Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Costin-Radu Canţăr: Sfatul meu către toți practicienii dreptului este să apeleze din ce în ce mai des la solicitări de trimiteri preliminare
18.12.2018 | Alina MATEI, Mihaela MAZILU-BABEL


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice
Alina Matei

Alina Matei

Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Costin-Radu Canțăr

Costin-Radu Canțăr

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule Costin-Radu Canţăr, Agentul guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, pentru că aţi acceptat să acordaţi un interviu cititorilor JURIDICE.ro. Dar cred că principalele mulţumiri i le voi aduce Mihaelei, fără de care nu am fi vorbit astăzi. Locul şi cum s-a născut Curtea de Justiţie a Uniunii Europene le putem afla din cărţi. Ceea ce vreau, cu acordul Mihaelei, este să explorăm acum-ul, prezentul acestei fascinante instituţii şi, poate, mai mult decât atât. Dar mai întâi care este rolul unui Agent Guvernamental? Ce carte joacă el: pe cea a Dreptului, pe cea instituţional-statală?

Costin-Radu Canţăr: În primul rând, vă mulțumesc și eu pentru oportunitatea oferită, de a mă adresa cititorilor JURIDICE.ro – o platformă online devenită deja un punct de reper pentru publicul interesat de informație juridică.

Ca sa revin la întrebarea dumneavoastră, cred că se impune o succintă considerație prealabilă. Activitatea Agentului Guvernamental pentru CJUE este reglementată de OUG nr. 11/2017. Potrivit acestei norme, Agentul Guvernamental asigură reprezentarea României în fața CJUE și a celorlalte instituții ale Uniunii Europene în cadrul procedurilor prevăzute la art. 218 alin. (11), art. 256, art. 258-260, art. 263, art. 265 și art. 267-272 din TFUE, în legătură cu, după caz, etapele precontencioase și contencioase ale respectivelor proceduri. Pentru a oferi un răspuns cât mai complet întrebării dumneavoastră, trebuie să vă menționez că de fiecare dată când aflăm fie că gardianul tratatelor a deschis o procedură de infrigement împotriva României, fie că o instanță națională a sesizat CJUE cu o trimitere preliminară, uzităm metodologia privind reprezentarea, aprobată de Guvernul României, care prevede o colaborare strânsă cu instituțiile de resortul cărora se circumscrie cauza respectivă.

Așadar Agentul Guvernamental primește un mandat din partea instituțiilor guvernamentale, însă linia urmată nu poate fi alta decât reprezentarea și apărarea intereselor legitime ale statului român, ceea ce înglobează atât poziția instituțională, cât și argumentele logico-juridice. De asemenea, Agentul Guvernamental este și coordonatorul pozițiilor naționale în cauzele în care statul român este parte și bineînțeles că nu aș putea accepta să susțin în fața instituțiilor UE altceva decât argumente pertinente deprinse din jurisprudența Curții sau din doctrina dreptului Uniunii Europene.

Alina Matei: E plin de cauze la CJUE. Mă uit în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, mă uit la întrebările preliminare trimise de Mihaela şi domnul profesor Mihai Şandru, înainte de a apărea pe JURIDICE.ro, şi îmi vine să zic: greu cu Dreptul Uniunii Europene sau… E aşa beznos (cuvânt împrumutat fără voia autorului acestui cuvânt, domnul Freddy Gârbaci) Dreptul UE?

Costin-Radu Canţăr: În acest moment, împreună cu colegele mele din Serviciul Contencios UE, care mă sprijină în activitatea de reprezentare, gestionez un număr de 15 cauze ce privesc cereri preliminare în care Guvernul României a formulat observații scrise. Dintre acestea, 12 sunt cereri adresate de instanțe române, iar 3 sunt cereri în care avem calitatea de intervenienți, fiind cereri preliminare adresate de instanțe străine. Aceste cauze reprezintă sub 20 % din totalul cauzelor gestionate. Am putea spune că trimiterile preliminare reprezintă o pondere mică din totalul activității Agentului Guvernamental, însă este o activitate de substanță. Recent am citit o alocuțiune susținută de președintele CJUE, K.Lenaerts, care susținea că trimiterile preliminare reprezintă cea mai facilă cale de acorda eficiență Tratatului, Cartei și dreptului uniunii în ansamblul său. Așadar, consider oportun a consulta CJUE mai des, iar uzitarea acestui mecanism trebuie asimilată unui dialog constructiv în folosul actului de justiție. Deși nu este un mecanism suficient de folosit de instanțele naționale, nu pot omite să precizez faptul că avem și un număr mic de astfel de cauze respinse ca fiind inadmisibile, ceea ce denotă, fără echivoc, că judecătorul național se documentează temeinic atunci când alege să sesizeze sau nu Curtea de la Luxemburg.

Bineînețeles, sfatul meu către toți practicienii dreptului este să apeleze din ce în ce mai des la solicitări de trimiteri preliminare, pentru că știm cu toții câte drepturi s-au născut din interpretările oferite de CJUE .

Alina Matei: Nu îi scapă aproape nimic competenţei CJUE. Fireşte, cele mai cunoscute sunt hotărârile preliminare. Adică, interpretarea legislaţiei europene. Dar la fel de interesante şi celelalte. Care este abordarea Agentului Guvernamental, cum se face apărarea în faţa Curţii?

Costin-Radu Canţăr: Așa cum precizam și la răspunsul oferit la prima întrebare, Agentul Guvernamental este coordonatorul pozițiilor naționale, însă nu este și unicul actor instituțional implicat în procesul de pregătire a apărărilor României. Categoric este muncă de echipă. Și pot spune că în cele 8 luni de când am fost numit în această onorabilă demnitate am descoperit un corp de experți dedicați dreptului UE în cadrul ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației centrale. Fie că vorbim de cauze în care România contestă anumite decizii ale instituțiilor UE sau cauze în care Comisia solicită Curții să constate neîndeplinirea obligațiilor de către statul român, contribuția instituțiilor care gestionează fondul acestor probleme este esențială. Așadar, ca regulă generală, atunci când ne confruntăm cu un caz fie în fază contencioasă, fie în fază precontencioasă, întotdeauna lucrăm îndeaproape cu partenerii instituționali. În anumite situații, principalele elemente ale argumentației României în cadrul diferitelor proceduri se aprobă de Guvern prin memorandum, elaborat în comun de MAE și de autoritățile publice competente în domeniile care fac obiectul respectivelor acțiuni.

Alina Matei: Am citit relatarea de la faţa locului a Mihaelei în cauza Călin. Am observat deprinderea judecătorului pentru ordine, simplificare în faţa unei logici de gâgă aş fi dorit să spun, dar reformulez, a unei logici mai puţin clare, încercarea judecătorului de a înţelege cum de este posibilă aplicarea de termene procedurale retroactiv. După ce dumneavoastră oferiţi răspunsuri, are loc o resetare a judecătorilor?

Costin-Radu Canţăr: Cred ca ăsta ar fi visul oricărui pledant. Să ofere un răspuns care să schimbe total paradigma gândirii observatorului obiectiv. Ceea ce pot să spun cu certitudine este că, prin răspunsurile oferite în fața Curții, încerc să elimin lucrurile care nu au fost bine înțelese, să ofer claritate. Cel mai bun feed-back este în momentul în care lecturezi hotărârea și atunci observi dacă răspunsurile oferite au condus sau nu la o hotărâre în linia observațiilor depuse în cauză.

Alina Matei: Mişcă dreptul CJUE? Şi dacă da, spre ce?

Costin-Radu Canţăr: Cu siguranță! Obeserv din ce în ce mai des că într-o Uniune tot mai încercată de provocări de tot felul, CJUE asigură echilibrul. Și exemplele pot fi numeroase. Vedem zilnic hotărâri pronunțate prin care statelor li se cere să se conformeze în linia dreptului Uniunii, instituțiilor UE li se cenzurează anumite demersuri, justițiabililor li se conferă dreptul de a-și exercita libertățile prevăzute de Tratat sau de Carta drepturilor fundamentale UE.

Alina Matei: Cum face faţă structura pe care o coordonaţi în faţa nu doar a noutăţilor aduse de CJUE, dar, uneori, chiar de legislaţia română?

Costin-Radu Canţăr: Vă rog să-mi îngăduiți să vă mulțumesc pentru această întrebare, întrucât îmi conferă prilejul de le transmite, și în mod public, mulțumirile și aprecierile mele colegilor, din cele două structuri specializate în dreptul UE, alături de care îmi desfășor activitatea. Ca în viața oricărui practician de profesie juridică, fiecare zi este o nouă provocare. Avem termene care trebuie respectate, iar nerespectarea lor poate atrage consecințe nefaste pentru statul român. Adesea impulsionăm procesul de transpunere a legislației europene, asigurăm medierea între instituții atunci când apar contradicții legate de modalități ce vizează transpunerea. Urmărim cu atenție evoluțiile legislative atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel național, iar atunci când anumite aspecte apar ca fiind neclare sau incompatibile cu statul nostru de stat membru al Uniunii Europene, avem o atitudine proactivă.

Alina Matei: Cât de palpitant este să mergeţi la Luxembourg ştiind că atunci când veţi auzi România, vă ridicaţi să vorbiţi?

Costin-Radu Canţăr: Firește că emoția nu mi-e străină, însă nici pot să spun că mă domină. Atunci când am cuvântul în fața Curții, în mintea mea nu există decât cauza și toate datele sale. A fi Agentul Guvernamental al României reprezintă onoarea vieții mele, fiindcă pot să exercit la cele mai înalte cote profesia juridică și dragostea de țară. Profit de ocazie și îi asigur pe toți cei intersați că, atât timp cât voi ocupa această demnitate, voi depune toată energia mea în munca desfășurată.

Alina Matei: O rog pe Mihaela să continue acest interviu.

Costin-Radu Canţăr: Vă multumesc pentru întrebările adresate.

Mihaela Mazilu-Babel: Bună Radu, înainte de a continua, țin să menționăm faptul că noi doi ne știm de la Craiova, de la Facultate, prilej pentru care transmitem salutări și doamnei profesor Bianca Predescu – cea care ne-a deschis apetitul pentru dreptul Uniunii. Revenind la subiect, îmi doresc să aflu, în primul rând, dacă se consideră posibilitatea, la nivelul Agentului Guvernamental, de a se pune la dispoziția tuturor celor interesați, online, memoriile ce sunt depuse, după ce Curtea de Justiție se pronunță, și de asemenea dacă până acum ați primit cereri pentru a oferi acces la aceste memorii? Întreb acest lucru, deoarece știu că un astfel de acces oferă și Comisia Europeană în urma unei jurisprudențe ce a obligat-o în acest sens (Suedia și alții/API și, mai nou, Breyer/Comisia), dorindu-se o observare cât mai optimă a principiului transparenței și a dreptului de acces la documente.

Costin-Radu Canțăr: Bună Mihaela! Chiar mă bucur că ai făcut precizarea faptului că ne cunoaștem de o bună perioadă de timp, întrucât nu cred că e vreun secret în asta. De asemenea, nu pot să contest faptul că am început să aprofundez tainele dreptului Uniunii Europene sub îndrumarea doamnei profesor Predescu. Îmi aduc aminte cu multă plăcere de echipa coordonată de doamna profesor Predescu, din care am făcut parte în anul 2011 la European Moot Competition, la Vilnius, unde am ajuns până în semifinalele competiției. Dacă am tranșat în mod transparent orice mister în ceea ce privește faptul că ne cunoaștem de ceva ani, cred că putem să tranșăm și problema accesului la memoriile depuse în fața CJUE. Ca regulă generală, Curtea este cea care poate să acorde acces la documentele depuse de părți. Nu demult, am și primit o astfel de întrebare din partea grefei CJUE cu privire la faptul dacă ne opunem sau nu unui astfel de demers. Personal, sunt de acord cu un astfel de demers, însă nu trebuie să omitem că astfel de documente pot conține informații sensibile și de aceea cred că orice măsură asociată transparenței trebuie să țină cont de intersele legitime ale părților. Curtea este suvernă și în măsura în care se decide un astfel de lucru nu văd de ce ne-am împotrivi. Cu privire la o baza de date națională care să cuprindă o astfel de posibilitate nu aș putea să mă pronunț în mod direct acum, însă reiterez faptul că dacă CJUE decide că terții pot avea acces la aceste documente nu aș vedea un impediment în a pune la dispoziția publicului apărările formulate.

Mihaela Mazilu-Babel: Apoi, și tot în linia principiului transparenței, având în vedere condamnarea pe care a suferit-o de curând Franța ca urmare și a refuzului instanței supreme de a realiza o trimitere preliminară, te rog să ne spui dacă se consideră necesar realizarea unei baze de date online cu privire la toate încheierile prin care instanțele din România, ultime în grad, au refuzat realizarea unei trimiteri preliminare și la care să aibă acces publicul larg?

Costin-Radu Canțăr: Vorbind de aspecte procedurale, cred că putem aduce în discuție principiul autonomiei procedurale, protejat chiar de jurisprudența CJUE. Cred că în măsura în care acest lucru nu ar aduce atingere părților din spețele respective, ar putea fi un demers realizabil, care ar contribui la dezvoltarea dialogului dintre instanțele naționale românești cu CJUE și ar oferi practicienilor un grad ridicat de certitudine juridică.

Mihaela Mazilu-Babel: Cunosc că există obligația comunicării trimiterilor la agent, de la instanțe. Care sunt următorii pași, ce se întâmplă cu această informație? De ce este nevoie de ea? S-a evaluat sau consideri că ar trebui să se evalueze posibilitatea ca statul român să plătească daune în baza doctrinei Kobler pentru toate cererile de trimitere preliminară respinse în mod nejustificat de instanțe? Și când îți adresez această întrebare îmi vine în minte un articol semnat de Tudor Chiuariu în care se descria abordarea instanțelor românești ca fiind politica căzutului între scaune – nici nu fac trimitere preliminară, nici nu-l aplică direct, deși atunci când refuză trimiterea preliminară menționează că e suficient de clar dreptul Uniunii incident pentru a putea fi aplicat, fără realizarea unei trimiteri.

Costin-Radu Canțăr: Da, așa este. În regulamentul de organizare și funcționare al instanțelor judecătorești există această prevedere. Consider că este un mecanism de cooperare a cărui eficiență nu poate fi pusă la îndoială. În primul rând, ne oferă posibilitatea de studia problema din timp. Practic, noi nu înregistrăm cauza în momentul în care am fost înștiințati de instanța națională despre sesizarea CJUE, ci doar în momentul în care grefa Curții ne comunică în mod oficial acest lucru. Asta nu ne împiedică, însă, să ne documentăm pe marginea problemei, însă demersurile formale intervin atunci când grefa ne comunică cauza înregistrată. De asemenea, aceste comunicări ne ajută foarte mult să ne creăm o imagine de ansamblu asupra unor probleme apărute pe cale interpretării normelor și ne oferă posibilitatea ca pe cale administrativă să facem aceste lucruri cunoscute instituțiilor competente. În ceea ce privește posibilitatea ca statul român să platească daune, o să ofer un răspuns sincer. În calitate de Agent Guvernamental, nu-mi doresc să ajungem în situația de a plăti daune și, în egală măsură, îmi doresc ca orice justițiabil să aibă posibilitatea de a primi o interpretare din partea CJUE dacă aceasta nu s-a pronunțat până atunci cu privire la aspectele deduse judecății în speța sa.

Mihaela Mazilu-Babel: Ești de profesie avocat și cred că ești și primul avocat care a fost numit Agent (dacă mă înșel, te rog să mă corectezi). Mă gândeam că această profesie de avocat e în contrast, nu cu funcția și rolul Agentului Guvernamental, care e de fapt un avocat al României, ci cu personalul care lucrează la agent și care a fost și este format din funcționari și judecători. Contrastul devine paradox în capul meu în contextul în care despre aceste două categorii s-ar putea afirma, măcar prin unele articole de specialitate, că sunt și cele care aplică cel mai puțin dreptul UE/produc cele mai multe încălcări. Care e explicația acestei politici de personal mai ales că mă gândesc că dacă se selectează judecătorii care știu dreptul Uniunii cel mai bine, atunci tocmai de aceea respectivii judecători ar trebui să rămână în instanță pentru a crește șansele ca Agentul să aibă cât mai puține cauze de care să se ocupe?

Costin-Radu Canțăr: Așa este, sunt de profesie avocat, iar informația ta este corectă. Sunt primul avocat numit în această onorabilă demnitate. Deși am lăsat de ceva timp roba deoparte și am devenit devenit inspector de concurența în cadrul autorității de concurență. Da, așa este, unii dintre colegii alături de care îmi desfășor activitatea sunt funcționari publici, alții sunt diplomați de carieră, până de curând am avut onoarea de a avea în rândurile noastre și magistrați detașați. Fără excepție, oameni dedicați muncii lor, dreptului UE. În ceea ce privește întrebarea ta, cred că atâta timp cât scopul nostru este comun putem face echipă bună, iar cum scopul nostru este să asigurăm reprezentarea intereselor naționale în fața instituțiilor UE și a Curții de Justiție a Uniunii Europene nu cred că putem urmări obiective diferite. Despre faptul că anumite categorii de funcționari aplică în mod defectuos dreptul UE, te rog să-mi îngădui să-ți spun că nu aș vrea să generalizez. Categoric că există situații în care putem avea fiecare argumente diferite, însă prin dialog și comunicare asiduuă se ajunge și la consens. Uite că m-ai făcut să-ți ofer și lucruri de bucătărie internă. Oricum eu nu sunt adeptul deciziilor luate în mod unilateral.

Și dacă tot m-ai determinat să-ți dezvălui și aspecte organizatorice din activitatea noastră, pot să-ți fac o mărturisire, în premieră. Ca urmare a unui demers comun, de echipă, în cea mai dificilă cauză cu care ne aflăm deferiți CJUE de către Comisie, cea referitoare la necomunicarea, la timp, a măsurilor naționale de transpunere a Directivei UE 2015/849, privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, am reușit alături de colegii mei să convingem 5 state membre să susțină cauza României. Aceste state au au depus deja cereri de intervenție în cauză la grefa CJUE. Din rațiuni ce țin de confidențialitatea impusă de Curte nu pot să-ți dezvălui și numele statelor care au ales să intervină. Este un lucru pe care îl fac public, în acest moment și reprezintă totodată o premieră întrucât este pentru prima dată când România ajunge în fața Curții, iar alte state membre UE aleg să susțină cauză noastră, în mod concret.

Mihaela Mazilu-Babel: Câți avocați de litigii își desfășoara activitatea in cadrul agentului?

Costin-Radu Canțăr: Potrivit legislației care guvernează activitatea Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, titularul dreptului de reprezentare este persoana care îndeplinește funcția de Agent Guvernamental, care însă poate delega acest atribut persoanelor care își desfășoară activitatea în cadrul Serviciului Contencios UE, ce se află în coordonarea agentului. Dacă nu mă înșel, cred că 5 dintre colegii mei au practicat la un moment dat avocatura, fiind în prezent suspendați.

Mihaela Mazilu-Babel: Ce se întâmplă la nivelul Agentului în situația scenariu în care Curtea de Justiție pronunță o cauză în care se afirmă: „Dreptul Uniunii se opune …” și asta indiferent că este o cauză venită din România sau dintr-un alt stat membru? Se face o analiză și apoi se avansează propuneri pentru modificări legislative sau la nivel administrativ de practică administrativă? Întâlniri cu autoritățile de resort pentru a se asigura că pe viitor – măcar în temeiul obligației Costanzo – respectiva hotărâre va fi observată și în România? Cum se ține pasul, și mă gândesc aici, de exemplu, și la hotărârea Bara – bine, știu că nu erai atunci Agent, dar poate cunoști pașii care au fost realizați ulterior acestei hotărâri pentru a se asigura optima sa implementare.

Costin-Radu Canțăr: Nu avem dubiu că toate hotărârile CJUE produc efecte erga omnes. Așa că de fiecare dată când ni se comunică o hotărâre pronunțată de Curte, o comunicăm autorităților care gestionează domeniul în care aceasta produce efecte. De asemenea, efectuăm și noi propriile analize pe care le punem la dispoziția partenerilor instituționali, iar în măsura în care există nevoia unor clarificări suplimentare, ne oferim de fiecare dată sprijinul. Obligația ajustării legislației naționale constatată a fi contrară dreptului UE incumbă autoritățiilor care reglementează domeniile respective. Asta nu ne face însă să asistăm pasivi ori să refuzăm să sprijinim aprofundarea anumitor chestiuni.

Mihaela Mazilu-Babel: Care e relația agentului cu mediul academic? Monitorizați ce se publică în legatură cu dreptul UE, aveți un departament care se ocupă cu realizarea unor fișe de cercetare, precum există la Curtea de Justiție? Ați avut vreodată o consultare cu cei care au publicat articole/cărți precum cererile de opinii de specialitate ce sunt realizate de ÎCCJ sau CCR în unele cauze?

Costin-Radu Canțăr: Foarte bună și deschisă colaborărilor. Bineînțeles că urmărim cu atenție aparițiile editoriale atât la nivel național, cât și la nivel european. Nu ne permitem încă să avem un departament dedicat cercetării, întrucât problemele legate de lipsa resursei umane nu ocolesc nici Agentul Guvernamental. Însă cautăm să fim racordați la noutățile jurisprudențiale și doctrinare ce vizează aria noastră de activitate. Chiar mă gândeam zilele trecute că ar fi cazul să îmbogățim fondul de carte juridică aflat la dispoziția noastră. Mediul academic este un partener instituțional desăvârșit al Agentului Guvernamental, dovadă fiind și cele 8 stagii neremunerate desfășurate în ultima perioadă, de către studenți sau absolvenți ai mai multor Facultăți de drept din țară.

Mihaela Mazilu-Babel: Și dacă tot am vorbit de consultări, având în vedere Președinția UE pe care o va exercita România începând peste câteva zile, ne pregătiți ceva în acest sens în anul 2019, special organizat de agent?

Costin-Radu Canțăr: Chiar mă bucur că îmi adresezi această întrebare, întrucât în acest moment sunt în măsură să anunț că anul viitor, la finalul lunii mai, la Iași, în coloborare cu ministrul justiției, domnul Tudorel Toader și Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, vom organiza conferința ”Viitorul sistemului judiciar al UE”. De asemenea, pot să-ți destăinui și faptul că în cadrul acestui eveniment au confirmat deja participarea și vom avea onoarea de a-i avea alături de noi pe președintele CJUE, domnul Koen Lenaerts, Președintele Tribunalului Uniunii Europene, domnul Marc Jaeger, judecătorii români la instanțele Uniunii Europene, doamna judecător Presedinte de cameră la CJUE, Camelia Toader, respectiv doamna judecător la TUE, Octavia Spineanu Matei, alături de alți renumiți practicieni ai dreptului UE la nivel european și la nivel național.

Tot în luna mai, vom găzdui la București, reuniunea informală a Agenților Guvernamentali pentru CJUE ai statelor membre, eveniment de tradiție ce se organizează semestrial în țara care deține Președinția Consiliului UE.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii JURIDICE.ro.

Costin-Radu Canţăr: Pentru că suntem în pragul sărbătorilor de iarnă, profit de ocazie și transmit tuturor cititorilor dumneavoastră sărbători fericite și liniștite, multă sănătate și împlinirea tuturor dezideratelor în Noul An!

Alina Matei: Vă mulţumesc, pentru că aţi stat de vorbă cu mine şi cu Mihaela.

Costin-Radu Canţăr: Și eu vă multumesc!

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate