« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Prea multe controale vs. prea multe instituţii care controlează
29.11.2018 | Marius-Mihai VASILIU

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Marius Mihai Vasiliu

Marius Mihai Vasiliu

În contextul în care birocraţia excesivă este văzută ca una dintre dintre principalele cauze generatoare de nereguli şi corecţii financiare s-a încercat un răspuns la două întrebări foarte importante:
– Sunt, într-adevăr, prea multe controale?
– Sunt prea multe instituţii care controlează?

Răspunsurile la aceste două întrebări nu pot fi date fără o raportare corectă, raportare care nu poate fi făcută decât în măsura cunoaşterii Sistemului de management şi control – SMC.

O primă precizare relevantă este aceea că SMC este identic în toate cele 28 de state membre, identitate dată de faptul că vorbim despre o reglementare la nivel de legislaţie comunitară direct aplicabilăRegulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului.

Mai precis, potrivit articolului 123 – Desemnarea autorităților

(1) Fiecare stat membru desemnează drept autoritate de management, pentru fiecare program operational, o autoritate publică națională, regională sau locală sau un organism public național, regional sau local sau un organism privat. Aceeași autoritate de management poate fi desemnată pentru mai multe programe operaționale.

(6) Statul membru poate să desemneze unul sau mai multe organisme intermediare pentru a desfășura anumite sarcini ale autorității de management sau ale autorității de certificare, sub răspunderea autorității respective. Acordurile corespunzătoare între autoritatea de management sau autoritatea de certificare și organismele intermediare se înregistrează oficial, în scris.

(2) Statele membre desemnează drept autoritate de certificare, pentru fiecare program operațional, o autoritate publică națională, regională sau locală sau un organism public național, regional sau local, fără a aduce atingere alineatului (3). Aceeași autoritate de certificare poate fi desemnată pentru mai multe programe operaționale.

(4) Statele membre desemnează drept autoritate de audit, pentru fiecare program operațional, o autoritate publică națională, regională sau locală sau un organism public național, regional sau local, independent(ă) din punct de vedere funcțional de autoritatea de management și de autoritatea de certificare. Aceeasi autoritate de audit poate fi desemnată pentru mai multe programe operaționale.

La nivel national, aceste autorităţi au fost desemnate prin HG nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene structurale şi de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale, detalierea fiind făcută în cuprinsul Capitolului IIInstituţiile implicate în coordonarea, gestionarea şi controlul fondurilor ESI şi al instrumentelor structurale 2007-2013, si 2014-2020.

Înainte de a răspunde la întrebarea “Cine controloează, AA, ACP sau AM?”, trebuie cunoscute toate datele problemei, şi anume, faptul că un contract de finanţare, este înainte de toate un contract de adeziune, şi, în acest sens Beneficiarul se angajează să implementeze Proiectul, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul contract şi legislaţia europeană şi naţională aplicabilă acestuia.

Aşadar, “controlează”:

– în primul rând, autoritatea de management, care verifică[1] furnizarea de produse si de servicii cofinantate si faptul că au fost plătite în mod real cheltuielile declarate de beneficiari, precum si faptul că sunt în conformitate cu legislația aplicabilă, cu programul operațional și cu condițiile de acordare a contribuțiilor pentru operațiunea în cauză; (…)

Cel mai neplăcut cuvânt pe care îl aude un Beneficiar este „neregulă”, care înseamnă orice încălcare a dreptului Uniunii sau a dreptului național în legătură cu aplicarea sa care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic implicat în implementarea fondurilor ESI, care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului Uniunii prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului Uniunii;

În acest sens, CJUE[2] a statuat că simpla încălcare a prevederilor Directivei 92/50/CE “determină o cheltuială nejustificată şi prin aceasta aduce prejudicii bugetului Uniunii”.

Verificările se realizează atât înainte de efectuarea plăţii, dar şi după, chiar şi la 5 ani de la închiderea unui program, nefiind este exclusă constatarea unei nereguli şi în situaţiile în care toate controalele anterioare nu au identificat nici o problemă[3].

În activitatea de verificare stabilirea eligibilităţii cheltuielilor se face în raport de regulile de interpretare impuse de Comisia Europeană, reguli formalizate la nivel de RECOMANDĂRI* (acceptate în urma concilierilor potrivit procedurilor şi legislației aferente), aşa cum sunt consemnate în rapoartele de audit ale Curții Europene de Audit, ale Comisiei Europene şi/sau ale Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României, potrivit competenţelor; obligativitatea aplicării acestor reguli de interpretare (recomandări) este statuată în legislația națională, la art. 5 lit. c) din OUG nr. 66/2011.

Totodată, în activitatea de verificare, de maximă importanţă sunt două aspecte:

– existenţa unei proceduri de verificare bazată pe abordări unitare în interpretarea situațiilor similare în cazul suspiciunilor de nereguli/fraude;

– existenţa unui algoritm de apreciere exclusiv obiectivă a gravității abaterilor constatate, respectiv de aplicare proporțională a măsurilor administrative/corecţiilor financiare;

***

În al doilea rând, verifcă şi Autoritatea de certificare care este însărcinată cu (…) atestarea* caracterului complet, a exactității și veridicității conturilor și a faptului că cheltuielile înscrise în conturi sunt în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil și au fost suportate în legătură cu operațiuni selectate în vederea finanțării în conformitate cu criteriile aplicabile programului operațional și sunt în conformitate cu legislația aplicabilă.

***

În al treilea rând, Autoritatea de audit care efectuează audituri ale bunei funcționări a sistemului de gestiune și control din cadrul programului operațional inclusiv pe baza auditării operatiunilor – cheltuielile declarate. Cheltuielile declarate sunt auditate pe baza unui esantion reprezentativ și, ca regulă generală, a metodelor de eșantionare statistice.

Autoritatea de Audit nu “controlează” Beneficiarul la modul direct, ci practic verifică modul în care AM, dar şi ACP, şi-au îndeplinit atribuţiile în acord cu obligaţiile ce rezidă din funcţiile pe care le îndeplinesc în cadrul SMC.

Autorităţile de management pot fi auditate şi de către Comisia Europeană sau de către Curtea Europeană de Conturi.

***

Potrivit Legii nr. 61/2011 privind organizarea si functionarea Departamentului pentru lupta antifrauda- DLAF, această instituţie efectuează sau coordonează acţiuni de control în vederea identificării neregulilor, fraudelor şi altor activităţi ilicite în legătură cu gestionarea, obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi a celor de cofinanţare aferente, precum şi a oricăror altor fonduri ce intră în sfera intereselor financiare ale Uniunii Europene, inclusiv a împrumuturilor şi garanţiilor acordate de Banca Europeană de Investiţii.

SMC este întregit de  Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) ale cărui investigaţii Pentru a stabili existența unui act de fraudă, de corupție sau a oricărei alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu o decizie sau cu un acord de subvenționare sau cu un contract privind finanțarea din partea Uniunii, sunt reglementate prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013.

Recomandărilor cuprinse în rapoartele de audit finale (AA, COM şi/sau ECA), precum şi constatărilor cuprinse în rapoartele de control ale DLAF şi/sau OLAF,  le sunt incidente prevederile OUG nr. 66/2011, art. 5, lit. c), potrivit cărora, AM are obligaţia implementării corespunzătoare şi la timp a recomandărilor formulate de organismele de control şi audit intern şi extern, naţionale şi europene.

Există, aşadar, un singur răspuns la cele două întrebări de la care am plecat:

Sunt atâtea controale şi instituţii care controlează cât consideră Comisia Europeană că este necesar pentru a avea asigurări că banii contribuabililor sunt utilizaţi şi cheltuiţi cu respectarea prevederilor legale.


[1] OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare.
[2] În Hotărîrea Chambre de commerce et d’industrie de l’Indre, din 21 decembrie 2011, cauza 465/2010, Curtea a consacrat prezumţia prejudicierii bugetului UE prin nesocotirea prevederilor comunitare în materia achiziţiilor publice, astfel: “46 în măsura în care, astfel cum rezultă în special din articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul 2052/88, fondurile structural nu pot servi pentru finanţarea acţiunilor desfăşurate cu nerespectarea Directivei 92/50, încălcarea de către beneficiarul unei subvenţii FEDR, în calitatea sa de autoritate contractantă, a normelor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de servicii în vederea realizării acţiunii subvenţionate, determină o cheltuială nejustificată şi prin aceasta aduce prejudicii bugetului Uniunii”.
[3] Faţă de constatarea neeligibilităţii unor cheltuieli declarate anterior ca fiind eligibile, în speţă în privinţa acestui aspect, al neobservării sau chiar aprecierii diferite anterioare anterioare de către autorităţile de monitorizare a încălcării, CJUE s-a pronunţat în cauza C-465/10 Hotărârea Ministre de I`lnterieur, de I`Outre-mer, des Collectivites territoriales et de I`Immigration din 21 decembrie 2011, aplicând prin analogie raţionamentul din cauza C-94/05 Hotararea Emsiand-Starke GmbH din 16 martie 2006.
Pe cale de consecinţă, aplicând prin analogie raționamentul CJUE din cauza C-94/05 Hotararea Emsiand-Starke GmbH din 16 martie 2006, reținem că împrejurarea ca autoritațile competente ar fi fost informate de beneficiarul subvenției cu privire la o anume situație nu influențează, ca atare, calificarea drept „abatere” în sensul articolului 1 al doilea paragraf din Regulamentul nr. 2988/95″.
În cauza C-94/05, Hotărârea Emsiand-Starke GmbH din 16 martie 2006, Curtea a reținut totodată că principiul protecției încrederii/asteptării legitime nu poate fi invocat împotriva unei dispozitii clare a dreptului comunitar; nici comportamentul unei autoritati naționale însărcinate cu aplicarea dreptului Uniunii, care este contrar acestuia din urmă, nu poate crea, pentru un operator economic o încredere legitimă privind posibilitatea de a beneficia de un tratament contrar dreptului Uniunii.
O astfel de interpretare se regăseşte şi în Sentinţa Civilă nr. 2703/21.10.2015, a Curţii de Apel Bucureşti, care subliniază următoarele: „curtea apreciază ca nerelevant aspectul monitorizării anterioare a procedurii şi rezultatul acesteia”.


Marius-Mihai Vasiliu

* Opinie susţinută în cadrul dezbaterii Fondurile europene sub concasorul contenciosului administrativ, ediția 234, organizată de Societatea de Ştiinţe Juridice (SSJ)

 
Secţiuni: C. administrativ, Content, Dreptul Uniunii Europene, JURIDICE.ro, Opinii, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD