ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Omerta şi barometrul şpăgii

17.12.2018 | Daniel UDRESCU
Abonare newsletter
Daniel Silviu Udrescu

Daniel Udrescu

Notă: Acest articol este pură ficţiune şi nu se întâmplă nicăieri în lume, nici măcar în România.

Omerta înseamnă literalmente „bărbația” și se referă la ideea unui bărbat care se ocupă de propriile sale probleme, fără ajutorul unui corp de lege. Termenul are și un caracter sinonim cu codul de tăcere al mafiei siciliene. Ce înseamnă barometru? Înseamnă că dacă ieri un PUZ sau PUD era 5.000, azi a ajuns la 15.000 şi nimeni nu ştie unde se va opri, că vin alegerile.

În domeniul construcţiilor circulă vorba că este bine să poţi să dai o şpagă ca să ţi se rezolve actul administrativ. De ce vreau să vorbesc despre şpăgi? Pentru că de-a lungul anilor, pe la colţuri, pe holuri, pe stradă, trec pe lângă foarte mulţi oameni pe care i-am cunoscut şi le-am ascultat problemele pe care le au cu birocraţia. Lupta cu birocraţia o dă parchetul – termen ce implică o dualitate şi cu domeniul construcţiilor, o suprafaţă pe care calci ca să înaintezi. Birocraţia este în tot şi toate, ea există, dar nimeni nu o pomeneşte oficial. Nimeni nu vorbeşte despre şpăgi.  Corupţia nu este a omului de rând, ci este condusă. S-au format sisteme complexe care sug fonduri imense, oameni ce gâtuiesc sistemul, pe care nimeni nu îi întreabă nimic. Noi avem o treime din forţa de muncă la stat pentru că selecţia şpăgii este riguroasă şi nu oricine poate lucra în privat. De ce? Ca exemplu, Dincă (personaj fictiv) a fost înlocuit în sistem de procurorii care l-au anchetat. Punct. Primarul este trandafir, dar până la Dumnezeu îţi ieşi din Firea (personaj fictiv), că te mânăncă Nicuşor Dani (personaje fictiv). O procedură simplă, de a verifica lista cererilor pentru autorizaţiile de construire sau avize ar arăta corupţia. O listă ar putea fi verificată. Gâtuielile ar putea fi eliminate din pix cu zone decărcate de avize. Spre surprinderea mea, am constatat cine sunt gâtuitorii de azi ai sistemului. Încrengătura este fantastică. Servicii, procurorii, birocraţii, arhitecţii, toate în circuite închise. Dacă nu plăteşti, nu primeşti. Ştiţi ce însemnă să iei câte 3 avize de acelaşi fel, pentru că au expirat şi tot să nu-ţi iasă autorizaţia de construire pentru o lucrare standard ce nu are nevoie de PUZ sau PUD? Am avut clienţi care au stat şi 5 ani şi sunt mulţi care aşteaptă 3 ani. Normal, autorizaţia, acolo unde nu sunt necesare PUD sau PUZ, ar trebui să se elibereze în 30 de zile. Dar un PUD costă 15.000 (de euro). Ce înseamnă o autorizaţie normală (între 5.000 şi 10.000 de euro)? Păi, să vedem. Ce se întâmplă de fapt şi care este barometrul şpăgilor?

Dovada O.A.R. Bucureşti: 100 euro
Autorizaţie de demolare: 500
Certificat de urbanism pentru construire: 2.000
Autorizaţie de construire: 5.000-10.000
Aviz MAI: rar
Aviz M.Ap.N-SMG: rar
Aviz MCPN: 1.000
Aviz ISU pompieri: 500
Aviz ISU apărarea civilă: 200
Acord ADP: 100
Aviz SRI: rar
Notificare DSP: 100
DTAC: 200
Aviz DTDSC: 100
Aviz BR-MAI: 200
Aviz ApaNova: 100
Aviz Enel Distribuţie: 300
Aviz Distrigaz Sud: 200
Aviz Radet: 300
Aviz Romtelecom: 200
Contract transport moloz Romprest: 100
Studiu Geotehnic: 100
Recepţie parţială înainte de terminarea anului: 5.000.

Toată această documentaţie costă bani şi bani grei, dar constructorii s-au învăţat cu greul, că sunt bărbaţi.

Dar ce faci atunci când, în loc de condiţii normale, ai parte de rele tratamente? Au venit italienii şi curentul electric nu mai este normal. Au venit francezii şi apa s-a franţuzit. De gaze să nu mai vorbim. De controalele poliţiei locale să nu mai vorbim, că sunt la saptămână pentru dar, că de „e şi ei oameni” la câteva sute de lei. DGAF – joacă de copil, numai 1.000. ISU? Mai complicat, dar orice se unge. Poliţia economică vine de sărbători, o dată cu raziile şi scapi doar cu 1.000. Deci autorităţile care trebuie să investigheze şpaga, trăiesc din ea. Parlamentul ştie şi nu ar da o lege dreaptă, că şpaga vine de la Fanar şi birocraţia vine de la Constantinopole, de la greci.

În ţările civilizate, autorizaţia de construire se eliberează în 30 de zile pentru o zonă descărcată în care regimul de construire este standard. Este adevărat că pentru PUG, PUZ, PUD lucrurile sunt mai complicate, dar în mod normal toate aprobările se obţin o dată.

De curând au fost câteva evenimente ce ţin mai mult de birocraţie şi nu de o situaţie reală. De exemplu, curentul electric. În mod normal, acesta trebuie asigurat imediat înainte de începerea lucrării şi nu pentru organizare de şantier. De ce spun acest lucru? O autorizare are deja un aviz de la firma de electricitate. NU. Pentru racordul final de apartamentare individuală, ITALIENII au reinventat autorizaţia de construire, ce vine şi la un an după terminarea lucrărilor. Adică, ai recepţia construcţiei, dar nu ai curent electric pentru apartamentele care sunt gata de vânzare. Le vinzi. Clienţii te sufocă că ei au plătit bani. Iarăşi şpăgi. Pac se mută şi consumul a rămas pe organizare de şantier. Se supraîncălzeşte şi cablul ăla, că fără gaze foloseşte omul reşoul. În loc ca branşamentul să meargă o dată cu apartamentul el este birocratizat şi aşa apar incendiile.

Să vorbim de gaz, că este periculos. Nu măsurile de siguranţă, ci autorizarea. Ai recepţia finală executată, ai terminat clădirea, dar nu ai gaz că ori primăria nu a eliberat autorizaţia de intervenţie la coloană, ori mai trebuie o şpagă ici colo pentru branşamente. Şi cum firmele autorizate „e puţine” şi susţinute de un văr de la parchet, gâtuiala este asigurată la racord.

Deci, este normal pentru gaz SRL sau Electric SA să vină la comandă şi să ia măsuri şi pac au tăiat curentul la 39 de blocuri că nu au ieşit autorizaţiile, alea de branşament. Pac-pac românul este inventiv şi trage cablul de la vecin, cablul se supra încălzeşte şi apoi vine ISU să investigheze avizele, după incendiu.

În mod normal, o ţară civilizată, descarcă o zonă şi eliberează în maxim 30 de zile orice lucrare. Într-o ţară frumoasă, dacă doamna Florescu (personaj fictiv) pleacă în concediu şi ţi-a expirat avizul (cel cu perioadă limitată), trebuie să redepui documentaţia şi să o iei de la capăt, că aşa este cursul normal al birocraţiei. Dacă ai timbru roz (ăla de 500), lucrurile se schimbă.

Ce trebuie să facem? Să facem legi simple, să privatizăm birocraţia. Cum? Simplu. Primăria Bucureştiului are 860 de angajaţi şi 10 consilieri ai primarului, faţă de 207 cât există la aceeaşi instituţie din Berlin, potrivit datelor Consiliului Naţional al IMM. Noi avem tot felul de firme, firmuliţe ale Primăriei, care sunt monopol, distrugând concurenţa pentru contractele cu dedicaţie asigurate unei firme. Ei au licitaţii pentru orice servicii, transparente sau mai puţin transparente, dar toate eficiente. Noi avem ţarcuri la tramvaie şi suntem cea mai aglomerată metropolă. Ei au drumuri. Noi avem gropi în drumuri, avem TV cu patroni arestaţi care dau şpagă. Ei ies să protesteze, noi avem circ la televiziune, avem gratuităţi la metrou.

Mă întrebam cât de greu este să legi autostrăzile? Să dau un exemplu. De la A3 pe calea ferată Bucureşti Constanţa, apoi vest către autostrada A1, există culoare de 50 m pe fiecare parte a căii ferate. Cât de greu ar fi construirea unor drumuri rapide care să meargă de la est la vest să lege de la Voluntari, cu descărcare de trafic în Şoseaua Petricani, Şoseaua Pipera, Bulevardul Aerogării la Pasajul Băneasa, DN1, Şoseaua Străuleşti, Bulevardul Poligrafiei, Bulevardul Bucureştii Noi/şoseaua Chitila, peste triaj pe lângă Calea Giuleşti să străpungă în şoseaua de centură la drepta şi la stânga, să lege drumul către Roşu, Chiajna în şoseaua de centură, apoi să ajungă la A1. Vise, mă gândeam la autostrada japoneză care a găsit soluţia şi trece prin bloc. Ştiu, cer prea mult şi tocmai voiam să fac acelaşi lucru pentru sudul Bucureştiului, de la A1 până la Progresului, apoi până la Jilava. Şi nu am terminat. Se mai pot face două drumuri rapide de la Dudeşti la Bulevardul Basarabia şi de la Căţelu până la Vitan Bârzeşti.

Daniel Silviu Udrescu

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week