finanţare cu 12.669 tineri fermieri, în valoare de 320 milioane de euro, iar plățile efectuate către tinerii fermieri depășesc 305 milioane de euro.

– Măsura 121 – a încheiat 2.787 contractate pentru finanțarea proiectelor de investiții cu 756 de milioane de euro. Totodată, au fost efectuate plăţi totale de aproximativ 662 de milioane de euro.

– Măsura 123 – prin care 1.625 beneficiari au solicitat fonduri europene, fiind semnate 925 contracte de finanţare cu o valoare totală nerambursabilă de peste 610 milioane de euro. Pentru beneficiarii Măsurii 123 au fost efectuate plăți de aproximativ 520 milioane de euro.

– Măsura 221 – a suscitat un interes destul de mic, fiind depuse 52 cereri de finanţare, din care au fost contractate 20 proiecte cu o valoare nerambursabilă de 1,38 de milioane de euro.

– Măsura 312 – a înregistrat 9.499 de cereri de finanţare depuse, fiind contractate până în prezent 2.616 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă de aproximativ 325 milioane de euro. Până în prezent au fost efectuate plăţi în valoare de aproximativ 315 de milioane de euro.

– Măsura 313 – au fost contractate 1.244 de proiecte, în valoare de peste 174 de milioane de euro. Pentru proiectele finanțate prin această Măsură au fost plătiți aproximativ 138 milioane de euro. Din investițiile făcute de beneficiarii Măsurii 313 se constată o mai mare importanță acordată părții de agrement aferentă serviciilor turistice, lucru care denotă o maturizare accelerată a modalității de abordare în acest sector.

– Măsura 322 – au fost depuse peste 3.317 de cereri de finanţare în valoare de peste 7,65 de miliarde de euro, suma alocată prin PNDR acestei Măsuri până în anul 2013, respectiv 1,60 de miliarde de euro fiind astfel depășită de peste 4 ori. Au fost contractate până în prezent 891 de proiecte cu o valoare nerambursabilă de aproximativ 1,83 de miliarde de euro, fiind plătiţi peste 1,52 miliarde euro.”

Neplătind corect la cursul stabilit de legea europeană autorităţile române au plătit mai puţin şi au dezangajat sumele fără ca beneficiarul să cunoască această situaţie, raportând cu comisia valoare în euro la cursul din art. 13 aliatul 2, al Regulamentul European 883/2006. 

Întrebări: Ce s-a întâmplat cu banii?  Unde sunt banii?

Nu este vorba de un leu, doi, ci aşa cum este documentat în articol, pentru un singur aplicant, pierderea suferită de CLIENT „din diferenţe de curs valutar neimputabile unui schimb valutar şi câştigul Guvernului României prin APDRP, până la plata ultimei tranşe a fost de 20.565,59 euro, la un contract de 200.000 de euro”. Ce ar însemna o extrapolare la 18,5 miliarde de euro?  Speculând statistica am spune 1,9 miliarde de euro ar fi EVAPORATE, pentru că banii nu s-au primit de beneficiari la cursul din art. 13 aliatul 2, al Regulamentul European 883/2006, ci la cursul din studiul de fezabilitate, dar s-au raportat de APDRP/AFIR la cursul din art. 13 aliatul 2, al Regulamentul European 883/2006.

Care sunt implicaţiile?

Organismele desemnate să gestioneze programele de finanţare, respectiv MADR şi APDRP au încheiat protocoale secrete cu SRI, instanţele de judecată, ANAF, Ministerul Public, în condiţiile în care aceste organisme funcţionează în numele Comisiei Europene.  Au modificat condiţiile de finanţare fără să asigure onorarea contractului conform legilor în vigoare.  Comisia a tăcut. Protocoalele trebuiau anunţate la Comisia Europeană, altfel apare ca şi cum Comisia Europeană af fi acceptat CONIVENŢA, ca organismele desemnate să funcţioneze în afara legii. Clientul a fost ţinut captiv şi protocoalele cu instanţele de judecată au blocat accesul la un proces corect şi echitabil, conform art. 47 din Carta DUFA şi din art. 6.1 din CEDO.

Judecătorul sindic român, în momentul în care gestionează un proiect cu fonduri europene devine funcţionar public relevant, judecând în numele Comisiei Europene, şi trebuie să aplice legea în sensul realizării obiectivului finanţat, iar pasivitatea în legislaţia europeană este considerată act de corupţie (Directiva…).  Judecătorul sindic este obligat să aplice insolvenţa conform legislaţiei unionale. Legislaţia românească 86/2006 nu a fost pusă în concordanţă cu legislaţia unională aplicabilă proiectelor cu fonduri europene, aspect OBLIGATORIU.

Dacă este adevărată extrapolarea situaţiei prezentate în articol, consecinţa nu este furtul efectiv, ci vulnerabilizarea investiţiilor pentru că nu s-au putut realiza obiectivele finanţate, întrucât s-au modificat bugetele beneficiarilor, sarcina excesivă fiind transmisă beneficiarilor. Cu alte cuvinte, te fur, eu statul român prin APDRP, dar te obligă să realizezi obiectivul la o contribuţie mai mică.  În Anexa 2 APDRP spune că „Regulamentul se aplică numai pentru operaţiunile de plată”  – MINCIUNĂ. În Anexa 3, Comisia Europeană spune că nu i-a fost acordată României o astfel de derogare. Contractele au fost fixate în lei în conditiile în care Regulamentul European 883/2006 fixează contractele pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro cu finanţare doar în euro la cursul din art. 13 aliatul 2:

Pentru întocmirea declarațiilor de cheltuieli în euro, agențiile de plăți ale statelor membre care nu aparțin zonei euro aplică, pentru fiecare operațiune de plată sau de recuperare, penultimul curs de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană înainte de luna în care operațiunile sunt înregistrate în conturile agenției de plată.

ADPRP au stabilit contractele la cursul în lei, la un curs istoric la data depunerii studiului de fezabilitate, ţinând contabilitate dublă, de fapt posibil o evaziune fiscală şi posibil delapidare între situaţia raportată cu Comunitatea europeană la cursul reglementat, iar cu beneficiarii de proiect au ţinut o contabilitate la cursul neconform cu legislaţia Uniunii Europene, ceea ce intră în domeniul penal, ce nu a fost investigată de OLAF şi nici de DNA, pentru că aceste contracte ar putea o bombă cu ceas.

De ce?

Cu privire la insolvenţa clientului meu, APDRP au constat ca neregulă intrarea în insolvenţă în baza Legii nr. 85/2006, ceea ce de fapt este o gravă neregulă, pentru că în fapt contractul nu se reziliază în procedura insolvenţei, ci doar în cea a falimentului, aşa cum Uniunea Europeană urmăreşte să-şi realizeze obiectivul finanţat şi în procedura de insolvenţă – Anexa 4. Deci, APDRP s-a înscris în condiţie bugetară pură în calitate de creditor, condiţie care este neconformă legea – adică sub condiţia falimentului nu a insolvenţei – Anexa 5.  Mai mult, pentru proiectul clientului meu s-a modificat regimul juridic al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, statul român a delocat activităţi economice de turism specific cu încălcarea dispoziţiilor legale, adică în loc de compensare de 200.000 euro, APDRP trebuia să facă plată la data delocării conform art. 72 (1.b) din Regulamentul European 1698/2005.  Pentru un furt complet clientul a fost obligat să ducă la capăt întregul proiect în condiţiile în care activităţi economice de turism specific au fost delocate, proiectul finalizat neputând fi exploatat pentru ce a fost aprobat.

Prin omisiuni şi neinformare corectă, s-au înscris la masa credală cu acte neconforme, în conţinut, ţinând clientul captiv la Tribunalul Tulcea, ca să nu-şi onoreze contractul. În cazul în care s-ar fi aplicat art. 72 (1. b) din Regulamentul European nr. 1698/2005 şi plăţile ar fi fost efectuate la timp, banii erau suficienţi pentru asigurarea plăţii furnizorului care a declanşat procedura, inclusiv plata rambursării creditului, proiectul rămânând captiv în insolvenţă, pentru că prin onorarea contractului apărea şi obligaţia de compensare a prejudiciilor cauzate din neaplicarea conformă a legii.

Daniel Udrescu

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

6 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti