Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC




6 comentarii

Manipularea cursului de schimb ca infracţiune
23.11.2018 | Daniel UDRESCU

JURIDICE - In Law We Trust
Daniel Udrescu

Daniel Udrescu

Erată la articolul ”Încălcarea reglementărilor europene de către România. Efecte asupra afacerilor (studiu de caz)”. După 5 ani, revin să corectez articolul cu privire la cea mai mare fraudă la fondurile europene comisă în România. Nu a fost o diferenţă de curs valutar, ci un curs valutar aplicat neconform cu LEGEA!!!

Fosta APDRP, actual AFIR, a stabilit contractele în lei la un curs istoric la data depunerii studiului de fezabilitate, ţinând contabilitate dublă, de fapt, o evaziune fiscală şi delapidare cu Comunitatea europeană la cursul reglementat de art. 13 alin. (2) din Regulamentul European nr. 883/2006, iar cu beneficiarii de proiect a ţinut o contabilitate la cursul neconform cu legislaţia Uniunii Europene, ceea ce intră în domeniul penal al infracţiunilor de fals, uz de fals, delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală. În articolul din 2013 spuneam că acest aspect nu a fost investigat de OLAF şi nici de DNA, pentru că aceste contracte ar putea o bombă cu ceas. De ce?

Din comunicatele fostei APDRP, actualei AFIR, reies următoarele:

„Până în 2015, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a plătit peste 7,4 miliarde euro către beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007–2013 care au depus până în prezent cereri de plată pentru decontarea cheltuielilor efectuate.

– 11.000 de contracte de finanțare au fost reziliate pe fostul PNDR 2007-2013. Totalul fondurilor europene solicitate prin aceste contracte este un miliard de euro.

De la demararea PNDR, în anul 2008, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a primit și verificat 150.944 cereri de finanţare, în valoare de peste 18,5 miliarde de euro, pentru finanțarea proiectelor de investiții. Până la acea dată au fost contractate 98.444 de proiecte de investiții pentru a primi finanţare nerambursabilă, valoarea totală a fondurilor alocate fiind de 5,72 miliarde de euro.

O parte din bani au fost investiţi în modernizarea a 3.862 de kilometri de drumuri comunale în cadrul a 389 proiecte. Restul de bani au fost acordați proiectelor care au prevăzut înfiinţarea, extinderea şi modernizarea a 2.900 kilometri de reţea de alimentare cu apă și a 4.345 kilometri de reţea de canalizare (272 proiecte). Refacerea și modernizarea infrastructurii culturale și sociale a fost prevăzute în 3 proiecte care au avut acest obiectiv. Alţi 723 kilometri de drumuri comunale afectate de inundații în anul 2010 au fost refăcuţi prin 158 proiecte.

IMPACTUL PNDR ÎN MEDIUL RURAL ȘI, ÎN MOD DEOSEBIT, ÎN AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ ESTE UNUL MAJOR. Pe lângă infuzia clară și fără echivoc a peste 7,6 miliarde de euro în dezvoltarea și modernizarea agriculturii și a infrastructurii rurale, fondurile europene au asigurat creşterea nivelului de trai pentru cei care locuiesc în spaţiul rural, prin dezvoltarea nu doar a economiei rurale, ci și a întregului spaţiu rural. PNDR a prevăzut şi investiţii în servicii, în utilităţi şi în încurajarea tuturor activităţilor din spaţiul rural. În ceea ce privește agricultura, până în prezent, 75.000 de fermieri au beneficiat de fondurile alocate prin PNDR, iar numărul exploataţiilor agricole din sectoarele vegetal şi animal sprijinite fiind de 2.787.

Per total, banii acordați au fost investiţi în 44.794 de hectare protejate de inundaţii şi 335.650 hectare modernizate şi reabilitată din punct de vedere al infrastructurii de irigaţii. Aceşti bani se regăsesc, de asemenea, în cele peste 100 de mii de locuri de muncă create în spaţiul rural, în cei peste 3.606 de km de drumuri agricole şi forestiere construite şi înseamnă, de asemenea, că peste 3 milioane de locuitori din zona rurală beneficiază de infrastructura rurală creată şi modernizată prin măsura de renovarea și dezvoltarea satelor.  Pentru locuitorii spaţiului rural au fost construiţi 7.245 km de reţea de alimentare cu apă şi canalizare. Impactul PNDR se poate măsura şi prin prisma celor 3.290 IMM-uri non-agricole şi a celor 1.861 proiecte care presupun activități turistice finanţate prin PNDR, care, mai mult decât a genera locuri de muncă, au stat la baza revigorării sustenabile a economiei rurale.

Nevoia de modernizare a satelor românești este foarte mare, raportată la alocarea financiară care a fost disponibilă în această perioadă de 7 ani. Nu se poate însă nega faptul că sprijinul financiar obținut până în prezent de către comunitățile rurale a dus la rezultate palpabile cu efect benefic asupra vieții locuitorilor din mediul rural.

– Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” au fost semnate contracte de finanţare cu 12.669 tineri fermieri, în valoare de 320 milioane de euro, iar plățile efectuate către tinerii fermieri depășesc 305 milioane de euro.

– Măsura 121 – a încheiat 2.787 contractate pentru finanțarea proiectelor de investiții cu 756 de milioane de euro. Totodată, au fost efectuate plăţi totale de aproximativ 662 de milioane de euro.

– Măsura 123 – prin care 1.625 beneficiari au solicitat fonduri europene, fiind semnate 925 contracte de finanţare cu o valoare totală nerambursabilă de peste 610 milioane de euro. Pentru beneficiarii Măsurii 123 au fost efectuate plăți de aproximativ 520 milioane de euro.

– Măsura 221 – a suscitat un interes destul de mic, fiind depuse 52 cereri de finanţare, din care au fost contractate 20 proiecte cu o valoare nerambursabilă de 1,38 de milioane de euro.

– Măsura 312 – a înregistrat 9.499 de cereri de finanţare depuse, fiind contractate până în prezent 2.616 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă de aproximativ 325 milioane de euro. Până în prezent au fost efectuate plăţi în valoare de aproximativ 315 de milioane de euro.

– Măsura 313 – au fost contractate 1.244 de proiecte, în valoare de peste 174 de milioane de euro. Pentru proiectele finanțate prin această Măsură au fost plătiți aproximativ 138 milioane de euro. Din investițiile făcute de beneficiarii Măsurii 313 se constată o mai mare importanță acordată părții de agrement aferentă serviciilor turistice, lucru care denotă o maturizare accelerată a modalității de abordare în acest sector.

– Măsura 322 – au fost depuse peste 3.317 de cereri de finanţare în valoare de peste 7,65 de miliarde de euro, suma alocată prin PNDR acestei Măsuri până în anul 2013, respectiv 1,60 de miliarde de euro fiind astfel depășită de peste 4 ori. Au fost contractate până în prezent 891 de proiecte cu o valoare nerambursabilă de aproximativ 1,83 de miliarde de euro, fiind plătiţi peste 1,52 miliarde euro.”

Neplătind corect la cursul stabilit de legea europeană autorităţile române au plătit mai puţin şi au dezangajat sumele fără ca beneficiarul să cunoască această situaţie, raportând cu comisia valoare în euro la cursul din art. 13 aliatul 2, al Regulamentul European 883/2006. 

Întrebări: Ce s-a întâmplat cu banii?  Unde sunt banii?

Nu este vorba de un leu, doi, ci aşa cum este documentat în articol, pentru un singur aplicant, pierderea suferită de CLIENT „din diferenţe de curs valutar neimputabile unui schimb valutar şi câştigul Guvernului României prin APDRP, până la plata ultimei tranşe a fost de 20.565,59 euro, la un contract de 200.000 de euro”. Ce ar însemna o extrapolare la 18,5 miliarde de euro?  Speculând statistica am spune 1,9 miliarde de euro ar fi EVAPORATE, pentru că banii nu s-au primit de beneficiari la cursul din art. 13 aliatul 2, al Regulamentul European 883/2006, ci la cursul din studiul de fezabilitate, dar s-au raportat de APDRP/AFIR la cursul din art. 13 aliatul 2, al Regulamentul European 883/2006.

Care sunt implicaţiile?

Organismele desemnate să gestioneze programele de finanţare, respectiv MADR şi APDRP au încheiat protocoale secrete cu SRI, instanţele de judecată, ANAF, Ministerul Public, în condiţiile în care aceste organisme funcţionează în numele Comisiei Europene.  Au modificat condiţiile de finanţare fără să asigure onorarea contractului conform legilor în vigoare.  Comisia a tăcut. Protocoalele trebuiau anunţate la Comisia Europeană, altfel apare ca şi cum Comisia Europeană af fi acceptat CONIVENŢA, ca organismele desemnate să funcţioneze în afara legii. Clientul a fost ţinut captiv şi protocoalele cu instanţele de judecată au blocat accesul la un proces corect şi echitabil, conform art. 47 din Carta DUFA şi din art. 6.1 din CEDO.

Judecătorul sindic român, în momentul în care gestionează un proiect cu fonduri europene devine funcţionar public relevant, judecând în numele Comisiei Europene, şi trebuie să aplice legea în sensul realizării obiectivului finanţat, iar pasivitatea în legislaţia europeană este considerată act de corupţie (Directiva…).  Judecătorul sindic este obligat să aplice insolvenţa conform legislaţiei unionale. Legislaţia românească 86/2006 nu a fost pusă în concordanţă cu legislaţia unională aplicabilă proiectelor cu fonduri europene, aspect OBLIGATORIU.

Dacă este adevărată extrapolarea situaţiei prezentate în articol, consecinţa nu este furtul efectiv, ci vulnerabilizarea investiţiilor pentru că nu s-au putut realiza obiectivele finanţate, întrucât s-au modificat bugetele beneficiarilor, sarcina excesivă fiind transmisă beneficiarilor. Cu alte cuvinte, te fur, eu statul român prin APDRP, dar te obligă să realizezi obiectivul la o contribuţie mai mică.  În Anexa 2 APDRP spune că „Regulamentul se aplică numai pentru operaţiunile de plată”  – MINCIUNĂ. În Anexa 3, Comisia Europeană spune că nu i-a fost acordată României o astfel de derogare. Contractele au fost fixate în lei în conditiile în care Regulamentul European 883/2006 fixează contractele pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro cu finanţare doar în euro la cursul din art. 13 aliatul 2:

Pentru întocmirea declarațiilor de cheltuieli în euro, agențiile de plăți ale statelor membre care nu aparțin zonei euro aplică, pentru fiecare operațiune de plată sau de recuperare, penultimul curs de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană înainte de luna în care operațiunile sunt înregistrate în conturile agenției de plată.

ADPRP au stabilit contractele la cursul în lei, la un curs istoric la data depunerii studiului de fezabilitate, ţinând contabilitate dublă, de fapt posibil o evaziune fiscală şi posibil delapidare între situaţia raportată cu Comunitatea europeană la cursul reglementat, iar cu beneficiarii de proiect au ţinut o contabilitate la cursul neconform cu legislaţia Uniunii Europene, ceea ce intră în domeniul penal, ce nu a fost investigată de OLAF şi nici de DNA, pentru că aceste contracte ar putea o bombă cu ceas.

De ce?

Cu privire la insolvenţa clientului meu, APDRP au constat ca neregulă intrarea în insolvenţă în baza Legii nr. 85/2006, ceea ce de fapt este o gravă neregulă, pentru că în fapt contractul nu se reziliază în procedura insolvenţei, ci doar în cea a falimentului, aşa cum Uniunea Europeană urmăreşte să-şi realizeze obiectivul finanţat şi în procedura de insolvenţă – Anexa 4. Deci, APDRP s-a înscris în condiţie bugetară pură în calitate de creditor, condiţie care este neconformă legea – adică sub condiţia falimentului nu a insolvenţei – Anexa 5.  Mai mult, pentru proiectul clientului meu s-a modificat regimul juridic al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, statul român a delocat activităţi economice de turism specific cu încălcarea dispoziţiilor legale, adică în loc de compensare de 200.000 euro, APDRP trebuia să facă plată la data delocării conform art. 72 (1.b) din Regulamentul European 1698/2005.  Pentru un furt complet clientul a fost obligat să ducă la capăt întregul proiect în condiţiile în care activităţi economice de turism specific au fost delocate, proiectul finalizat neputând fi exploatat pentru ce a fost aprobat.

Prin omisiuni şi neinformare corectă, s-au înscris la masa credală cu acte neconforme, în conţinut, ţinând clientul captiv la Tribunalul Tulcea, ca să nu-şi onoreze contractul. În cazul în care s-ar fi aplicat art. 72 (1. b) din Regulamentul European nr. 1698/2005 şi plăţile ar fi fost efectuate la timp, banii erau suficienţi pentru asigurarea plăţii furnizorului care a declanşat procedura, inclusiv plata rambursării creditului, proiectul rămânând captiv în insolvenţă, pentru că prin onorarea contractului apărea şi obligaţia de compensare a prejudiciilor cauzate din neaplicarea conformă a legii.

Daniel Udrescu

Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Au fost scrise până acum 6 de comentarii cu privire la articolul “Manipularea cursului de schimb ca infracţiune”

  1. Alfred Gabriel PARASCHIV spune:

    Neregulile vizează conduita finanțatorilor Uniunea Europeană și Guvernului României, aceștia fiind și legiuitori, și conduita funcționarilor publici relevanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (numit în continuare MADR) și ai APDRP (actualmente AFIR) organe desemnate cu atribuții în gestionarea programului de finanțare PNDR 2007 – 2013 prin FEADR în încheierea și derularea Contractului de finanțare, constând în încalcarea art. 72 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, text care prevede ca ’’(1) Fără a aduce atingere normelor privind libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii în sensul articolelor 43-49 din tratat, statul membru se asigură că contribuția FEADR nu rămâne blocată într-o operațiune de investiții cofinanțată decât în cazul în care această operațiune nu suferă, în termen de cinci ani de la data deciziei de finanțare de către autoritatea de gestionare, nicio modificare importantă: (a) care îi afectează natura sau condițiile de punere în aplicare sau creează un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau unei colectivități publice; (b) care rezultă fie dintr-o modificare a naturii proprietății unei infrastructuri, fie din încetarea sau delocalizarea unei activități productive”.

    În anul 2007, prin Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană (TFUE) şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, Parlamentul European şi Consiliul Europei, au hotărât conform cu dispozițiile art. 43 și art. 177 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) că, aria protejată a Uniunii sit Natura 2000 Rezervația Biosferei DELTA DUNĂRII este obiectiv prioritar, și devine finanțabil din fondurile UE.

    Aria protejată la periferia UE sit Natura 2000 Rezervația Biosferei Delta Dunării” (RBDD) este o reţea ecologică realizată prin implementarea Directivelor HABITATE si PĂSĂRI (Directiva privind Conservarea habitatelor naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice CE 92/43 şi Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice CE 79/409). În România directiva este transpusă prin Legea nr. 345/2006 din 19/07/2006 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 650 din 27/07/2006 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 236/ 2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice publicată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 4 decembrie 2000.

    Transpunerea Directivei Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice în legislatia națională a fost transpusă integral prin Legea nr. 462/18.07.2001 publicat în M.Of. nr. 433/2 aug. 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.236/2000. Având în vedere necesitatea și urgența compatibilizării depline a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene în domeniul protecției naturii și ținând cont de faptul că prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice și ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice trebuie transpuse în legislația națională potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de poziție complementar – capitolul 22 „Mediu”, pentru domeniul „protecția naturii” nu există perioade de tranziție, transpunerea și implementarea prevederilor comunitare trebuind să fie depline la data aderării, luând în considerare faptul că statelor membre le sunt aplicate sancțiuni în cazul transpunerii incomplete sau al implementării neconforme a prevederilor comunitare, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României (finanțator) a adobtat Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice text publicat în M.Of. al României nr.442 din 29.06.2007 si aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 publicata in Monitorul oficial cu nr. 49 din 07.04. 2011.
    I. Propunerea României a unei liste de specii și tipuri de habitate care să amendeze Anexele I, II, IV si V ale Directivei și înaintarea acesteia către Comisia Europeana s-a realizat înainte de aderare.
    II. Propunerea unei liste de Situri de Importanță Comunitară (SIC), completarea Formularelor Standard pentru aceste situri și înaintarea acesteia catre Comisia Europeană are la data aderării 2007.
    III. Aplicarea prevederilor Art..6.2, 6.3 si 6.4 ale Directivei “Habitate” (evaluarea de impact a programelor si proiectelor cu impact semnificativ) are loc începand cu data aderarii 2007.

    Ca urmare, atunci când în situația în care o dispoziție de drept intern urmărește modificarea regimului juridic într-o zonă defavorizată în care a fost transpusă Directiva “Habitate” CE 92/43, o normă de rang superior de legea națională, înseamnă că statul membru la momentul elaborării acestui tratat şi al legiferării cu Legiuitorul Uniunii că Rezervația Biosferei Delta Dunării devine un obiectiv de arie protejată a Uniunii sit Natura 2000 și devine finanțabilă din fonduri de coeziune și fonduri naționale, a înţeles că o importanţă deosebită pentru îndeplinirea obiectivelor asumate de România presupun diminuarea marjei proprii de acţiune și obligativitatea verificării notificării și acordării avizului de conformitate al Comisiei Europene Direcția Generală Concurență, departamenteul de Mediu și Agricultură pentru programul FEADR, ori de câte ori se modifică regimul juridic, este imperativ.

    • Alfred Gabriel PARASCHIV spune:

      Curtea de la Luxemburg a impus instituţiilor europene, din motive de securitate juridică, obligaţia de a avertiza operatorii economici, de o manieră clară şi precisă, atunci când intenţionează să se îndepărteze de o anumită practică în anumite domenii de activitate, cu scopul ca destinatarii normelor să nu resimtă şocul unor schimbări imprevizibile, ce i-ar putea vătăma (Ordonanţa Preşedintelui Curţii – cauza C-152/88 R, Sofrimport v. Cmisia, 1988) în mod constant, această instanţă europeană sancţionând nerespectarea principiului previzibilităţii, declarând nule actele emise/adoptate în aceste condiţii, cu motivaţia că sunt abuzive, lipsind destinatarii acestora de posibilitatea de a lua la cunoştinţă de ele într-un termen rezonabil şi de a-şi adapta conduita în funcţie de schimbările aduse de acestea (Hot. CEJ cauza 368-89 Crispoltoni v. Fattoria Tabacchi di Cita di Castello, 1991).

      Legiuitorul Uniunii, în ce privește proporționalitatea măsurilor sau deciziilor a prevăzut un standard mai ridicat de protejare a drepturilor fundamentale a persoanei juridice și persoanei fizice defavorizate, astfel în condițiile în care se recurge la INVOCAREA UNUI OBIECTIV DE POLITICĂ PUBLICĂ, Curtea de Justiție a condiționat o astfel de invocare de NECESITATE DE A DEMONSTRA, iar pentru acest lucru legiuitorul Uniunii a statuat și a legiferat cu Statul Membru succesiunea etapelor obligatorii pe care acesta trebuie să le parcurgă prin dispozițiile directivei incidente aplicabilă în ariile sit Natura 2000. Aplicarea prevederilor Art..6.2, 6.3 si 6.4 ale Directivei “Habitate” (evaluarea de impact a programelor si proiectelor cu impact semnificativ) are loc începand cu data aderarii 2007 !

      Intervențiile au avut loc cu fraudarea dispozițiilor legale într-o zonă în care situația juridică era cu mult timp înainte legiferată (2001) și unde erau transpuse Directivele 79/409/CEE și 92/43/CEE care impun textul normei juridice ce caracterizează prin maximă claritate, precizie, concizie și caracter stereotip pentru ariile protejate sit Natura 2000, să se execute o succesiune de etape preliminare, dar și a faptului că prin Tratatul de la Lisabona din anul 2007 s-a statuat că Rezervația Biosferi Delta Dunării devine obiectiv prioritar de finanțare prin programul FEADR, prin urmare am fost ademeniți să investim ireversibil într-o astfel de zonă :

      1) studiu de impact coroborat cu verificarea creșterii gradului de reziliență la posibile evoluții adverse a agenților economici și a proiectelor cu fonduri de coeziune de la bugetul Uniunii Europene și fonduri de la bugetul nțional, aprobate și aflate în implementare la data când intervine modificarea regimului juridic și reclarificarea contractelor aprobate ;
      2) comunicarea cu comunitatea locala, formata din personae juridice si persoane fizice;
      3) informare comunitatii de o maniera completa, corecta, fundamentata si prealabila luarii oricarei masuri;
      4) notificare individuală, directa, a fiecarei personae fizice si juridice potential afectate de masurile restrictive propuse, prealabil impunerii oricarei asemenea masuri restrictive;
      5) dezbateri la obiect, cu participarea comunitatii locale, in care sa se consemneze luarile de pozitie, propunerile si avizul negativ sau pozitiv al comunitatii fata de masurile restrictive propuse;
      6) participarea la dezbateri a inaltilor functionari guvernamentali implicati in procesul legislativ si in urmarirea respectarii masurilor propuse la dezbaterile cu comunitatea locala, spre a se evidentia eventuale prejudicii viitoare si asumarea de catre autoritatile nationale a masurilor compensatorii si reparatorii absolute necesare, prealabil acceptarii restrictiilor;
      7) stabilirea cuantumului ajutorului de stat, ajutorului european si a formelor de sprijin concrete, directe si efective in scopul diminuarii impactului negative asupra comunitatii;
      8) autoritatile nationale romane să identifice si sa garanteze sursa de finanțare a formelor de sprijin și să asigurare într-o perioadă suficientă de timp un buget care să asigure eficiența si realitatea măsurilor de sprijin si compensatorii;
      9) notificarea Comisiei Europene cu privire la decizia finala adoptata in comun de autoritatile nationale si comunitatea afectata;
      10) obținerea acordului Comisiei;
      11) efectuarea plăților compensațiilor prealabil aplicării măsurii;
      12) să se asigure o protecție jurisdicțională efectivă care impune ca persoanele fizice și juridice interesate să fie informate și notificate individual despre decizia restrictivă cu o anumită perioadă înainte, pentru ca acestea să dispună de o posibilitate reală de a formula o acțiune la o instanță judecătorească imparțială ce va fi comunicată, în special o cerere de măsuri provizorii, până la implementării măsurii menționate. România trebuia să asigure persoanei interesate, dreptul la o cale de atac efectivă la o instanță judecătorească imparțială care figurează la articolul 47 din Cartă și care cuprinde, printre altele, dreptul la o cale de atac efectivă în fața unei instanțe judecătorești.

      • Alfred Gabriel PARASCHIV spune:

        Nelegalitatea decurge în primul rând, din interpretarea dispozițiilor art. 72 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 (1) (b) se poate aprecia că statul membru prin MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE – MADR, respectiv prin AFIR, printr-un abuz de putere, a încălcat obligația de nu bloca contribuția FEADR prin aceea că au interzis (au delocalizat) activitățile economice productive de pescuit recreativ pe timpul nopții începând cu data 05.05.2009 și vânatoare sportivă începând cu data de 28.07.2011 (activități economice de turism specific recunoscute în aria protejată sit Natura 2000 Rezervația Biosferei Delta Dunării care, luate în considerare împreună, reprezintă chiar scopul proiectului) prin :

        I. MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE – MADR , prin ministrul la acea dată Ilie Sârbu, a emis Ordinul nr. 239/2009 privind interdicția pescuitului în timpul nopții activitate de turism specific recunoscută în aria protejată sit Natura 2000 Rezervația Biosferei Delta Dunării. Text publicat în M.Of. al României. În vigoare de la 05 mai 2009. (MADR este organul de specialitate al administrației publice centrale care are rolul de a elabora, implementa și monitoriza politicile și strategiile în domeniile agriculturii, gestiunii durabile a pădurilor și dezvoltării spațiului rural, de a asigura modernizarea și dezvoltarea activităților sectoriale și de a garanta transparența și eficiența în utilizarea fondurilor alocate programului PNDR 2007 – 2013 )

        II. Intervenția Legii 136/05.07.2011 „privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării” și publicată în M.Of.nr. 533/28.07.2011, la art. 2 pct. 1 „Se instituie asupra Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD) regimul de arie naturală protejată și, se încadrează în urmatoarele categorii de management: rezervație a biosferei, zona umedă de importanță internațională, sit al patrimoniului natural și universal și sit al rețelei Natura 2000” și la art. 12, pct. 39 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, textul de lege prevede „desfăşurarea activităţilor de vânătoare pe teritoriul rezervaţiei este interzisă.„ Astfel activitatea de valorificare a acestor specii prin activitatea de vânătoare sportivă a fost sistată.

        III. Ulterior, legiuitorul care este contractant finanțator al Contractului cu finanțare, Guvernul României, în acțiunea de împiedicare a desfășurării normale a acestei activități, prin neândeplinirea sau prin îndeplinirea defectuoasa a îndatoririlor, opresiv, dictatorial, emite Ordin nr. 2487 în data de 29.06.2012 semnat de Rovana Plumb, publicat în M.Of.nr. 448/05.07.2012 pentru practicarea vânătorii în fondurile cinegetice constituite pe teritoriul ariei protejate a UE sit Natura 2000 Rezervaţia Biosferei „DELTA DUNĂRII” pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2012 – 14 mai 2013, art.1 se interzice recoltarea exemplarelor de interes cinegetic de pe fondurile cinegetice constituite pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”. În sezoanele de vânătoare 2011 – 2012, 2012 – 2013, 2013 – 2014, 2014 – 2015, 2015 – 2016, 2016 -2017, 2017-2018 au fost excluși turiști țintă, astfel efectiv a fost exclusă perioada de vizitare implicit de exploatare a investiției din activităţi de vânătoare sportivă în perimetrul ariei protejate sit Natura 2000.

        În decizia 711/2008, Înalta Curte arată că articolul 31 alin.(2) din Constituția României reprezintă o concretizare, la nivel național, a uneia dintre componentele dreptului la bună administrare prevăzut în articolul 41 din Carta DFUE. De aceea, autoritățile publice au obligația de a asigura “informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal”, iar NEÎNDEPLINIREA ACESTEI OBLIGAȚII REPREZINTĂ, ÎN ACCEPȚIUNEA ÎCCJ, UN EXCES DE PUTERE în sensul dispozițiilor Legii contenciosului administrativ. (Acest considerent a fost reluat și în decizia nr. 3838/2010). Prin urmare, dispozițiile constituționale din art. 53( ), art.31(1)(2)(4) cu privire la dreptul fundamental la informare și comunicare coroborate cu dispozițiile art.7 alin. 2, 4 și 5 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, prevede această obligație administrației publice (naționale, județene și locale) și chiar de a notifica în scris, individual, prealabil, toate persoanele fizice și persoanele juridice cărora măsurile interzic comportamente sau se restrâng drepturi (numite măsuri de prohibiție).

        Urmarea imediată a intervențiilor din data de 05.05.2009 respectiv 28.07.2011 coroborate cu acelea a nerespectării dispozițiilor imperative ale articolului 72 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 constă în crearea unei situații de fapt contrare celei care ar fi trebuit să existe conform legii, respectiv o modificare a contractului, o lipsire a beneficiarului de posibilitatea exercitarii drepturilor sale asupra bunului care îi aparține, o afectare a patrimoniului.

        Observăm și situația excepțională a prezentei spețe, în sensul că, Guvernul României și Uniunea Europeană, sunt finanțatorii Contractului de finanțare dar totodată sunt și legiuitori !

        SPERANȚA LEGITIMĂ nu rezidă în efectul stabilit de lege, directivă și regulamente, ci, în cauză, adică în momentul în care se intervine într-o zonă protejată a Uniunii sit Natura 2000 unde regimul juridic a fost cu foarte mult timp în urmă legiferat, este imperativ pentru a nu discrimina și leza drepturile beneficiarului S.C L SRL care a fost ademenit să investească ireversibil într-o astfel de zonă, ca statul membru să efectueze o succesiune de proceduri prealabile, prin urmare recunoaște un prejudiciu/creanță care trebuie compensat prealabil și se demonstrează astfel că el este cauza ce determină efectul pe care nu îl poți suprima.

        Argumentul reducerii la absurd – ”reductio ad absrurdum” – evidențiază faptul că numai o anumită soluție este posibilă în mod rațional, soluția contrară fiind absurdă și deci inacceptabilă.

        Prin urmare, procedururile judiciare în care sunt angajate fonduri europene sau naționale prin acordarea unor ajutoare de minimis sau garanții face obiectul unui control triplu: de constituționalitate, de convenționalitate și de legalitate în domeniul în care competența exclusivă este a Comisiei Europene. Articolul 148 alin. (2) din Constituţia României dispune că urmare a aderării, prevederile tratatelor Constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din dreptul intern. Instanța judecătorească garantează potrivit art. 148 alin. (4) aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul de aderare al României la UE. În procedurile judiciare în care sunt angajate proiecte cu fonduri europene, deci creanțe născute din ajutoare de minimis și garanții, instanța națională trebuie să ia în considerare interesele legale care le tutelează, prin urmare, în vederea asigurării reglementări comunitare cu caracter obligatoriu ale notificări unui ajutor de stat și obținerea unui aviz de conformitate.

        România nu poate adopta un act normativ contrar obligaţiilor la care s-a angajat în calitate de stat membru.

        • Alfred Gabriel PARASCHIV spune:

          În concluzie, nu se poate merge la absurd, când se constată că evaluarea realizată de APDRP (actualmente AFIR), a înregistrat abateri grave de la cadrul legal din voința partenerilor contractuali finanțatori Guvernul României și Uniunea Europeană, motiv pentru care se impunea reclarificarea cu Beneficiarul a aspectelor în referință, știindu-se că, începând cu data de 25.03.2009 când a fost abrobat și semnat Contractul de finanțare și până la data de 07.10.2011 când s-a finalizat edificarea pensiunii turistice, s-a efectuat Procesul-Verbal de recepție la terminarea lucrărilor, s-a intabulat construcția și urma să înceapă exploatarea investiției, 70% din activitățile turistice aprobate prin planul de afaceri, au devenit interzise, cu consecința că nu mai pot fi menținute criteriile de eligibilitate şi selecţie pe toată durata de valabilitate a contractului de finanţare !

          Contractul de Finanțare are și caracter intuitu personae, fiind încheiat integral și exclusiv în considerarea condițiilor privind încurajarea activităților de turism specific în aria protejatăla periferia UE sit NATURA 2000 REZERVAȚIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII acceptate în circumstanțele contemporane cu semnarea contractului, rezultate în urma unui proces riguros de evaluare, verificare și selecție, exercitat de compartimentele de specialitate ale APDRP în baza unor proceduri agreate și acreditate prealabil de Comisia Europeană conforme cu întreaga legislație comunitară, atât la momentul depunerii cererii de finanțare, cât și pe parcursul tuturor etapelor contractuale ulterioare.

          Statul membru, pe baza unor informații îndoielnice sau contradictorii de natură a induce în eroare, nu a notificat individual pentru corecta informare a Beneficiarului asupra situației, în condițiile în care trebuia să asigure, anterior intervenției, dreptul la o cale de atac efectivă la o instanță judecătorească imparțială care figurează la articolul 47 din Cartă și care cuprinde, printre altele, dreptul la o cale de atac efectivă în fața unei instanțe judecătorești specifice), imparțială, care să judece cu celeritate, cu o anumită perioadă înaintea momentului .

          Așa cum bine precizează domnul expert contabil Daniel Udrescu, pentru un furt complet clientul a fost obligat să ducă la capăt întregul proiect în condiţiile în care activităţi economice de turism specific au fost delocate, proiectul finalizat neputând fi exploatat pentru ce a fost aprobat.

          • Alfred Gabriel PARASCHIV spune:

            Pentru rambursarea împrumuturilor contractate de societate (atât a aceluia către Banca cât şi a acelora acordate societăţii de către persoanele fizice), părţile s-au înţeles a fi avute în vedere veniturile ce urmau a fi înregistrate de societate din exploatarea obiectivului de investiţii (a pensiunii) potrivit destinaţiei acestuia.

            În această cauză, mijlocul dolosiv practicat de către autoritățile de gestionare a programului PNDR 2007-2013 prin FEADR, respectiv MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE – (numit în continuare MADR), APDRP (actualmente și numit în continuare AFIR), constituie prin el însuși o succesiune de fapte ilicite în temeiul dreptului Uniunii care a cauzat beneficiarului un prejudiciu material și moral.

            Prin urmare, rezultă că beneficiarul de proiect cu fonduri europene a fost supus unei acțiuni de amăgire, ademenit de către finanțatori să investească ireversibil într-o zonă de interes major recunoscută a Uniunii Europene și a statului membru în aria protejată sit Natura 2000 Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, însă, s-a urmărit atragerea partenerului într-o într-o cursă, întrucât refuzul transmiterii sumei 200.000 de euro plătibili la cursul de schimb stabilit de art. 13 alin (2) din Regulamentul CE nr. 883/2006, în contul beneficiarului S.C L SRL imediat înaintea momentului, 05.05.2009, întrunește elementele constitutive ale abuzului de încredere, mai mult beneficiarul a fost indus în eroare și s-au păstrat clauzele contractuale în condițiile în care acestea nu mai pot fi realizate din voința finanțatorilor care sunt și legiuitori!

            Or, scopul principal recunoscut al finanțării europene este crearea de noi locuri de muncă raportat la cuantumul finanțat (25.000 euro/un loc de muncă) coroborat cu încheierea contractelor individuale de muncă cu durată nedeterminată și menținerea acestora pe toată perioada monitorizării proiectului.

            În esență, acest motiv ridică și o altă problemă, și anume că în aceste condiții de nerespectare a dispozițiile incidente prevăzute din art. 72 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind finanțarea politicii agricole comune, prin delocalizarea unor activități productive de turism specific aprobate prin contractual de finanțare, poate fi invocată în scopul de a identifica existența sau de a preciza conținutul unei obligații care revine Beneficiarului impuse prin clauză în contract, clauză care ea însăși susceptibilă să constituie temeiul unei excepții de nelegalitate, în măsura în care contractele de muncă pe perioadă nedetermină se transformă în contracte de muncă pentru perioadă determinată/parțial sezonieră .

             „Proiectele care prin activitatea propusa creaza mai mult de un loc de munca/25.000 Euro investiti (valoarea de 25.000 Euro investiți în functie de tipul și data înființării solicitantului): Pentru micro-întreprindere de tip start-up-uri cât și pentru microîntreprinderile în funcțiune, punctarea acestui criteriu se va face prin crearea a cel putin unui loc de muncă raportat la 25.000 euro.”
             Ghidul Solicitantului măsura 313/2008 pag. 18 Tabel- criterii de selecție nr. crt. 3. „Beneficiarul este obligat să nu modifice proiectul pe o perioadă de 5 ani de la ultima plată efectuată de Agenție.” Ghidul Solicitantului măsura 313/2008 pag. 33 Capitolul 3.4 Plata.

            Aceste proiecte se pot implementa doar în baza unor procedurii și legislații specifice (drept internațional, drept unional, legislația achizițiilor publice, legislația ajutoarelor de stat, legislația concurenței, legislația ariilor protejate sit Natura 2000, legislație Rezervațiilor Biosferei, drept CEDO, carta DUFF, TFUE ), însă observăm că autoritățile care și-au asumat gestionarea programului PNDR 2007 – 2013 prin FEADR “s-au derogat“ de la normele juridice imperative incidente, condiție în care constatăm existenta unei legaturi de cauzalitate între elementul material (acțiunea de amagire) și paguba produsă (urmarea imediată) care a condus partenerul contractual S.C L SRL în insolvență și mai apoi în faliment.

            Arăt că prin proiectul de investiții beneficiarul a urmărit valorificarea oportunităților create de activitățile economice recunoscute de turism specific în aria protejată sit Natura 2000 Rezervația Biosferei Delta Dunării, respectiv vânatoare sportivă și pescuit recreativ.

            Or, delocalizarea activităților economice productive de turism specific, respectiv vânătoare sportivă și pescuitul recreativ pe timpul nopții, substanța economică a societății S.C LIANCE TOUR SRL a fost grav prejudiciată și a determinat imposibilitatea de a obține veniturile necesare asigurării plății datoriilor, ceea ce a determinat, alături de alte cauze, starea de încetare de plăți la debitoare.

            De asemenea, arăt că ulterior semnării contractului de finanțare în data de 25.03.2009, prin mijloace dolosive, fără o notificare scrisă, informare, comunicare, dezbateri, reclarificarea contractului, chiar MADR, agenția de gestionare a programului PNDR 2007 -2013 prin FEADR a delocalizat activitatea productivă de turism specific pescuit recreativ pe timpul nopții începând cu data de 05.05.2009 și ulterior s-a delocalizat activitatea productivă de turism specific de vânatoare sportivă începând cu data de 28.07.2011, cu consecința că:
             s-a blocat instantaneu accesul la sursa de venit,
             s-a blocat executarea obiectivelor contractului de finanțare,
             statul membru prin abuz de putere a blocat debitorului accesul la oportunități recunoscute prin lege (compensări prealabile acordate imediat înaintea momentului !),
             s-a diminuat durata de vizitare și implicit numărul de potențiali clienți,
             s-a diminuat valoarea economică a investiției,
             s-a dimunuat perioada de funcționare a investiției astfel încât dintr-o investiție pe care am prezentat-o și a fost aprobată ca fiind cu caracter permanent nu mai poate fi exploatată decât parțial-sezonier,
             s-a adus atingere protecției sociale a angajatului și angajatorului, întrucât contractele de muncă pe perioadă nedetermină se transformă în contracte de muncă pentru perioadă determinată/ sezonieră,
             statul membru nu a propus, nu a intervenit și nu a asigurat protecție socială adecvată, motiv pentru care aceste măsuri cauzatoare de suferinte puternice si care au adus atingere gravă integrității fizice sau mentale, m-au constrâns ca împreună cu familia să părăsim România și să solicităm ajutor social statului german,
             proiectul a devenit instantaneu neeligibil, inefficient, neconform și vulnerabil,
             se observă că, modificarea regimului juridic al ariei protejate sit Natura 2000 Rezervația Biosferei Delta Dunării, coroborate cu neîndeplinirea unor obligaţii legale ale finanțatorilor, a condus societatea în incapacitate de plată și a instalat o stare de insolvenţă iminentă astfel cum este definită de art. 3 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006 şi anume ”atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fonduri băneşti disponibile la data scadenţei”, afacerea debitoarei a devenit total neviabilă și veniturile previzionate anterior nu se mai puteau realiza.

            au intervenit în sarcina partenerului contractual/debitor obligații ce nu au fost prevăzute (în contextul încălcării de către contractanții finanțatori a articolului 82 din Tratatul de instituire a Comunității Europene al treilea și al patrulea paragraf litera (c) și (d), care interzice practicile abuzive care constau în „aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalent” și „impunerea unor obligaţii suplimentare care nu au legătură cu obiectul contractului.”( )), iar ulterior, debitoarea a intrat in insolvență, ceea ce a prilejuit Agenției de Plăți – AFIR prin abuz de putere, dictatorial, să se înscrie la masa credală cu suma finanțată, creanța ce a determinat trecerea la faliment a debitoarei, violarea unei procedurii concursuale și egalitare, cu consecința prejudicierii creditorilor și debitorului.

            Prin urmare, începând cu data de 25.03.2009 când a fost abrobat și semnat Contractul de finanțare și până la data de 07.10.2011 când am finalizat edificarea pensiunii turistice, s-a efectuat Procesul-Verbal de recepție la terminarea lucrărilor, am intabulat construcția și urma să începem exploatarea investiției, 70% din activitățile economice de turism specific recunoscute în zonă și aprobate prin planul de afaceri, au devenit interzise/delocalizate! (vânătoarea sportivă începând cu data de 28.07.2011 și pescuitul recreativ pe timp de noapte începând cu data de 05.05.2009).

            Mai mult, Statul Membru, unilateral, nemandatat, nu poate aproba și aplica acte normative prin care intervine și modifică condițiile de eligibilite și clauzele contractuale într-un proiect cu finanțare din fondurile de coeziune europeană, aprobat și aflat în implementare în acea zonă. De asemenea, forța obligatorie și libertatea contractuală nu dau dreptul nimănui să prevadă derogări, modificări, abuzuri și să intervină unilateral într-un astfel de contract.

            În baza studiului de fezabilitate, respectiv memoriul justificativ din cadrul planului de afaceri pe care debitorul l-a depus la dosarul de selecție, proiectul a fost declarat eligibil și selectat în detrimentul altor solicitanți, iar potrivit declarațiilor sale atașate cererii de finanțare, debitoarea s-a angajat să desfășoare proiectul cu maximum de profesionalism, eficiență și vigilență în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul obiectului și activităților economice de turism specific recunoscute și vizate din contractul de finanțare (vânătoare, pescuit și agrement).

            Pornind de la un raționament simplu, delocalizarea/excluderea activităților economice recunoscute și specifice zonei, “Turism pentru practicarea pescuitului sportiv foarte apreciat de vizitatorii de toate vârstele, în orice sezon, pentru orice specie de peşte, şi vânatoare sportivă”, sursă de venit esențială pentru societate, activități economice menționate în planul de afaceri considerat viabil anexă la contract și aprobat, coroborat cu intensitatea vătămării drepturilor prin blocarea accesului la compensații prealabile, au făcut ca scopul finanțării și creditării să fie afectat ireversibil, iar proiectul aprobat să nu poată avea finalitate, pentru că orice formă de reorganizare a devenit practic imposibil de realizat, privându-ne totodată de a desfășura alte activități neaprobate, întrucât, s-ar schimba destinația fondurilor europene, fondurilor din bugetul național și a creditelor ! În acest fel s-a ajuns la blocarea investiției FEADR .

            Astfel, contribuția Uniunii Europene prin programul FEADR și contribuția Guvernului României prin programul PNDR 2007 – 2013, aprobată prin Contractul de Finanațare, se impunea să fie asigurată și transmisă prin Autoritatea contractantă – APDRP, integral, în contul Beneficiarului – S.C LIANCE TOUR SRL, imediat înaintea momentului de la data de 05.05.2009, când a intervenit voința partenerilor finanțatori, care sunt și legiuitori și, rămâne blocată în totalitate (200.000 Euro) într-o operațiune de investiții cofinanțată, chiar și fără a fi necesar ca beneficiarul să demonstreze vreun prejudiciu. În interpretarea disp. art. 72 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 arătăm că analogia – potrivit argumentului de interpretare logică Ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet – se aplică pentru situaţii egale sau echivalente.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.