Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

PÎCCJ anunță retrimiterea în judecată a Dosarului Revoluției. UPDATE: Rechizitoriul
16.08.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Comunicate parchete, Drept penal, Procedură penală, Selected
JURIDICE - In Law We Trust

Marți, 16 august 2022, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat vol. I al rechizitoriului Dosarului Revoluției.

:: Rechizitoriul

***

Miercuri, 3 august 2022, Gabriela Scutea, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a transmis următoarele: „Declarația privește finalizarea refacerii rechizitoriului în dosarul Revoluției române din Decembrie 1989, după restituirea definitivă dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 10 noiembrie 2021.

Persoanele trimise în judecată sunt:

Ion Iliescu, fost preşedinte al României,

Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru al Guvernului României și

– Gl. (Rtr) Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare.

În sarcina inculpaților s-a reținut săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, prevăzute şi pedepsite  de art. 439 al.1 lit. a, g, i, k  C.p. cu aplicarea art. 5 C.p.

Sunt necesare următoarele precizări, având în vedere faptul că anterior a mai fost emis un rechizitoriu, în privința căruia ÎCCJ a reținut neregularități, precum și faptul că nu se poate trece la începerea judecății.

1. Reluarea urmăririi penale s-a dispus la data de 21.03.2022, după ce dosarul a fost restituit de către ÎCCJ la data de 14.02.2022.

Actele de urmărire penală necesare conform dispozițiilor ÎCCJ și redactarea rechizitoriului au fost efectuate într-un interval de 5 luni și 15 zile.

2. Conform legii, procurorul care a emis anterior rechizitoriul nu a devenit incompatibil să efectueze actele dispuse de instanță și să finalizeze urmărirea penală.

Trebuie subliniat că o eventuală repartizare a cauzei către alt procuror ar fi însemnat un volum mare de timp necesar numai pentru studiul dosarului, ori obiectivul nostru a fost acela de a nu prelungi nejustificat durata cercetărilor.

3. Concepția rechizitoriului este centrată pe acțiunile intervenite în perioada 22.12.1989 – 30.12.1989, după părăsirea sediului CC al PCR de către Nicolae Ceaușescu.

Doctrina internaţională privitoare la crimele împotriva umanităţii, în legătură directă cu articolul 33 al Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale stabileşte că sunt exoneraţi în mod explicit militarii care săvârşesc fapta ca urmare a unui ordin militar de acţiune și că, într-un asemenea caz, responsabilitatea penală va incumba doar persoanei care a dat ordinul.

Legislaţia penală internă este aliniată acestor cerinţe, având în vedere că articolul 21 din Codul penal stabileşte că nu este comisă cu vinovăţie fapta prevăzută de legea penală dacă este săvârşită în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de autoritatea competentă, dacă această obligaţie nu este în mod vădit ilegală.

Conform principiilor care reglementează organizarea și funcționarea armatelor, în orice conjunctură de tip militar, cei care sunt obligaţi să execute ordinele ierarhic superioare nu au posibilitatea să înţeleagă ansamblul situaţiei, cu atât mai puţin al unei situaţii complexe. Aceştia nu au nici autoritatea de a interpreta în mod individual o anumită conjunctură militară şi de a acţiona contrar ordinelor primite. Doar cadrele de comandă militară ce deţin funcţii ierarhic superioare au acces la o informare complexă şi astfel au posibilitatea să înţeleagă ansamblul situaţiei militare şi să emită ordine în consecinţă.

4. Se impune o clarificare în privința cercetării evenimentelor ce au constituit Revoluția Română din decembrie 1989. Aceste evenimente au făcut obiectul cercetării în 4.544 de dosare penale.

În 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI), 114 ofiţeri ( 32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI), 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI), 36 de militari în termen şi 87 de civili, în sarcina cărora s-a reţinut că, prin măsurile dispuse sau acţiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Între civilii trimiși în judecată și condamnați sunt foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR și foști miniștri.

Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice şi militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acţionat în vederea reprimării demonstraţiilor împotriva regimului comunist şi a dictaturii lui Nicolae Ceauşescu.

Cele anterior prezentate reprezintă evidența cu privire la preocuparea Ministerului Publicpentru tragerea la răspundere penală a persoanelor, militari și civili, responsabile de survenirea numeroaselor decese și răniri de persoane în cursul Revoluției.

5. În numele Ministerului Public, în încheiere, doresc să subliniez importanța soluționării acestei cauze istorice de care se leagă începutul democrației în România.”

***

Prin rechizitoriul Secției parchetelor militare nr. 11/P/2014 din data de 29 iulie 2022, în dosarul penal intitulat generic ,,Revoluția română din decembrie 1989” s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

– Ion Iliescu – fost președinte al României;

– Gelu Voican Voiculescu – fost viceprim-ministru al Guvernului României și

– Iosif Rus – general (rtr.) – fost șef al Aviației Militare

fiecare pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității, prevăzute și pedepsite de art. 439 alin. 1 lit. a,g,i și k din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

Din cercetările efectuate, prin raportare la întregul probatoriu administrat în cauză, s-au reținut următoarele:

1.  Inculpatul Ion Iliescu, în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obținerea legitimității populare, menținerea și consolidarea puterii politice deținute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi  şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

Aceste fapte au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

Aceleași fapte ale inculpatului Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent și grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei  civile, de pe întregul teritoriu al României.

2. Inculpatul Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenţie, urmărind menținerea și consolidarea puterii politice obținute, dar și legitimarea în fața opiniei publice,  începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

Aceste conduite au avut drept consecințe generarea și amplificarea unei psihoze generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00 -30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

Totodată, aceleași fapte ale inculpatului Gelu Voican Voiculescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent și grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei  civile, de pe întregul teritoriu al României.

3. Inculpatul general (rtr) Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, cu intenţie, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00 – 30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operațiunea de inducere în eroare a opiniei publice.

Aceste conduite au avut drept consecințe întreținerea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

Totodată, aceleași fapte ale inculpatului Iosif Rus au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent și grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei  civile, de pe întregul teritoriu al României.

:: Sursa: mpublic.ro

***

Luni, 21 octombrie 2019, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat publicității următorul comunicat:

„Prin ordonanța nr. 2556/C/2019 din 21 octombrie 2019 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma examinării din oficiu a soluțiilor de clasare dispuse la punctul 2 al Rechizitoriului nr. 11/P/2014 din 5 aprilie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, constatându-se că procurorii militari nu au respectat dispozițiile Ordonanței nr. 692/C2/2016 din 5 aprilie 2016 a prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și nici pe cele ale încheierii nr. 469 din 13 iunie 2016 dată de judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 1483/1/2016, astfel că în cauză nu s-au efectuat actele de urmărire penală care să stabilească corect situația de fapt cu privire la evenimentele ce fac obiectul dosarului intitulat generic „Revoluția română din decembrie 1989”, s-a dispus:

– infirmarea, ca netemeinice, a soluțiilor de clasare dispuse față de numiții Roman Petre – fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale și prim-ministru al Guvernului României şi Brateș Teodor – fost redactor-șef la Televiziunea Română, cu privire la infracțiunile contra umanității, prevăzute de art. 439 alin.(1) lit. a),g),i) și k) din Codul penal și redeschiderea urmăririi penale în cauză.

– infirmarea, ca nelegală și netemeinică, a soluției de clasare dispusă cu privire la infracţiunile de: omor, prevăzută de art. 188 din Codul penal, omor calificat, prevăzută de art. 189 lit .a) şi f) din Codul penal, genocid, prevăzută de art. 438 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin.(2) din Codul penal, infracţiuni de război contra operaţiunilor umanitare şi emblemelor, prevăzută de art. 442 alin. (1) lit. b) din Codul penal, utilizarea de metode interzise în operaţiunile de luptă, prevăzută de art. 443 alin (1) lit. b) şi c) din Codul penal, şi art. 445 din Codul penal, toate cu aplicarea art.5 şi 38 din Codul Penal şi redeschiderea urmăririi penale în cauză;

– infirmarea, ca nelegală și netemeinică, a soluţiei de clasare dată cu privire la plângerile formulate de un număr de 672 de persoane având ca obiect săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. a), g), i) şi k) din Codul Penal şi redeschiderea urmăririi penale în cauză;

În temeiul art. 335 alin. (1) şi (4) teza I Cod procedură penală, redeschiderea urmăririi penale se supune confirmării jucătorului de cameră preliminară.

Faţă de faptul că în cauză s-a început urmărirea penală faţă de Roman Petre, care, la data evenimentelor, avea calitatea de membru al Guvernului (prim-ministru) urmează ca, în temeiul dispoziţiilor art. 40 alin. (1) Cod procedură penală, dosarul să fie trimis de îndată judecătorului de cameră preliminară al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţă căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă.”

***

Joi, 11 aprilie 2019, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat publicității următorul comunicat:

„Pentru realizarea unei complete edificări asupra situației de fapt existente în intervalul de timp 16 – 31 decembrie 1989 (cadru impus de Încheierea nr. 469 din 13.06.2016 pronunțată în dosarul nr. 1483/1/2016 de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justitie), urmărirea penală efectuată în dosarul nr. 11/P/2014 a avut în vedere inclusiv studiul intitulat „Cine a tras în noi dupã 22″, apărut în Revista Drepturilor Omului editată în luna decembrie 2018.

În considerarea directă a celor argumentate prin acest studiu, au fost administrate cu obiectivitate și imparțialitate probele judiciare apte să clarifice problematica evocată.

Concluziile desprinse ca urmare a administrării probatoriului sunt parte componentă a rechizitoriului Secției Parchetelor Militare (SPM) din data de 05 aprilie 2019.

Pe cale de consecință, competentă să se pronunțe asupra obiectivității, temeiniciei și legalității celor reținute prin rechizitoriul SPM este Înalta Curte de Casație și Justiție — instanță competentă să soluționeze pe fond cauza.”

***

Luni, 8 martie 2019, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat publicității următorul comunicat privind trimiterea în judecată a Dosarului Revoluției:

„Una dintre prioritățile strategice ale Ministerului Public, în exercitarea rolului său constituțional de a apăra interesele generale ale societății, ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, a constituit-o soluționarea așa numitelor ,,dosare istorice”, reprezentând acele cauze vizând clarificarea unor aspecte esențiale privind istoria recentă a țării.

Astfel, la data de 1 august 2016, procurorii militari din cadrul Secţiei Parchetelor Militare, în cauza denumită generic drept ”Dosarul Gheorghe Ursu”, vizând moartea cunoscutului dizident anticomunist, au dispus trimiterea în judecată a doi foști ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, precum și a unui fost ministru de interne și a unui fost şef al Departamentului Securităţii Statului, pentru complicitate la săvârșirea de infracțiuni contra umanității.

În iunie 2017, procurii militari au finalizat ”Dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990”, în care au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității 14 inculpați, printre care un fost șef de stat, un fost prim-ministru al guvernului interimar al României, un fost viceprim-ministru al guvernului interimar al României și un fost director al Serviciului Român de Informații.

Astăzi, la aproape trei decenii de la evenimentele din decembrie 1989, după o evoluție complexă și complicată a cauzelor penale ce au avut ca obiect cercetarea faptelor săvârșite în acea perioadă, fapte ce au dus la căderea regimului comunist, suntem în măsură să anunțăm soluționarea acestui dosar esențial pentru aflarea adevărului despre istoria noastră recentă.

Prin rechizitoriul Secţiei Parchetelor Militare nr. 11/P/2014 din 05.04.2019, în dosarul penal intitulat generic „Revoluţia Română din decembrie 1989”, au fost trimişi în judecată inculpaţii:

1. Iliescu Ion – fost preşedinte al României,

2. Voiculescu Voican Gelu – fost viceprim-ministru al Guvernului României şi

3. General (rtr.) Rus Iosif – fost şef al Aviaţiei Militare, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C. p., cu aplic. art. 5 C. p.

Pentru întocmirea rechizitoriului Secției Parchetelor Militare au fost administrate, în principal, probe obţinute după data de 13.06.2016, dată la care, prin Încheierea nr. 469 din dosarul 1483/1/2016, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a confirmat redeschiderea urmăririi penale. Procurorii militari au obținut prin ancheta desfășurată probe noi, iar în urma declasificării documente esențiale, care au contribuit la cunoașterea împrejurărilor comiterii faptelor și la aflarea adevărului.

În urma cercetărilor și probatoriului administrat s-a constatat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și Gelu Voican Voiculescu a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român.

Ancheta a relevat că pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N. Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare. Pentru a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, vârfurile decizionale ale M.Ap.N. (persoanele care au îndeplinit funcţia de ministru al apărării, şefii direcţiilor militare şi şeful aviaţiei militare) ar fi declanşat şi coordonat inducerea în eroare, în virtutea unei înţelegeri cu noua forţă politică a ţării. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor părţi, pentru factorii de decizie ai M.Ap.N. a însemnat impunitatea dorită, iar pentru factorii de decizie ai C.F.S.N. a însemnat garantarea preluării puterii politice, menţinerea la putere, dar şi legitimarea în faţa poporului român.

 Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc. 

Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).

Totodată, ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor.

Totodată, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României.

Totodată, a fost dispusă clasarea cauzei: 

– cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C. p., de către Ceauşescu Nicolae – fost preşedinte al României, pentru conduitele constatate în intervalul 16.12.1989 – 22.12.1989 (orele 12:06), întrucât există autoritate de lucru judecat, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,

– cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C. p., de către Vlad Iulian – fost şef al Departamentului Securităţii Statului şi Postelnicu Tudor – fost ministru de interne, pentru conduitele constatate în intervalul 16.12.1989- 22.12.1989, întrucât există autoritate de lucru judecat, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,

– cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev.şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C. p., de către Milea Vasile – fost ministru al apărării, pentru conduitele constatate în intervalul 17.12.1989-22.12.1989, întrucât a survenit decesul acestuia, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,

– cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C. p., de către Militaru Nicolae – fost ministru al apărării, Stănculescu Atanasie Victor – fost ministru al apărării şi Dumitrescu (Cico) Emil – fost membru al C.F.S.N. şi ministru, pentru conduitele constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestora, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,

– cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C. p., de către Eftimescu Nicolae – fost şef al Direcţiei Operaţii din Marele Stat Major al Armatei şi Hortopan Ion – fost comandant al Comandamentului Infanterie şi Tancuri (C.I.T.), pentru conduitele constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestora, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,

– cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C. p., de către Brucan Silviu – fost factor decizional al C.F.S.N., pentru conduitele acestuia, constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestuia, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,

– cu privire la conduitele numiţilor Mocanu Mircea – fost comandant al Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului (C.A.A.T.) şi Dinu Ştefan – fost şef al Direcţiei Informaţii din Marele Stat Major (D.I.A.), întrucât nu există probe concludente în sarcina acestora cu privire la existenţa infracţiunilor contra umanităţii, prev de art. 439 din C. p.,

– cu privire la conduitele numiţilor Roman Petre – fost prim-ministru al Guvernului României, Brateş Teodor – fost redactor şef în cadrul T.V.R. şi Toma Ioan – fost ministru al tineretului, deoarece în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nu există în sarcina acestora probe concludente cu privire la săvârşirea infracțiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 din C.p.

– cu privire la săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. şi ped. de art. 189 lit. a, f din C.p. cu aplic. art. 5 C. p., de către Igreţ Viorel – fost prim secretar al Comitetului Judeţean de Partid Mureş, având în vedere că în sarcina acestuia nu există probe concludente pentru săvârşirea acestei infracţiuni sau a altei infracţiuni prevăzută de legea penală.

În temeiul art. 329 din C. p. p., rechizitoriul întocmit de Secția Parchetelor Militare (12 volume – 3280 de file) urmează a fi înaintat în cursul zilei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – instanţă competentă să judece cauza în fond, însoţit de trei copii certificate şi de dosarul cauzei (3330 de volume, dintre care 2030 de volume au fost administrate după data de 13.06.2016).

Prin cooperare interinstituțională și-au adus contribuția următoarele instituții:

1. Ministerul Apărării Naţionale – pentru identificarea, declasificarea şi punerea la dispoziţie a multor documente militare de arhivă;

2. Senatul României – pentru facilitarea declasificării, scanării şi punerii la dispoziţie a Stenogramelor şi raportului Comisiei Senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989;

3. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – pentru punerea la dispoziţie a informaţiilor necesare aflate în administrarea acestei instituţii;

4. Serviciul Român de Informaţii – pentru identificarea, declasificarea şi punerea la dispoziţie a multor documente militare de arhivă;

5. Ministerul Afacerilor Interne – sprijin logistic;

6. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – sprijinul logistic.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă în nicio situație principiul prezumției de nevinovăție.

***

Luni, 8 aprilie 2019, prof. univ. dr. Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut următoarele declarații, potrivit unui comunicat:

„Astăzi Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție va înainta instanței de judecată rechizitoriul în cauza cunoscută generic drept “dosarul Revoluției”. 

Este un moment deosebit pentru justiția militară în special și pentru justiția română în general, un moment care marchează îndeplinirea unei datorii profesionale, dar și a unei datorii de onoare față de istorie și față de patrie.

Finalizarea acestei cauze de către colegii noștri, procurorii militari, reprezintă realizarea unuia dintre cele mai importante obiective din proiectul de management pe care mi l-am asumat public în urmă cu trei ani: soluționarea “dosarelor istorice”!

Oameni de cultură, politicieni, cercetători, istorici au exprimat, de-a lungul timpului, diverse teorii, explicații, aprecieri în legătură cu adevărul despre momentul “decembrie 1989”. Astăzi, juriștii încheie această provocare, prezentând “adevărul juridic”, ca parte componentă a unei investigații complexe, care a pornit de la ideea că responsabilitatea pentru victimele Revoluției din decembrie 1989 nu este un instituțională, ci este o responsabilitate directă, individuală.

Rechizitoriul Secției Parchetelor Militare însumează 12 volume, în total 3280 de file. Dosarul cauzei cuprinde 3330 de volume, dintre care 2030 de volume au fost administrate după 13 iunie 2016, cifre ilustrative pentru volumul impresionant de muncă efectuat de către colegii noștri.

Doresc să subliniez faptul că pentru întocmirea rechizitoriului au fost administrate, în principal, probele obţinute după 13 iunie 2016, dată la care judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a confirmat redeschiderea urmăririi penale în prezenta cauză.

Datorăm soluționarea, temeinică și legală, a acestui dosar istoric unei echipe de procurori militari, din elita Ministerului Public, cu experiență, știință și conștiință. În această echipă, experiența generației care la Revoluție avea 30 – 33 de ani s-a unit cu energia generației mai tinere.

Cu toate că în ultima perioadă instituția a trecut prin momente dificile, echipa de procurori militari a avut capacitatea de a supraviețui și de a se regenera neîncetat. A reușit prin forța sa investigativă să obțină cooperarea mai multor instituții ale statului în arhivele cărora se aflau probele concludente și pertinente. A identificat documentele clasificate, realizând astfel tabloul puzzle clar, din punct de vedere juridic, al faptelor și evenimentelor Revoluției române.

Administrarea cu celeritate a unui probatoriu impresionant în mai puțin de trei ani a fost posibilă și datorită unei bune colaborări interinstituționale. În acest sens, doresc să adresez mulţumiri următoarelor instituţii:

1. Ministerului Apărării Naţionale – pentru identificarea, declasificarea şi punerea la dispoziţie a multor documente militare de arhivă;

 2. Senatului României – pentru facilitarea declasificării, scanării şi punerii la dispoziţie a Stenogramelor şi raportului Comisiei Senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989;

3. CNSAS – pentru punerea la dispoziţie a informaţiilor necesare aflate în administrarea acestei instituţii;

4. Serviciului Român de Informaţii – pentru identificarea, declasificarea şi punerea la dispoziţie a multor documente militare de arhivă;

5. Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale – pentru sprijinul logistic oferit.

Informații detaliate despre rechizitoriu urmează să primiți prin intermediul unui comunicat de presă care va fi emis în cursul zilei de astăzi.

În încheiere, doresc să prezint public scuzele instituţiei Ministerului Public pentru durata excesivă a anchetei penale.

Totodată, vă rog să îmi permiteți să îmi exprim convingerea că acest demers al procurorilor militari înseamnă mai mult decât sesizarea instanței în vederea stabilirii adevărului judiciar.

Nicolae Iorga spunea că „un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții” și că „istoria își bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se.”

De aceea, eu cred că soluția emisă este o dovadă de respect pentru memoria eroilor din decembrie 1989 și, în egală măsură, o dovadă de responsabilitate pentru educația generațiilor tinere.”

***

Vineri, 21 decembrie 2018, Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție a adus la cunoștința publicului următoarele, potrivit unui comunicat:

Prin ordonanţa din 18.12.2018, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul penal intitulat generic „Revoluţia Română din decembrie 1989”, au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii Ion Iliescu (membru și președinte al C.F.S.N.), Gelu Voican Voiculescu (membru C.F.S.N. și fost vice prim-ministru al Guvernului României), Iosif Rus (fost comandant al Aviației Militare) și Emil (Cico) Dumitrescu (fost membru CFSN), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor contra umanităţii prev. de art. 439 lit. a, g, i şi k C .p.

Cercetările au vizat stabilirea situației de fapt în ceea ce privește exercitarea directă a prerogativelor puterii de stat și a luării deciziilor cu caracter politic și militar de către grupul de decizie politico-militară al Consiliului Frontului Salvării Naționale ( C.F.S.N.), format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și Gelu Voican Voiculescu.

Probatoriul administrat a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român.

Pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989, ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N.. Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare. La rândul lor, cei patru inculpaţi ar fi participat în mod direct la exercitarea de diversiuni şi dezinformări.

Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.. În acest context în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.

Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).

Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor.

Totodată, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

De asemenea, inculpatul Emil (Cico) Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22-30 decembrie 1989.

Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României.

Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale a fost comunicată inculpaţilor.”

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti