Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Proprietate intelectuală
DezbateriCărţiProfesionişti
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC




 1 comentariu

Întrebare preliminară cu privire la repararea unui prejudiciu pentru contrafacere. UPDATE: Hotărârea CJUE
27.03.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL

JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

20 martie 2020: Curtea declară:

Articolul 5 alineatul (1) litera (b), articolul 10 alineatul (1) primul paragraf și articolul 12 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci coroborate cu considerentul (6) al acesteia trebuie interpretate în sensul că lasă statelor membre posibilitatea de a permite ca titularul unei mărci decăzut din drepturile sale la expirarea termenului de cinci ani de la data înregistrării sale pentru că nu a dat acestei mărci o utilizare serioasă în statul membru în cauză pentru produsele sau serviciile pentru care a fost înregistrată își păstrează dreptul de a solicita despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a utilizării de către un terț, înainte de data producerii efectelor decăderii, a unui semn similar pentru produse sau servicii identice sau similare care poate fi confundat cu marca sa. (s.n. – M.M.-B.)

:: hotărârea CJUE

***

13 decembrie 2018: Judecătorul francez suprem de drept comun se întreabă cu privire la repararea unui prejudiciu pentru contrafacere (C-622/18 Cooper International Spirits și alții)

Situația de fapt:
1. materia UE: Proprietate intelectuală, industrială și comercială
2. avem un titular, care nu a utilizat niciodată marca sa și a fost decăzut din drepturile asupra acesteia la expirarea perioadei de cinci ani de la data publicării înregistrării sale
3. necesitatea de a afla dacă și acesta poate obține repararea unui prejudiciu pentru contrafacere, invocând o atingere adusă funcției esențiale a mărcii sale, cauzată de utilizarea de către un terț, înainte de data producerii efectelor decăderii, a unui semn similar cu marca respectivă pentru a desemna produse sau servicii identice sau similare cu cele pentru care a fost înregistrată această marcă.
4. pentru întreg cuprinsul cuprinsul cererii de decizie preliminară, dar și pentru a putea lectura anexat la cuprinsul cererii și argumentele introductive de recurs pe rolul instanței de trimitere, a se vedea aici (nu înțelegem de ce în Franța putem să consultăm on-line un astfel de document, iar în România nu se oferă, de asemenea, un astfel de acces).

Dispoziții invocate drept incidente: articolul 5 alineatul (1) litera (b), articolele 10 și 12 din Directiva 2008/95/CE de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci

Articolul 5
Drepturi conferite de marcă

(1) Marca înregistrată conferă titularului său următoarele drepturi exclusive. Titularul este îndreptățit să interzică oricărui terț să utilizeze, fără consimțământul său, în cadrul comerțului:
(b) un semn pentru care, din cauza identității sau a similitudinii sale cu marca și din cauza identității sau a similitudinii produselor sau a serviciilor aflate sub incidența mărcii și a semnului, există un risc de confuzie din partea publicului; riscul de confuzie include riscul de asociere între semn și marcă.

Articolul 10
Utilizarea mărcii

(1) Dacă, în termen de cinci ani de la data la care procedura de înregistrare s-a încheiat, marca nu a fost utilizată efectiv de către titular în statul membru în cauză pentru produsele sau serviciile pentru care aceasta este înregistrată sau dacă o astfel de utilizare a fost suspendată pe o perioadă neîntreruptă de cinci ani, marca este supusă sancțiunilor prevăzute în prezenta directivă, cu excepția cazului în care există un motiv întemeiat pentru a nu fi fost utilizată.
În sensul primului paragraf este considerată, de asemenea, utilizare:
(a) folosirea mărcii sub o formă care diferă prin elemente care nu alterează caracterul distinctiv în forma sub care aceasta a fost înregistrată;
(b) aplicarea mărcii pe produse sau pe ambalajul acestora în statul membru în cauză numai cu scopul exportului.
(2) Utilizarea mărcii cu consimțământul titularului sau de către orice persoană îndreptățită să utilizeze o marcă colectivă sau o marcă de garantare sau de certificare se consideră utilizare de către titular.
(3) În ceea ce privește mărcile înregistrate înainte de data intrării în vigoare în statul membru în cauză dispozițiile necesare pentru a se conforma Directivei 89/104/CEE:
(a) atunci când o dispoziție în vigoare înainte de această dată prevedea sancțiuni pentru neutilizarea unei mărci pe o perioadă neîntreruptă, se consideră că termenul de cinci ani menționat la alineatul (1) primul paragraf începe să curgă în același timp cu orice perioadă de neutilizare deja în curs la această dată;
(b) atunci când nici o dispoziție privind utilizarea nu era în vigoare înainte de această dată, termenele de cinci ani menționate la alineatul (1) primul paragraf se consideră că încep să curgă cel mai devreme de la această dată.

Articolul 11
Sancțiuni privind neutilizarea unei mărci în cadrul procedurilor judiciare sau administrative

(1) Nu poate fi declarată nulitatea unei mărci în temeiul existenței unei mărci anterioare cu care se află în conflict dacă aceasta din urmă nu îndeplinește condițiile de utilizare stabilite la articolul 10 alineatele (1) și (2) sau, după caz, la articolul 10 alineatul (3).
(2) Un stat membru poate să prevadă că nu poate fi refuzată înregistrarea unei mărci în temeiul existenței unei mărci anterioare cu care se află în conflict dacă aceasta din urmă nu îndeplinește condițiile de utilizare stabilite la articolul 10 alineatele (1) și (2) sau, după caz, la articolul 10 alineatul (3).
(3) Fără să aducă atingere aplicării articolului 12 atunci când este formulată o cerere reconvențională de decădere, un stat membru poate să prevadă că o marcă nu poate fi invocată în mod valabil într-o acțiune în contrafacere dacă se stabilește, ca urmare a unei excepții, că titularul mărcii poate fi decăzut din drepturile sale în temeiul articolului 12 alineatul (1).
(4) Dacă marca anterioară a fost utilizată numai pentru o parte a produselor sau a serviciilor pentru care este înregistrată, aceasta se consideră, în sensul aplicării alineatelor (1), (2) și (3), ca fiind înregistrată numai pentru această parte a produselor sau a serviciilor.

dr. Mihaela Mazilu-Babel


Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Întrebare preliminară cu privire la repararea unui prejudiciu pentru contrafacere. UPDATE: Hotărârea CJUE”

  1. Avocatul general propune:

    „Articolul 5 alineatul (1) litera (b), articolul 10 și articolul 12 alineatul (1) din Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci trebuie interpretate în sensul că titularul unei mărci înregistrate, care nu a utilizat‑o niciodată și care a fost declarat decăzut din drepturile sale asupra acesteia la expirarea termenului de cinci ani prevăzut la articolul 12 alineatul (1) din această directivă, poate să introducă o acțiune în contrafacere în temeiul articolului 5 alineatul (1) litera (b) din directiva menționată pentru a obține repararea prejudiciului pe care l‑ar fi suferit ca urmare a utilizării, de către un terț, în cursul termenului menționat de cinci ani și anterior datei de la care produce efecte decăderea, a unui semn similar pentru produse sau servicii identice sau similare care poate genera confuzie cu marca sa. În cadrul unei astfel de acțiuni, riscul de confuzie între semnele în conflict, necesar pentru a se putea constata existența unei contrafaceri, trebuie să fie apreciat numai în raport cu elementele care rezultă din înregistrarea mărcii.”

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.