ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Executarea silită a imobilelor ”monumente istorice”
13.12.2018 | Eduard PETICARU


Eduard Peticaru

Eduard Peticaru

Se poate vinde sau nu, in procedura de executare silita, un imobil incadrat in lista monumentelor istorice? Partea I. Practica

Conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, proprietarii, persoane fizice sau juridice de drept privat, care intentioneaza sa vanda monumente istorice, transmit serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor (Ministerul Culturii) instiintarea privind intentia de vânzare, insotita de documentatia stabilita prin ordin al ministrului culturii si cultelor.

Termenul prevazut de art. 4 alin. (7) din Legea nr. 422/2001, respectiv termenul de 25 zile, incepe sa curga de la depunerea unei instiintari despre vanzarea iminenta ce va avea loc in executarea silita, insotita de documentele aferente, la registratura Ministerului Culturii.

In practica, se observa in mod frecvent faptul ca institutia abilitata pur si simplu se pozitioneaza in pasivitate totala, refuzand sa emita vreun raspuns, fie in vederea exercitarii dreptului de preemtiune fie in vederea neexercitarii acestuia.

Mentionam ca, din punctul nostru de vedere, acel termen de decadere are ca efect pierderea dreptului subiectiv insusi; acest termen nu poate fi suspendat sau intrerupt si este incompatibil cu institutia repunerii in termen.

Drept urmare, consideram ca termenul de 25 zile prevazut de Legea nr. 422/2001 in care Ministerul Culturii si Cultelor ar trebui sa formuleze un raspuns – termen prevazut de art. 4 din Legea nr. 422/2001 -, este un termen imperativ si de decadere.

Conform prevederilor art. 4 alin. (8), in cazul in care Ministerul Culturii  sau serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii nu isi exercita dreptul de preemtiune in termenul prevazut la alin. (7), acest drept se transfera de drept si automat autoritatilor publice locale, care il pot exercita in maximum 15 zile.

Autoritatile Publice Locale au dreptul sa exercite, la randul lor, dreptul de preemtiune cu privire la valorificarea imobilului doar inauntrul termenului specific de 15 zile.

Tot in practica s-a observat faptul ca Autoritatile Publice Locale au o interpretare proprie asupra acestor termene, considerand ca nu sunt obligate sa se incadreze in termenul specific de 15 zile, cat timp Ministerul Culturii nu si-a exercitat la randul sau, in vreun fel, dreptul, chiar cu depasirea flagranta a termenului anterior de 25 zile.

Opinia noastra este aceea ca desi atat termenul de 25 zile acordat Ministerului Culturii, cat si termenul de 15 zile acordate Autoritatilor Publice Locale (Primariile) sunt termene imperative si de decadere, inertia institutiilor statului este asa de mare incat aproape intotdeauna aceste termene sunt depasite, cu consecinta ca Autoritatile Publice Locale (Primariile) adopta aceeasi tactica, refuzand sa exercite sau nu  dreptul de preemtiune, generand practic un blocaj al transferului imobilului.

Aceasta situatie nu ar trebui imbratisata si sustinuta in special in prin raportare la procedura executionala, al carei specific este tocmai elementul celeritatii valorificarii activelor debitorilor.

Partea a II-a. Teoria

In corespondenta purtata cu insitutiile implicate, s-a observat, de regula, ca se invoca textele de lege din Legea Monumentelor Istorice, excluzand aplicarea tuturor celorlalte texte ce reglementeaza materia preemptiunii, respectiv a situatiei ca ne aflam intr-o executare silita imobiliara si nu in prezenta unei vanzari guvernate de dreptul comun.

In mod constant, se ignora de catre cei care sunt titularii dreptului de preemtiune (a) atat intinderea termenului legal prevazut de Legea nr. 422/2001, cat si (b) natura transmisiunii proprietatii, care nu este vanzare amiabila (contract de vanzare autentic), ci valorificare in executare silita prin urmarire silita imobiliara, finalizata cu proces verbal si act de adjudecare, ambele care trebuiesc contestate inauntrul termenului legal, daca este cazul.

In materia dreptului de preemptiune, dispozitiile art. 123 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil precizeaza urmatoarele:

„Art. 123 – (1) De la data intrarii in vigoare a Codului civil, prevederile referitoare la dreptul de preemptiune cuprinse in legile speciale aflate in vigoare la aceasta data se completeaza cu dispozitiile art. 17301740 din Codul civil.

 Iar potrivit art. 1738, Cod Civil:

“Exercitarea dreptului de preemptiune in cadrul executarii silite

In cazul in care bunul face obiectul urmaririi silite sau este scos la vânzare silita cu autorizarea judecatorului-sindic, dreptul de preemptiune se exercita in conditiile prevazute de Codul de procedura civila.

Legea Monumentelor istorice constituie izvorul dreptului de preemptiune sub aspect material (care ar putea fi legal sau conventional, in cazul monumentelor istorice executate silit, legal), dar sub aspectul procedurii aceasta se refera numai la contractele de vanzare, nu si la executare silita insasi.

Singurele texte referitoare la modalitatea de exercitare in caz de executare silita, sunt cele din Codul de Procedura Civila si Codul Civil.

In opinia noastra, textele din Codul de Procedura Civila (in continuare CPC), aplicabile sunt dispozitiile de la art. 847 si art. 848 CPC (stingere drept de preemptiune).

Art. 847 – Procesul-verbal de licitatie

(1) Executorul va intocmi un proces-verbal despre desfasurarea si rezultatul fiecarei licitatii, care va cuprinde:

(…)

 Art. 848 – Stingerea dreptului de preemptiune

Titularul unui drept de preemptiune care nu a participat la licitatie nu va mai putea sa isi exercite dreptul dupa adjudecarea imobilului.

Concret, in cursul procedurii, executorul judecatoresc initiaza practic procedura exercitarii dreptului de preemtiune al statului cu privire la imobilul ce va fi valorificat transmitand o  instiintare (cu anexe) catre Ministerul Culturii, moment ce marcheaza (a) inceperea curgerii termenului de 25 zile, respectiv al nasterii dreptului de preemptiune al Ministerului Culturii si (b) declansarea ulterioara, dar de cele mai multe ori inevitabila, a termenului de 15 zile acordat Autoritatilor Publice Locale, respectiv al nasterii dreptului de preemptiune al acestora din urma.

Trebuie mentionat ca fata de specificul executarii silite, actele de executare silita sunt acte emise pe baza incuviintarii instantei de executare, in regim de putere publica, atestand situatia de fapt si efectele juridice corespunzatoare.

De altfel, este evident ca nicaieri in procedura executionala, „vanzatorul”, adica debitorul executat silit, nu va interactiona direct cu Ministerul Culturii sau Autoritatile Publice Locale cum prevad normele din Legea Monumentelor Istorice, tocmai in considerarea faptului ca suntem in prezenta unei executari silite.

Asadar, apreciem ca incetarea dreptului de preemptiune al statului opereaza 1) fie efectul implinirii termenului de decadere in care trebuia sa fie exercitat – 25 sau 15 zile, dupa caz, fara ca el sa fie exercitat sau exprimata vointa de neexercitare 2) fie ca efect al textului special de la art. 848 CPC, aplicabil in cazul executarii silite care reprezinta o cauza legala de incetare a aceluiasi drept de preemptiune, independent de pct. 1.

In concluzie, si daca ar fi sa ignoram implinirea termenului de exercitare al dreptului de preemtiune, cum este cazul de multe ori in practica, oricum dreptul de preemptiune poate inceta prin efectul special al prevederilor art. 848 CPC, chiar in mod autonom.

Executor judecatoresc Eduard Peticaru

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate