ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Este lobby-ul o profesie în sine sau un drept al fiecărui cetățean și al oricărei profesii?

26.11.2018 | Monica CERCELESCU
Monica Cercelescu

Monica Cercelescu

Dacă privim în paralel proiectul de Lege (sau de OUG) privind activitățile de lobby și de reprezentare a intereselor cu Legea nr. 51/1995 privind organizarea și funcționarea profesiei de avocat, observăm o serie de disfuncționalități și ambiguități referitoare la compatibilitatea celor două profesii, locul pe care îl ocupă lobby-ul în activitatea avocatului.

Dacă proiectul de lege ar intra acum în vigoare, avocații s-ar afla în fața unor dileme privind posibilitatea practicării lobby-ului și reprezentării de interese, deși așa ceva ar fi cam ”contra naturii” avocatului.

Încă din start trebuie să excludem idea că avocatul nu ar putea fi lobbyist, pentru că ”influențarea” legitimă face parte din natura sa. Și, oricum, ar fi inacceptabil în orice țară normală.

Problemele de natură juridică apar din cauza faptului că proiectul  prevede calitatea de angajat a lobby-istului, respectiv a reprezentantului de interese, incompatibilitate expres prevăzută în Legea nr. 51/1995 privind organizarea și funcționarea avocaturii. Pe de altă parte, potrivit proiectului, organizarea societaților de lobby se va face potrivit legii societăților comerciale. Registrul de lobby ar trebui să fie sub autoritatea Registrului Comerțului și, mai mult, ministrul justiției ar putea sancționa cu avertisment firmele de lobby care încalcă deontologia și chiar să le radieze dacă încălcarea este gravă.

Deci în accepțiunea proiectului, lobby-ul ar fi o activitate comercială, iar ministrul justiției ar putea interveni cu sancțiuni pentru încălcarea deontologiei, ceea ce este specific profesiilor liberale, unde sancțiunile de acest gen sunt aplicate de organismele de autoreglementare.

La ora actuală, lobby-ul nu este considerat a fi o profesie liberală nicăieri în lume, dar asta nu înseamnă că nu ne putem pune această problemă referitoare la natura juridică a profesiei de lobbyist. Conform  Avizului Comitetului Economic și Social European pe tema „Rolul și viitorul profesiilor liberale în societatea civilă europeană a anului 2020”, din 16 iulie 2014, punctul 2.7.: ”O profesie liberală se caracterizează prin: furnizarea unui serviciu ideatic de mare valoare, cu un caracter profund intelectual, în baza unei formări profesionale de nivel înalt (academic), existența unui interes general legat de prestarea serviciului respectiv, exercitarea activității în mod independent din punct de vedere profesional și economic, furnizarea de servicii cu titlu personal, pe propria răspundere și în mod independent din punct de vedere profesional, existența unei relații de încredere între client și furnizor, accentul pus mai degrabă pe furnizarea celor mai bune servicii posibile în beneficiul clientului și nu pe maximizarea profitului și respectarea unor reglementări profesionale juridice și etice, stricte și clar definite”.

Observăm multe asemănări ale profesiei de lobbyist cu profesiile liberale. Cred că interesul privat apărat de lobbyist nu se opune în mod necesar interesului public. Mai mult, nu se poate opune interesului public, pentru că ar fi contrar legilor țării.

Însă, în niciun caz, nu cred că lobby-ul, care are drept scop influențarea deciziei legislative poate fi o profesie subordonată executivului, așa cum reiese din proiect. Chiar dacă lobbyistul reprezintă interese private, asta nu înseamnă, în mod necesar că acestea ar fi în opoziție cu interesul public. Adică dacă eu vreau ceva ca să-mi fie bine, asta nu înseamnă că celorlalți le va fi rău. A le pune mereu în opoziție este o poziție populistă și de manipulare. Însă transparența lobby-ului sperie pe mulți.

În virtutea drepturilor constituționale, în speță a dreptului la petiționare, care constituie baza legală a activității de lobby, nimeni nu poate susține interese contrare interesului public.

Toate confuziile provin din faptul că prin proiectele publicate se urmărește o reglementare a lobby-ului ca ”profesie” comercială. Or, întrebarea este: există o profesie de lobbyist sau este vorba de un drept al oricărui cetățean, al oricărei profesii de a susține interese legitime în fața legislativului și al administrației publice?

Avocatul se definește ca apărător al democrației, al drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și este dator să influențeze orice autoritate pentru apărarea acestora. Este dator să sublinieze disfuncționalitățile societății, să participe la dialogul social și să acționeze, cu forța argumentației juridice, ca o punte între lumea privată și cea publică, între interesele private și interesul general. Acesta nu ar putea fi exclus, prin niciun tertip legislativ, de la practica activităților de lobby. Ar fi ”contra-naturii” ca avocaților să li se interzică să facă lobby, lăsând la o parte conotațiile negative ale acestei activități, asocierea ei cu traficul de influență și alte aspecte penale. Cine lansează aceste idei negative despre lobbying? Este clar că cei cărora nu le convine transparența, ca principiu de bază al lobbyingului. În plus, apare paradoxal faptul că Uniunea Europeană include lobby-ului ca instrument de luptă contra corupției, dată fiind transparența sa, în timp ce unele forțe politice naționale îl consideră ca legalizare a traficului de influență.

Așadar, lobby-ul este un instrument ce apaține oricărui cetățean și  oricărei profesii, inclusiv un mijloc specific avocatului de a-și apăra clientul? Aceasta este întrebarea al cărei răspuns ar rezolva ambiguitățile cu privire la activitățile de lobby care ar trebui înregistrate în registru.

De facto, profesia de lobbyist este deja, într-un fel autoreglementată, în România, prin crearea Asociaţiei Registrul Român de Lobby, care reunește profesioniști în domeniul lobby-ului și afacerilor publice, a adoptat un cod de conduită și un registru de înscriere a activităților de lobby, însă care nu este obligatoriu, așa cum nu este deocamdată obligatoriu nici registrul de la Bruxelles, deși anul acesta s-a pus problema obligativității acestuia. Așa cum spune și Laura Florea, președintele registrului Român de lobby, lobb-ul nu este o profesie, ci un drept constituțional.

Practic, toată lumea poate face lobby, în exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale, precum dreptul la petiționare și libertatea de exprimare. Orice om are dreptul să participle la dezbaterile publice în procesul de legiferare, să-și spună opinia și să influențeze procesul decizional.

Problema care se pune acum este promovarea, pe cale legislativă, a unei profesii care să influențeze procesul decizional, legitimitatea acestei profesii în raport cu altele, care, de asemenea, vor să influențeze decizia publică, prin aceleași instrumente sau alte instrumente specifice. O lege a lobby-ului ar putea dezavantaja aceste profesii? Le-ar limita dreptul de a influența procesul decizional?  Da, confuziile creează anarhie.

Ar putea exista interpretarea că dacă nu ești lobbyist sau reprezentant al grupurilor de interese, în sensul legii, n-ai putea exercita acțiuni de influență asupra procesului legislativ? Teoretic, nu, pentru că ar fi contrar drepturilor fundamentale, dar când există confuzii, ar putea apărea și această interpretare. Dar suntem în epoca post adevăr, în care emoția publică are prioritate în fața adevărului.

Avocat Monica Cercelescu

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii Reglementarea activității de Lobby în România, ediția 232, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)


Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


 Abonare newsletter | Corporate | Membership

.