BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
Print Friendly, PDF & Email

Decalajul digital dintre sexe

09.12.2018 | Elena ALBU
Abonare newsletter
Elena ALBU

Elena ALBU

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C 440/37 din 6 decembrie 2018 a fost publicat Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Decalajul digital dintre sexe”.

1. Concluzii și recomandări

1.1. Cauzele decalajului digital dintre sexe sunt multiple și, de aceea, trebuie întreprinse acțiuni în diverse domenii: sistemul de învățământ, din copilărie până la vârsta adultă, piața muncii, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, serviciile publice și decalajul digital în general. Se recomandă o abordare multidisciplinară, care să cuprindă diferite aspecte ale inovării (tehnologice, sociale, culturale etc.).
1.2. Decalajul digital dintre sexe nu este numai o chestiune tehnologică, ci și de natură economică, socială și culturală, care trebuie abordată prin politici globale, pe mai multe niveluri, pentru a aborda cauzele sociale și culturale cele mai profunde ale inegalității de gen.
1.3.Este important să se ia măsuri pentru ca numărul femeilor din domeniile științelor, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) să crească, deoarece acest lucru poate îmbunătăți și condițiile oferite în alte sectoare, precum și în economie și societate, în general. În același timp, este esențial să se recunoască importanța tot mai mare a formării în domeniul TIC, precum și a competențelor transversale, antreprenoriale, digitale și non-tehnice (de exemplu, empatia, creativitatea și capacitatea de soluționare a problemelor complexe) în era digitală, în toate sectoarele. Învățământul interdiscliplinar și un set de competențe centrate pe ființa umană vor fi esențiale, iar sistemele de învățământ ar trebui să ia în considerare aceste aspecte.
1.4. Este esențial să se asigure alfabetizarea și educația digitală a tuturor, în special a fetelor, cu scopul de a elimina din rădăcină decalajul digital dintre sexe. Existența unor modele de rol feminine în domeniul digital este de o importanță covârșitoare pentru depășirea stereotipurilor.
1.5. Trebuie încurajată ocuparea de către femei a unor locuri de muncă cu profil tehnic și a posturilor de conducere, prin depășirea barierelor și stereotipurilor educaționale și profesionale și, totodată, prin garantarea învățării digitale pe tot parcursul vieții, pentru a se evita excluderea femeilor de pe piața muncii.
1.6. Cadrele didactice și formatorii ar trebui să dispună de instrumente adecvate pentru utilizarea TIC la toate nivelurile activității de predare, promovând o abordare democratică și sisteme de educație și formare mai incluzive și mai personalizate.
1.7. Pentru a preveni spirala feminizării sărăciei, trebuie garantate condiții de muncă echitabile și accesul la protecție socială (1). Acest aspect este relevant în mod special în așa-numita „economie la cerere” (gig economy). Dialogul social și negocierea colectivă joacă un rol fundamental în această privință.
1.8. Prezența femeilor pe posturi de dezvoltatori în domeniul TIC poate ajuta la depășirea prejudecăților de gen ce se pot regăsi în proiectarea unei anumite tehnologii.
1.9. Spiritul antreprenorial al femeilor trebuie să fie sprijinit prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul femeilor la activități independente și prin îmbunătățirea accesului la măsurile de protecție socială și a calității acestora.
1.10. „Munca inteligentă” și munca la distanță ar trebui monitorizate pentru a se evita estomparea limitelor dintre sarcinile de îngrijire, viața profesională și cea privată.
1.11. Este important să se consolideze participarea la piața muncii a femeilor cu handicap, prin punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD).
1.12. Digitizarea sectorului public reprezintă o oportunitate excepțională pentru facilitarea participării femeilor pe piața muncii și pentru sprijinirea femeilor cu sarcini de îngrijire, precum și pentru depășirea obstacolelor legate de birocrație și de accesul la serviciile publice.
1.13. Este important să se combată stereotipurile de gen: subiectul trebuie analizat în orice domeniu de politică și în orice sector și ar trebui abordate rădăcinile sale sociale și culturale cele mai profunde.
1.14. Unul dintre principalele obstacole cu care se confruntă femeile în cadrul activităților pe care le desfășoară online și pe rețelele de socializare este hărțuirea pe internet. Trebuie ratificată și aplicată Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.
1.15. Toate politicile de la nivel național, european și internațional ar trebui să ia în considerare discriminarea față de femei în domeniul digital, care are și un impact negativ asupra economiei și societății în general.
1.16. Politicile publice ar trebui concepute luând în considerare aspectele de gen (integrare). Integrarea dimensiunii de gen în buget și „lentila de gen” pot fi instrumente utile în acest sens.
1.17. CESE încurajează Comisia Europeană să consolideze Grupul operativ „Femeile în domeniul digital” și inițiativa „Digital4Her”. Este important să se creeze și să se dezvolte rețele europene de femei în domeniul digital, care să promoveze participarea fetelor și femeilor la programe de formare și la o carieră în domeniul digital, pe întreg teritoriul UE.
1.18. Comisia Europeană ar trebui să recomande ca țările UE să stabilească obiective și indicatori la nivel național pentru monitorizarea situației (un tablou de bord anual). Ar trebui măsurate progresele sau regresul și prin studii efectuate de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE). Statele membre ar putea primi recomandări specifice fiecărei țări în acest domeniu, în cadrul procesului semestrului european.
1.19. Partenerii sociali de la nivelurile adecvate s-au angajat să consolideze egalitatea de gen în sistemul de învățământ și pe piața forței de muncă și le revine un rol esențial în acest sens, în vederea combaterii decalajului digital dintre sexe. În special rolul negocierii colective este crucial în învățarea pe tot parcursul vieții și pe piața muncii, în abordarea rolurilor de gen, în promovarea rolului femeilor în procesul decizional și în diverse organisme, în sprijinirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și în combaterea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați.
1.20. CESE sugerează Parlamentului European să sprijine aceste recomandări pentru viitoarea legislatură a PE, acest subiect fiind fundamental pentru dezvoltarea viitoare a Europei.

Consilier juridic Elena Albu

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week