Promovarea recunoașterii reciproce prin sporirea încrederii reciproce
19.12.2018 | Elena ALBU

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C 449/6 din 13 decembrie 2018 au fost publicate Concluziile Consiliului privind recunoașterea reciprocă în materie penală „Promovarea recunoașterii reciproce prin sporirea încrederii reciproce”.
Consiliul Uniunii Europene adoptă următoarele concluzii:
1.Li se amintește statelor membre că eficiența și eficacitatea instrumentelor UE de recunoaștere reciprocă, în special a celor care îmbracă forma juridică a deciziilor-cadru sau a directivelor, depind în mare măsură de legislația națională relevantă care este elaborată și adoptată în conformitate cu aceste instrumente.
2.Statelor membre li se solicită să ia act de importanța punerii în aplicare în timp util și în mod corect a directivelor privind drepturile procedurale (1), pentru a garanta dreptul la un proces echitabil.
3.Statele membre ar trebui să continue să asigure independența și imparțialitatea instanțelor judecătorești și a judecătorilor, întrucât acestea țin de esența dreptului fundamental la un proces echitabil, astfel cum este garantat prin articolul 47 al doilea paragraf din cartă.
4. Li se amintește statelor membre că, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, refuzul de a executa o decizie sau o hotărâre care a fost emisă în temeiul unui instrument de recunoaștere reciprocă poate fi justificat numai în circumstanțe excepționale și ținând seama de faptul că, în temeiul principiului supremației dreptului Uniunii, statele membre nu pot pretinde din partea unui alt stat membru un nivel național de protecție a drepturilor fundamentale mai ridicat decât cel asigurat de dreptul Uniunii. În consecință, orice caz de neexecutare întemeiat pe o încălcare a drepturilor fundamentale ar trebui aplicat în mod restrictiv, urmând abordarea stabilită de CJUE în cadrul jurisprudenței sale.
5. Statele membre sunt încurajate să dispună de măsuri legislative care permit, dacă este cazul, să se recurgă la măsuri alternative detenției, în vederea reducerii populației din centrele lor de detenție, promovând astfel obiectivul reabilitării sociale și oferind în același timp un răspuns faptului că încrederea reciprocă este adesea împiedicată de condițiile precare de detenție și de problema suprapopulării penitenciarelor.
6. Statele membre și Comisia sunt încurajate să promoveze formarea continuă a judecătorilor, a procurorilor și a altor practicieni, inclusiv în domeniul drepturilor fundamentale în cadrul procedurilor penale, întrucât acest lucru poate îmbunătăți aplicarea instrumentelor UE bazate pe recunoașterea reciprocă, să stimuleze încrederea reciprocă în cadrul spațiului judiciar european, prin organizarea de seminare de formare judiciară și de schimburi de experiență, și să acorde atenția cuvenită finanțării adecvate a activităților de formare în acest domeniu la nivel național și european, în special a celor organizate de Rețeaua europeană de formare judiciară (EJTN).
7. Statele membre sunt încurajate să desemneze anumiți practicieni – care pot fi puncte naționale de contact pentru Rețeaua judiciară europeană (RJE) – din cadrul sistemului lor jurisdicțional drept specialiști în domeniul cooperării judiciare în materie penală, pentru ca aceștia să poată oferi sprijin altor practicieni în ceea ce privește aplicarea tuturor instrumentelor relevante, inclusiv a instrumentelor UE bazate pe principiul recunoașterii reciproce.
8. Statele membre sunt încurajate – atunci când este posibil, cu sprijin financiar din partea UE – să promoveze schimburile dintre practicienii din diferite state membre și să stimuleze alte contacte între aceștia, deoarece acest lucru poate spori încrederea reciprocă și poate promova aplicarea eficientă a principiului recunoașterii reciproce.
9. Statele membre sunt încurajate să facă schimb de bune practici pentru a îmbunătăți recunoașterea și încrederea reciprocă, inclusiv în cadrul Grupului de lucru pentru cooperare în materie penală sau al CATS.
10. Statele membre sunt încurajate să elaboreze orientări (fără caracter obligatoriu) privind aplicarea instrumentelor de recunoaștere reciprocă ale UE, pentru a-i ajuta pe practicieni să înțeleagă cum trebuie să fie interpretată și aplicată legislația națională de punere în aplicare a instrumentelor UE.
11. Statele membre sunt invitate să încurajeze practicienii să utilizeze pe deplin posibilitățile oferite de RJE și de Eurojust, în conformitate cu mandatul fiecăreia dintre acestea, pentru a ajuta practicienii să utilizeze mecanismele cooperării judiciare în materie penală. (…)
Consilier juridic Elena Albu