Despre alienarea parentală
10 decembrie 2018 | Cătălina DICU
Alienarea parentala este o forma de abuz psihologic sever asupra minorilor, care presupune denigrarea sistematica a unui parinte de catre celalalt parinte in scopul alienarii, instrainarii minorului. In Romania instantele de judecata au identificat si sanctionat acest comportament ca forma de abuz asupra minorilor inca din anii 2012-2013, asadar chiar mai inainte ca psihologii sa ii recunoasca caracterul de abuz psihologic sever prin Dispozitia nr. 2/2016.
Fenomenul alienarii parentale trebuie stopat, intrucat este o problema cu efecte pentru intreaga societate – minorul abuzat psihologic devine adultul cu probleme de mai târziu. Semnele alienarii parentale trebuie identificate din vreme pentru a se putea interveni eficient, in momentul in care este sesizata instanta conflictul a izbucnit, iar procesul il va amplifica. Instantele sanctioneaza alienarea parentala fie prin schimbarea locuintei minorului de la parintele alienator, fie chiar prin pierderea exercitiului autoritatii parintesti de catre acesta. Insa pentru ca hotararea judecatoreasca sa fie eficienta si pusa efectiv in aplicare este necesar ca instantele sa fie sprijinite de toti profesionistii cu atributii in domeniu – psihologi, mediatori, avocati, directiile pentru protectia copilului etc. Stoparea alienarii parentale in fiecare caz in parte presupune un efort de echipa.
Avocat Catalina Dicu
Senior Partner STOICA & Asociatii
* A se vedea și dezbaterea ”Alienarea parentala – flagelul lumii moderne. Partea I”, editia 237, organizata de Societatea de Stiinte Juridice
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro