Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Afaceri transfrontaliere
CărţiProfesionişti
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Întrebare preliminară cu privire la valoarea „statului de drept” și obligațiile impuse legiuitorului național când adoptă norme (printre altele)
18.12.2018 | Mihaela MAZILU-BABEL

JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Judecătorul de la Vidin se întreabă cu privire la valoarea „statului de drept” și obligațiile impuse legiuitorului național când adoptă norme (C-647/18 Elit Petrol).

Situația de fapt:
1. materii UE:
1.1. Spațiul de libertate, securitate și justiție
– Cooperarea judiciară în materie civilă
1.2. Drepturi fundamentale
– Carta drepturilor fundamentale
1.3. Libertatea de stabilire
1.4. Libera circulație a capitalurilor
1.5. Libera prestare a serviciilor
1.6. Principiile, obiectivele și misiunile tratatelor
1.7. Apropierea legislațiilor
2. Valoarea „statului de drept” protejată de articolul 2 TUE
3. necesitatea de a afla dacă această valoare trebuie să fie interpretată în sensul că legiuitorul național este obligat, în cadrul adoptării normelor legale într-un stat membru, să se orienteze în funcție de principiile și criteriile juridice ce caracterizează „statul de drept”, dezvoltate și menționate:
3.1. în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene
3.2. și în Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu din 11 martie 2014 intitulată „Noul cadru al UE privind consolidarea principiului statului de drept”
4. totodată, necesitatea de a afla dacă această valoare coroborată cu niște principii fundamentale ale acesteia, trebuie să fie interpretată în sensul că se opun adoptării unei dispoziții naționale precum cea prevăzută la articolul 5 din dispozițiile tranzitorii și finale ale Zakon za izmenenie i dopalnenie na Zakona za bankovata nesastoyatelnost (Legea de modificare și completare a legii privind insolvența bancară, denumită în continuare „ZIDZBN”), care:
4.1. reglementează ex novo, pe cale extraordinară, raporturile sociale care sunt asociate cu înscrierea în registrele publice a drepturilor de garanție în favoarea unui subiect individual de drept privat
4.2. anulează cu efect retroactiv radierea din registre a drepturilor de garanție care fuseseră înscrise în favoarea KTB AD aflată în insolvență
4.3. creează incertitudine juridică, întrucât stabilește că KTB AD aflată în insolvență poate opune terților ex lege drepturile de garanție considerate radiate, deși obligațiile, pentru care fuseseră instituite drepturile de garanție, au fost îndeplinite
5. mai ales, și totodată, necesitatea de a afla dacă art. 2 TUE produce efect direct atunci când instanța ar constata că dispoziția națională încalcă valoarea „statului de drept” și principiile fundamentale ale acesteia
6. de asemenea, necesitatea de a afla care sunt criteriile și condițiile prealabile pe care instanța națională trebuie să le aplice atunci când examinează dacă valoarea „statului de drept” ar permite adoptarea unei dispoziții naționale precum cea descrisă anterior
7. apoi, necesitatea de a afla dacă un alt articol din TFUE s-ar opune unor dispoziții naționale care creează incertitudine în circuitul juridic civil și comercial sau care anticipează rezultatul litigiilor în curs de soluționare
8. în plus, necesitatea de a afla de la CJUE dacă instanța ar putea interpreta sistematic niște dispoziții dintr-un regulament UE referitor la insolvență cu niște dispoziții din Carta DFUE
9. dacă da, necesitatea de a afla dacă:
9.1. este permisă aplicarea acestor drepturi în cadrul unei proceduri de insolvență desfășurată într-un stat membru
9.2. iar protecția consacrată de aceste drepturi trebuie interpretată în sensul că se opune unei norme juridice naționale care reglementează ex novo, pe cale extraordinară și cu efect retroactiv, raporturile sociale în favoarea unui creditor de insolvență desemnat în mod specific de legiuitor
10. de asemenea, necesitatea de a afla dacă această coroborare între niște dispoziții dintr-un regulament UE și niște drepturi fundamentale precum sunt protejate de Carta DFUE conduce la concluzia că s-ar opune aplicării unei norme juridice naționale prin care:
10.1 radierea din registre a drepturilor de garanție ale KTB AD este anulată cu efect retroactiv,
10.2 iar drepturile de garanție „renăscute” în favoarea KTB AD aflată în insolvență sunt declarate ех lege opozabile terților,
astfel fiind încălcate drepturilor celorlalți creditori și modificată ordinea satisfacerii creditorilor în procedura de insolvență
11. totodată, necesitatea de a se afla dacă dreptul UE incident se opune constatării condiționate a creanțelor unui creditor desemnat în mod specific de legiuitor (KTB AD) în cadrul unei proceduri de insolvență, în cazul în care:
11.1. creanțele acestui creditor au fost stinse integral prin compensare la data declarării lor,
11.2. iar litigiile privind contestarea compensării sunt în curs de soluționare, nefiind încă finalizate
12. avem apoi ipoteza în care condiția sub care creditorul își înregistrează creanțele constă în faptul că instanța națională declară nevalabile compensările prin care sunt stinse creanțele
13. necesitatea de a afla dacă dreptul la un proces echitabil prevăzut la articolul 47 alineatul (2) din cartă admite o normă juridică națională care modifică retroactiv condițiile necesare ale unei compensări valabile, anticipând astfel rezultatul litigiilor în curs de soluționare privind contestarea compensării, respectiv admiterea creanței în procedura de insolvență.
14. la fel ca și până mai înainte, instanța dorește să afle și dacă se poate baza în mod direct pe anumite dispoziții din regulamentul UE incident și pe anumite dispoziții din Carta DFUE în cazul în care constată că normele juridice naționale care reprezintă temeiul constatării condiționate a creanței KTB AD și/sau care determină îndeplinirea condiției sub care a fost înregistrată creanța sunt contrare dispozițiilor din dreptul Uniunii
15. in fine, necesitatea de a afla și dacă un articol (doar el singur singurel) dintr-o directivă incidentă (scăparăm de TUE, TFUE, Carta DFUE și regulament UE -n.n.) s-ar opune aplicării unei legi naționale care modifică cu efect retroactiv condițiile necesare în vederea compensării creanțelor și obligațiilor reciproce ale unei instituții de credit care se găsește în procedură de redresare și rezoluție, anticipând astfel rezultatul litigiilor în curs de soluționare privind contestarea compensărilor declarate în raport cu instituția de credit.

Dispoziții incidente:
1. Valoarea „statului de drept” consacrată de articolul 2 TUE și principiile fundamentale ale acesteia – legalitate, securitate juridică, control judiciar independent și efectiv, de asemenea în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale și egalitatea în fața legii
2. Articolul 67 alineatul (1) TFUE
3. Articolul 7 alineatul (2) litera (h) și articolul 8 din Regulamentul (UE) 2015/848 privind procedurile de insolvență coroborate cu articolul 17 alineatul (1), articolul 20 și articolul 47 alineatul (2) din Carta DFUE (cu explicațiile aferente)
4. Articolul 77 din Directiva 2014/59/UE.

dr. Mihaela Mazilu-Babel

Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.