Avizul CESE pe tema „Impactul subsidiarității și al suprareglementării asupra economiei și ocupării forței de muncă”
10 decembrie 2018 | Elena ALBU
Elena ALBU
În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C 440/28 a fost publicat Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Impactul subsidiarității și al suprareglementării asupra economiei și ocupării forței de muncă”.
1. Concluzii și recomandări
1.1. CESE salută solicitarea Președinției austriece a Consiliului Uniunii Europene referitoare la un aviz exploratoriu pe tema „Impactul subsidiarității și al suprareglementării asupra economiei și ocupării forței de muncă”. Acesta îmbunătățește și completează dezbaterea în curs privind o mai bună reglementare, care își propune să ofere securitate juridică și norme clare și să garanteze „că sarcinile de reglementare pentru întreprinderi, cetățeni și administrațiile publice sunt menținute la un nivel minim” . Nivelul actual de protecție a cetățenilor, consumatorilor, lucrătorilor, investitorilor și mediului în statele membre nu trebuie pus sub semnul întrebării atunci când se pune în aplicare legislația UE.
1.2. CESE își reiterează cererea potrivit căreia problemele legate de viitor, inclusiv dezbaterile privind competențele și nivelul reglementărilor, trebuie abordate la nivel național și european, cu participarea deplină a partenerilor sociali și a altor organizații ale societății civile. O astfel de abordare reprezintă o manifestare fundamentală a democrației participative pe mai multe niveluri și, ca atare, trebuie consolidată în UE și în statele membre.
1.3. CESE subliniază importanța deosebită a principiilor subsidiarității și proporționalității pentru a se asigura o legiferare europeană cuprinzătoare și solidă. El subliniază că UE ar trebui să se concentreze asupra domeniilor în care legislația UE aduce o valoare adăugată semnificativă. Prin urmare, Comisia Europeană (CE) ar trebui să identifice problemele care se cer cu adevărat abordate la nivelul UE, într-un mod cât mai eficient. Ori de câte ori deciziile impun să se țină seama într-un mod corespunzător de caracteristicile naționale, regionale și locale, autoritățile respective ar trebui să dispună de spațiu de manevră pentru a le specifica, cu implicarea activă a părților interesate relevante, inclusiv a partenerilor sociali.
1.4. Există opinii diferite în cadrul CESE cu privire la termenul „suprareglementare”, care reflectă diferențe în privința punctelor de vedere ale diferiților actori. Deși nu există nicio definiție clară, termenul „suprareglementare” face referire, în general, la o situație în care, în cursul transpunerii în legislația națională, statele membre introduc cerințe mai stricte decât cerințele minime stabilite în legislația UE (în principal, în directive). CE ar trebui să stabilească orientări pentru a ajuta statele membre să transpună corect cerințele respective ale unui act juridic, respectând în același timp principiile proporționalității, subsidiarității și nediscriminării, precum și condițiile de concurență echitabile.
1.5. CESE observă că – în special în lumina subsidiarității și a proporționalității și în conformitate cu legislația UE – statele membre sunt singurele competente pentru a introduce măsuri suplimentare pe lângă cele prevăzute de cerințele (minime) ale UE, cu scopul de a reflecta propriile caracteristici specifice. Aceste decizii ar trebui adoptate în mod transparent, după consultarea cu partenerii sociali și cu părțile interesate, și ar trebui să fie conforme cu legislația UE. În această privință, CESE nu contestă suveranitatea, libertatea și responsabilitatea statelor membre în stabilirea legilor și a practicilor naționale.
1.6. CESE solicită instituțiilor europene și statelor membre să își consolideze eforturile de reducere a sarcinilor administrative inutile pentru a stimula creșterea și crearea de locuri de muncă durabile.
1.6.1.În cadrul pregătirii cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, CESE îndeamnă CE să ia rapid măsuri pentru a soluționa problema sarcinilor administrative inutile care împiedică în mare măsură investițiile din fondurile ESI – ajutorul de stat, conformitatea procedurii de achiziții publice, practicile de audit și adoptarea întârziată sau chiar retroactivă a orientărilor detaliate universale.
1.6.2. CESE subliniază că sarcinile administrative și de reglementare inutile reprezintă obstacole în calea maximizării beneficiilor și minimizării costurilor de reglementare pentru întreprinderi, cetățeni și autorități publice. El reafirmă necesitatea unei reglementări simplificate, coerente și de o mai bună calitate, care ar trebui să fie bine înțeleasă și pusă în aplicare, cu implicarea, indispensabilă în aceeași măsură, a celor patru niveluri de guvernanță – UE, național, regional și local.
1.6.3. La fel ca în avizele sale precedente, CESE recomandă efectuarea unui test IMM în evaluările impactului efectuate de CE.
1.7.CESE reiterează că standardele minime europene, în special în contextul politicilor UE în domeniul social, al consumatorilor, al mediului, vizează o apropiere a condițiilor de viață și de muncă în întreaga UE, în vederea unei convergențe ascendente. Standardele minime din directivele UE nu ar trebui înțelese ca „nivelul maxim”, care nu trebuie să fie niciodată depășit în cursul transpunerii lor în sistemele juridice naționale. Cu toate acestea, în opinia CESE, acceptarea de către public a procesului de integrare europeană nu ar trebui să fie pusă în pericol printr-o concurență în materie de reglementare, sub forma coborârii standardelor. Toate deciziile trebuie adoptate în mod transparent și în cadrul unui dialog deschis cu partenerii sociali și cu organizațiile societății civile.
Consilier juridic Elena Albu
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
