Studii, opinii, interviuri ⁞⁞ RNSJ ⁞⁞ ESSENTIALSPovestim cărţi
 
 
Opinii
Înregistrările video sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj, Timiş, Prahova şi Sibiu. Se acordă 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti, membrii UNELM şi notarii Camerei Notarilor Publici Bucureşti.
Proiect UNBR JUST ACCESS
12 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Între ficțiune și 10%: Distribuirea aleatorie a cauzelor

19.12.2018 | Razvan Nicolae MICUL
Răzvan Nicolae Micul

Răzvan Nicolae Micul

Legea nr. 303/2004 a suferit o importantă modificare în data de 15 octombrie 2018. A fost introdus art. 7 alin. (9) cu următorul conținut: „Informațiile care privesc statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituțională între instanțe și parchete, pe de o parte, și orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum și actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autoritățile publice care privesc sau afectează desfășurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, constituie informații de interes public, la care accesul liber este garantat”. În esență, o serie întreagă de documente privitoare la justiție au căpătat caracter public, accesul la acestea fiind garantat. În lumina acestor noi dispoziții, ne-am adresat Ministerului Justiției, solicitând să ne comunice ultimul manual al aplicației ECRIS, copia contractelor de achiziție publică privind ECRIS, copia nomenclatoarelor ECRIS, precum și copia algoritmului privind distribuirea aleatorie a cauzelor. Corelativ cu obligațiile constituționale statuate de art. 31 din legea fundamentală, Ministerul Justiției a refuzat comunicarea informațiilor publice. În opinia Ministerului Justiției, manualul și nomenclatoarele aplicației ECRIS, finanțată exclusiv din bani publici, sunt ”opere de creație intelectuală” nepublice. Considerând că refuzul este abuziv, ne-am adresat instanței competente, cauza neavând încă soluție. În răspunsul (disponibil aici) Ministerului Justiție se regăsește însă modalitatea concretă în care se realizează așa-zisa distribuire aleatorie a cauzelor, astfel:

1. Complexitatea dosarului cu o pondere de 40% (n.n. parametrul se stabilește manual de cel care face operația informatică, deci nu este aleatoriu);

2. Numărul de dosare noi/complet, respectiv complexitate adiţională pe complet, cu pondere 20% (n.n. parametrul se stabilește manual de cel care face operația informatică, deci nu este aleatoriu, iar componența completurilor este stabilită de șeful secției);

3. Data ședinței, cu pondere 20% (n.n. parametrul se stabilește manual de cel care face operația informatică, deci nu este aleatoriu);

4. Compatibilitatea completului în funcție de obiect și părțile cauzei, cu pondere de 10% (n.n. parametrul se stabilește manual de cel care face operația informatică, deci nu este aleatoriu);

5. Factorul de aleatorietate, cu pondere de 10% (aici intră în funcțiune ”opera de creație” pe care Ministerul Justiției nu vrea să o prezinte public).

Conform DEX, ”aleatoriu” este definit astfel „care depinde de o împrejurare viitoare și nesigură; întâmplător”. Legea nr. 304/2004 referă exact termenul aleatoriu, a cărui interpretare nu poate fi alta decât cea normativă. În concluzie, Ministerul Justiției are obligația să explice public dacă distribuirea aleatorie a cauzelor este o realitate sau o ficțiune și dacă algoritmul utilizat în aplicația ECRIS respectă art. 53 din Legea nr. 304/2004.

Răzvan Nicolae Micul


Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Au fost scrise până acum 12 de comentarii cu privire la articolul “Între ficțiune și 10%: Distribuirea aleatorie a cauzelor”

  1. Mihai VITMAN spune:

    1. Complexitatea dosarului – nu se stabileste de cel ce face operatiunea de repartizare, ci este PREconfigurata in ECRIS în funcție de obiectul actiunii (divort, revendicare, furt, omor, incuviintare executare silită).
    2. Numărul de dosare noi pe complet – nu se stabileste de cel ce face operatiunea de repartizare, ci este un parametru PREstabilit la momentul infiintarii completului
    3. Data sedintei – se stabileste de ECRIS in functie de completele/completurile disponibile in termenul de repartizare PREstabilit. Ex. pentru contestație la executare este un termen de repartizare de 20-50 zile, ECRISUL se uită în acest interval pentru avedea ce complete disponibile sunt si alege dintre ele.
    Exceptie cauzele repartizate manual (conform regulamentului!) unde termenul se stabileste de judecator după primire.
    De asemenea, componenta completelor/completurilor se stabileste de colegiul de conducere.
    4. Compatibilitatea completului în funcție de obiect și părțile cauzei – nu prea am inteles, probabil se refera la asocierea obiectelor la un anume tip de complet.

    Argumentele de mai sus sunt valabile in general pentru cauzele penale. Un civilist ar putea argumenta si pentru cele civile.

  2. Gabriel LEFTER spune:

    ÎNCETAŢI SĂ MAI VORBIŢI DESPRE LUCRURI PE CARE NU LE ÎNȚELEGEȚI!

    Potrivit art. 11 din L. nr. 304/2004, activitatea de judecată se desfăşoară, printre altele, cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor, art. 53 alin. 1 stabilind că repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat; în fine, art. 139 alin. 1 b) din acelaşi act normativ stipulează că prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se stabilesc modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii.
    Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015 conţinând Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti sunt reglementate mai multe reguli vizând realizarea repartizarea aleatorie a cauzelor pe complete de judecată.
    Astfel, conform art. 94 alin. 1 din R.O.I.J. actele de sesizare a instanţei – se au aici în vedere cererile introductive de instanță – primesc, în aceeaşi zi depuse a depunerii la registratură, dată certă şi număr din aplicaţia ECRIS, după stabilirea obiectului cauzei operaţiune care se face, de regulă, de către un grefier cu studii superioare, sub coordonarea unui judecător.
    După stabilirea numărului din aplicaţia ECRIS, dosarele se predau personalului responsabil cu efectuarea repartizării aleatorii. Repartizarea cauzelor se efectuează, o singură dată, în sistem informatic prin programul ECRIS, completelor constituite la începutul fiecărui an şi numerotate pe instanţă sau, după caz, pe secţii, ţinându-se seama de materiile în care judecă, de specializarea completelor şi de stadiul procesual în care se află cauzele.
    Astfel cum reiese din expunerea anterioară, singura operațiune „manuală” este aceea de stabilire a obiectului cauzei (este adevărat, cu consecinţe în privinţa determinării complexității dosarului); apoi, în materie civilă (cu excepţia cauzelor guvernate de vechiului cod de procedură civilă şi acesta doar în privinţa judecării căilor de atac) repartizarea se face pe completuri, fără stabilirea datei ședinței; numărul de dosare noi pe complet nu are legătură cu componența completurilor (care este stabilită de colegiul de conducere, nu de „șeful secției” – președintele secţie propune colegiul această componenţă); în lina argumentării dvs., este complet lipsită de logică afirmaţia conform cu care „compatibilitatea completului în funcție de obiect și părțile cauzei este un parametru manual”

    Pentru cine înţelege modul de funcționare a unui program informatic de aplicaţie de tipul aceluia prin care se efectuează repartizarea aleatorie, parametrii despre care vorbiţi la pct. 1-5 nu reprezintă decât un set de instrucțiuni prin care se comunică calculatorului cum să efectueze un anumit grup de operații, astfel încât complicație rezultată implementeze un algoritm eficient care să răspundă cerinţelor esenţiale de echilibrare a volumului de muncă între completuri şi de repartizare a cauzelor într-o modalitate care să excludă dirijarea acestora către anumite completuri.

    De aceea, îmi permit să constat că nu rezultă din articolul dvs. nici măcar 10% adevăr privind organizarea şi funcţionarea instanţelor… dar, la capitolul ficțiune punctați 100%!

    • Razvan Nicolae MICUL spune:

      Poziția dumnevoastră defensivă, ca persoană din sistemul judiciar, este de înțeles. Vă asigur că pricep relativ bine (probabil nu ca și dvs.) cum funcționează programele pentru calculator. În primul rând mi-aș permite o întrebare, în calitatea dvs. de conducător al Curții de Apel Constanța și utilizator INSTITUȚIONAL al aplicației ECRIS, puteți prezenta public justițiabililor certificatul de înregistrare al ECRIS în Registrul Național al Programelor pentru Calculator, prevăzut prin art. 2 lit. a din OG 25/2006? În rest, tot ce spuneți dvs. în mesajul dumnevoastră sunt vorbe, deci credeți-mă. Toți factorii de care dvs. vorbiți sunt influențabili de către informaticienii instanței care, făcând un calcul, pot intui rezultatul pe care îl va da distribuirea aleatorie în funcție de datele introduse în sistem. În altă ordine de idei, vă invit să publicați manualele și nomenclatoarele ECRIS, respectiv auditul prevăzut de art. 53 alin. 3 din Legea 304/2004.

      În ceea ce privește completurile, deschideți un subiect interesant, iar speranța mea este ca toți profesioniștii dreptului vor solicita instanțelor criteriile obiective pe baza cărora șeful de secție a propus, și colegiul de conducere al instanței a aprobat, cu privire la componența nominală a completurilor de judecată. Care sunt criteriile obiective pe baza cărora s-au constituit nominal formațiunile de judecată? Prietenii? Practică judiciară similară? Feng shui? Are șeful secției un glob de cristal care-i spune pe cine să pună colegi în complete? E cu ochi albaștrii globul de cristal? Cum a stabilit șeful secției ca Gigel și Georgel să fie colegi într-un anume complet? Dacă e pe prietenii, atunci e posibil ca Gigel să lase după Georgel ca să nu se certe seara la ciorbă? În decizia 685/2018, CCR (pct. 188) spune extrem de limpede ca ”între garantiile aferente impartialitatii obiective a instantei, parte a dreptului la un proces echitabil, se înscrie caracterul aleatoriu atât al distribuirii cauzelor în sistem informatic, cat și al compunerii completului de judecata instituit de lege”. De fapt, discursul dvs. este un șablon, care se întemeiază pe I told you so și am dreptate pentru că așa zic și vreau io.

  3. Razvan Nicolae MICUL spune:

    Atenție, articolul face referire la operațiunea informatică, nu la grefierul care face click în arhivă. Eu m-am referit la informaticienii instanței, care introduc ȘI MODIFICĂ acești parametrii în ECRIS. Aveți dvs. acces la fișele jurnal ale ECRIS? Aveți acces la o fișă jurnal care să prezinte distribuirea aleatorie a cauzei dvs.? Generată de sistemul informatic? Nu. Toți factorii relevați mai sus sunt influențabili, iar în penal, cel puțin la măsuri prevetinve și tehnice, nu există distribuire aleatorie. Ceea ce este atât contrar Legii 304/2004 cât și Constituției.

    • Mihai VITMAN spune:

      Sa imi aratati si mie unde reglementează Constitutia repartizarea aleatorie. =))

      • Razvan Nicolae MICUL spune:

        Întrebarea este, fie-mi iertat, stupidă. Constituția garantează dreptul la un proces echitabil, căruia este subsumat principiul distribuirii aleatorii a cauzelor. De altfel aceasta este o dispoziție chiar din MCV și o solicitare a UE, ca toate cauzele să fie distribuite aleatoriu. Spre exemplu, birourile electorale sunt desemnate aleatoriu din 1990, iar formațiunile de judecată sunt puse cu mână. Vi se pare normal, firesc? Realizați că același standard îl poate susține și o justiție aservită ****? Sau nu mai vedeți dincolo de săptămâna care vine?

        • Florin-Iulian HRIB spune:

          De pildă, o suspiciune serioasă privind repartizarea „aleatorie” a dosarelor reiese din faptul că un dosar care face referire la un alt dosar soluţionat anterior de aceeaşi instanţă revine, culmea, la acelaşi complet de judecată! Exemplu concret: dosarul nr. 1474/97/2018 a ajuns să fie judecat de aceeaşi judecatoare care a respins acţiunea în dosarul nr. 5867/97/2013…
          Cred că astfel se evită pronunţarea unor soluţii diferite de către aceeaşi instanţă. Plus că niciunui judecător nu-i convine să-şi schimbe hotărîrea dată într-un dosar anterior. Numai că în astfel de situaţii nu mai avem parte cu adevărat de un proces echitabil.

      • Domnule Vitman,

        Repartizarea aleatorie e o regulă constitutivă pentru existența unui stat de drept.

        Adică e ca regula de la șah potrivit căreia Nebunul se mută doar pe diagonală, în sus sau în jos. Fără existența acestei reguli, adică fără respectarea ei, nu se mai joacă șah ci orice alt joc, dar nu șah.

        Așa și cu repartizarea aleatorie. Fără ea, nu mai jucăm stat de drept, ci orice alt fel de stat. Dar nu de drept.

  4. Florin-Iulian HRIB spune:

    O fostă colegă grefieră mi-a spus (de două ori, chiar) că ştie cum se poate fenta repartizarea aleatorie a dosarelor pe complete de judecată, astfel încît anumiţi juzi să primească mai puţine dosare decît colegii lor, pentru că ea însăşi se ocupase de repartizare… Acum nu ştiu dacă era doar bravadă stupidă sau zicea adevărul.

    Oricum, eu încă aştept să-mi demonstraţi cum ”procurorul poate urmări în timp real ce tastează judecătorul/grefierul, cu cunoașterea întregului lanț de persoane din cadrul instanței care operează în dosarul penal respectiv (aș enumera aici Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Alba Iulia șamd).”??!

  5. Ar fi interesant de văzut cum se stabilesc completurile la CEDO și la CJUE. Cine scrie un articol? 🙂

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.