JURIDICE SELECTED
 
Print Friendly, PDF & Email

Brahmanul păcălit (Panciatantra) [2]
29.12.2018 | Cornelia DĂROI


Cornelia Dăroi

Cornelia Dăroi

« povestea anterioară

– Doar se spune: ”Cel ce are minte, dacă vede că dușmanul e tare, să-și scape viața, dându-i și averea întreagă. O dată ce viața-i scăpată, averea se poate face la loc”. (127) Atunci acela, ațâțat de niște ticăloși și bănuind că am trecut de partea ta, m-a adus în halul acesta. Așa că acum mântuirea mea e la picioarele Măriei-tale. Îți făgăduiesc numai atât: de îndată ce voi putea să mă mișc, te voi duce la adăpostul său și voi face să fie măcelăriți toți corbii!

Auzind aceasta, Zdrobitoarea-de-dușmani chemă pe sfetnicii săi ereditari și ținu sfat împreună cu ei. Ochi-roșu, Ochi-groaznic, Ochi-aprins și Nas-coroiat: aceștia erau cei patru sfetnici ai ei. Mai întâi fu întrebat Ochi-roșu:

– Prietene, sfetnicul acesta al dușmanului se află în gheara mea. Ce să facem cu el?

Acela răspunse:

– Măria-ta, acesta-i sfetnicul cel mai de frunte al dușmanului; deși e înstrăinat de el numai deocamdată, din pricina bârfelilor celor rău-vorbitori, totuși vorbele lui trebuie ascultate, căci nu se cuvine ca un domnitor să se gândească necontenit la război. Doar se spune: ”Celor care se gândesc într-una la război li se sleiește visteria; pentru ei nu-i nici somn, nici dorință de a petrece, nici vreo plăcere.” (128) De aceea, prin mijlocirea acestuia, să trăim în pace cu regele corbilor. Doar se spune: ”Cel-de-sine-stătător [1] a spus că diplomația începe cu blândețea și sfârșește cu violența. Dintre acestea, violența e cea mai rea; de aceea să fie întrebuințată cea din urmă.” (129) Tot astfel: ”Treburile care se pun la cale prin blândețe nu dau greș niciodată. Totdeauna ele aduc mulțumire, ca și cugetul celor virtuoși”. (130) Nebunul care întrebuințează forța în treburile care se pot îndeplini prin blândețe, face ca cel bolnav de gălbinare care bea zeamă amară de castraveți să se vindece, în loc de a lua zahăr. [2] (131) Că unii zic că dușmanii pot fi biruiți numai prin forță, nu prin blândețe, nici aceasta nu-i adevărat. Doar se spune: ”Și gazelele, care se sperie numai la auzul unui foșnet de frunze, iată că totdeauna sunt ucise de vânători prin blândețe.” [3] (132) Pentru a distruge pe dușman nu se află buruiană mai vrăjită decât vorba blândă. Oare iarna lotusul nu se ofilește din pricina căderii line a zăpezii? (133) De aceea, dacă vreți să ascultați sfatul meu, trebuie întrebuințată blândețea, fie pentru a încheia pace cu dușmanul, fie pentru a-l nimici. Căci știința diplomației spune: ”Ce încet își mișcă bâtlanul picioarele prin apa în care-și duce viața, ca și cum i-ar fi milă de celelalte viețuitoare și ar fi cel mai virtuos!” [4] (134)

După ce află părerea acestuia, regina bufnițelor întrebă pe Ochi-groaznic:

– Prietene, doresc să aflu și părerea ta. Ce trebuie să fac în împrejurarea de față?

– Măria-ta, răspunse acela, nu văd de ce folos poate fi blândețea față de un dușman din naștere. Doar se spune: ”Vorbele împăciuitoare nu sunt la locul lor, când dușmanul poate fi învins prin al patrulea mijloc. Care-i înțeleptul care stropește cu apă pe cel cuprins de friguri, în loc să-l facă să asude?” [5] (135) De aceea, un dușman înverșunat trebuie răpus prin dezbinare. Doar se spune: ”Chiar un dușman foarte puternic poate fi învins prin dezbinare; de aceea cel care vrea să biruie pe dușman trebuie să recurgă la dezbinare.” [6] (136) Cine vede că dușmanul său nu poate fi învins, să atragă de partea sa pe o rudă a aceluia, destoinică și care râvnește la tron, cum a făcut Rama cu Vibhisana. [7] (137) Omul care are trecere la dușmani să fie răpus prin documente plăsmuite sau prin daruri în bani, cum a făcut Vișnugupta cu Rakșasa. [8] (138) Regele să dezbine oștirea dușmanului, chiar dacă-i greu de dezbinat, prin bani ca s-o poată folosi ușor, ca lemnul tare, dar prin de carii. (139) Gândindu-se la aceasta, cel cu judecată trebuie să recurgă la dezbinare, spre a supune pe dușman. Orice dușman, oricât ar fi de cuceritor și de înzestrat cu însușiri, prin dezbinare va ajunge în puterea ta. Doar se spune: ”Chiar și acela care caută liberarea de renașteri, care-i stăpânit de bunătatea absolută, neîmpiedicat de patimi, virtuos în faptă și frumos la suflet, rămâne legat de lanțul nesfârșit al renașterilor dacă-i dezbinat înlăuntrul său”. [9] (140) De aceea, dacă vrei să-mi asculți sfatul, să te ferești de trădare din partea alor tăi și s-o pui la cale prin cei care sunt de partea dușmanului.

După ce află părerea aceluia, regina întrebă pe Ochi-aprins:

– Prietene, ce părere ai în această afacere?

Acela răspunse:

– Regină, mie nu-mi plac aceste două mijloace: blândețea și dezbinarea, pentru că nici prin blândețe, nici prin dezbinare nu poate fi răpus dușmanul, așa cum e răpus când e lacom de bani și când i se câștigă încrederea prin daruri. Doar se spune: ”Când omul e stăpânit de lăcomie, el se uită la bani și nu la pierzarea sa. Căci și cotoiul se uită la lapte, nu la ciomăgeală.” (141) Pentru a pune frâu poftei dușmanului, domnitorul înțelept îl împacă prin blândețe, cum face oceanul cu focul [10] (142) Chiar dacă i-a ucis părintele, dușmanul, dacă se lasă ademenit de bani și capătă încredere, se predă potrivnicului său. (143) Chiar și în cetate dușmanii pot fi omorâți cu ajutorul banilor, așa cum sunt omorâți peștii de către pescarii care le aruncă o bucățică de carne. (144) Pe lângă aceasta, cei care nu oferă bani dușmanilor fac rău, pentru că sub aparența banilor se ascunde nimicirea dușmanilor. Doar se spune: „Uneori cei înțelepți fac ca să-i meargă bine dușmanului pe care au de gând să-l distrugă. Flegma este sporită cu ajutorul zahărului, pentru ca să dispară.” (145)


[1] În scr. Svayambhu, alt nume al lui Brahma.
[2] Medicii indieni lecuiesc cazuri ușoare de gălbinare cu zahăr, pe care bolnavul îl ia în lapte sau cu unt topit. În cazuri grave, ei prescriu zeamă fiartă de paiola, un fel de castravete foarte amar.
[3] Adică prin vicleșug, prin curse.
[4] Bâtlanul (ibis), care merge cu băgare de seamă și încet prin apă, ca și cum s-ar teme să vatăme vreo vietate mică, își înșală și-și omoară dușmanii săi, peștii, prin însăși această încetineală.
[5] Al patrulea mijloc e dezbinarea.
[6] Cuvântul ”dezbinare” este traducerea exactă a scr. bheda, care mai înseamnă și ”trădare, corupere”; aceste cuvinte pot fi substituite cuvântului ”dezbinare” în pasajul în care-i întrebuințat.
[7] Rama, eroul celebrei opere Ramayana, ademeni pe Vibhisana, fratele lui Ravana, ca să-i arate puterea acestuia, promițându-i tronul țării Lanka.
[8] Rakșasa a fost mai întâi ministrul lui Nanda; după moartea acestuia el deveni sfetnicul lui Malayaketu, fiul lui Parvatendra. Datorită uneltirilor lui Canakya (Vișnugrupta), Rakașasa fu bănuit de principe, care-l îndepărtă.
[9] Strofa aceasta mai înseamnă: ”Oricât ar fi mărgăritarul de limpede, de neted, de rotund și de frumos, când e găurit el poate fi legat.”
[10] Focul surghiunit în ocean usucă o întindere de 12 Krosa (Krosa e o distanță până unde ajunge strigătul unui om).


Adaptare Legal StyleCornelia Dăroi

Panciatantra (Cele cinci cărți ale înțeleciunii) este un text remarcabil și bogat în reguli discutabile.

« povestea anterioară

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate