Construcţii
CărţiProfesionişti

RIL respins. Interpretarea unor dispoziții din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
19.12.2018 | Alexandru MATEI

JURIDICE - In Law We Trust
Alexandru Matei

Alexandru Matei

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 1071 din data de 18 decembrie 2018, a fost publicată Decizia nr. 20/2018 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de Avocatul Poporului vizând „interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a)-g), l) și n), art. 27 alin. (1)-(3) și alin. (5) și art. 32 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 50/1991), art. 8 din Legea poliției locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 155/2010), precum și ale art. 27 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a poliției locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.332/2010”.

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de Avocatul Poporului vizând „interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a) –g)l) și n), art. 27 alin. (1) – (3) și alin. (5) și art. 32 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 50/1991), art. 8 din Legea poliției locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 155/2010), precum și ale art. 27 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a poliției locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.332/2010„.

Obiectul prezentului RIL este reprezentat de interpretarea și aplicarea dispozițiilor din legile anterior menționate. S-a conturat existența unei practici judiciare neunitare în ceea ce privește calitatea procesuală activă a poliției locale în procesele civile având ca obiect autorizarea executării și desființării lucrărilor de construcții în temeiul Legii nr. 50/1991, fiind identificate două orientări:
1. instanțele au admis excepția lipsei calității procesuale active a poliției locale și au respins acțiunea poliției locale ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă;
2. instanțele de judecată au avut o abordare diferită, apreciind că poliția locală are calitate procesuală activă.

Deși titularul sesizării se referă la litigii având ca obiect autorizarea executării și desființării lucrărilor de construire în temeiul Legii nr. 50/1991, acesta indică, drept temei de drept al litigiilor, art. 32 din Legea nr. 50/1991.

Or, art. 32 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 se referă la dreptul de a sesiza instanțele judecătorești „pentru a dispune, după caz: a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației; b) desființarea construcțiilor realizate nelegal.”

Modalitatea de verificare a calității procesuale active a poliției locale în acțiunile în obligație de a face se întemeiază pe situații de fapt particulare ce izvorăsc exclusiv din modalitatea de delegare a atribuțiilor de către organul administrativ cu competențe în aplicarea sancțiunii contravenționale (primarul) sau de către organul deliberativ al unității administrativ-teritoriale (consiliul local), fie șefului poliției locale, fie instituției propriu-zise, sau întemeiate pe împrejurarea preluării prin absorbție de către poliția locală, în structura proprie, a departamentului de specialitate în domeniul disciplinei în construcții.

În niciuna dintre situațiile descrise anterior nu există o problemă de interpretare a dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 50/1991 prin raportare la normele ce reglementează procedura constatării și aplicării sancțiunilor contravenționale, ci se pornește de la o situație de fapt necontestată, ce nu a făcut obiectul vreunei analize jurisdicționale, aceea a delegării atribuției de aplicare a sancțiunii (ceea ce atrage calitatea procesuală activă în litigiile privind demolarea construcțiilor) către un terț, respectiv șeful/instituția poliției locale, sau se reține preluarea serviciului de specialitate în structura poliției locale.

Pentru toate aceste considerente, ÎCCJ respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului cu privire la problemă de drept ce a făcut obiectul prezentului recurs în interesul legii.

Intrarea în vigoare: 18 decembrie 2018.

Avocat Alexandru Matei
Associate SĂVESCU & ASOCIAŢII

Secţiuni: Articole, Construcții, Content, Jurisprudență, Jurisprudența ÎCCJ, Lege 9, Monitorul Oficial al României, Recurs în interesul legii, Selected | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO