Între ficțiune și 10%: Distribuirea aleatorie a cauzelor
19 decembrie 2018 | Razvan Nicolae MICUL
Răzvan Nicolae Micul
Legea nr. 303/2004 a suferit o importantă modificare în data de 15 octombrie 2018. A fost introdus art. 7 alin. (9) cu următorul conținut: „Informațiile care privesc statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituțională între instanțe și parchete, pe de o parte, și orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum și actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autoritățile publice care privesc sau afectează desfășurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, constituie informații de interes public, la care accesul liber este garantat”. În esență, o serie întreagă de documente privitoare la justiție au căpătat caracter public, accesul la acestea fiind garantat. În lumina acestor noi dispoziții, ne-am adresat Ministerului Justiției, solicitând să ne comunice ultimul manual al aplicației ECRIS, copia contractelor de achiziție publică privind ECRIS, copia nomenclatoarelor ECRIS, precum și copia algoritmului privind distribuirea aleatorie a cauzelor. Corelativ cu obligațiile constituționale statuate de art. 31 din legea fundamentală, Ministerul Justiției a refuzat comunicarea informațiilor publice. În opinia Ministerului Justiției, manualul și nomenclatoarele aplicației ECRIS, finanțată exclusiv din bani publici, sunt ”opere de creație intelectuală” nepublice. Considerând că refuzul este abuziv, ne-am adresat instanței competente, cauza neavând încă soluție. În răspunsul (disponibil aici) Ministerului Justiție se regăsește însă modalitatea concretă în care se realizează așa-zisa distribuire aleatorie a cauzelor, astfel:
1. Complexitatea dosarului cu o pondere de 40% (n.n. parametrul se stabilește manual de cel care face operația informatică, deci nu este aleatoriu);
2. Numărul de dosare noi/complet, respectiv complexitate adiţională pe complet, cu pondere 20% (n.n. parametrul se stabilește manual de cel care face operația informatică, deci nu este aleatoriu, iar componența completurilor este stabilită de șeful secției);
3. Data ședinței, cu pondere 20% (n.n. parametrul se stabilește manual de cel care face operația informatică, deci nu este aleatoriu);
4. Compatibilitatea completului în funcție de obiect și părțile cauzei, cu pondere de 10% (n.n. parametrul se stabilește manual de cel care face operația informatică, deci nu este aleatoriu);
5. Factorul de aleatorietate, cu pondere de 10% (aici intră în funcțiune ”opera de creație” pe care Ministerul Justiției nu vrea să o prezinte public).
Conform DEX, ”aleatoriu” este definit astfel „care depinde de o împrejurare viitoare și nesigură; întâmplător”. Legea nr. 304/2004 referă exact termenul aleatoriu, a cărui interpretare nu poate fi alta decât cea normativă. În concluzie, Ministerul Justiției are obligația să explice public dacă distribuirea aleatorie a cauzelor este o realitate sau o ficțiune și dacă algoritmul utilizat în aplicația ECRIS respectă art. 53 din Legea nr. 304/2004.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
