Pentru comunicare profesională JURIDICE.ro recomandă Infinit PR
TOP LEGAL
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Codul lui Te rog

29.12.2018 | Alina MATEI
Abonare newsletter
Alina Matei

Alina Matei

Văzând titlul, ați fi putut să credeți că fac reclamă cursului Ce înseamnă să fii civilizat?, susţinut de Theodor Paleologu, în data de 15 ianuarie 2019. Nici vorbă. Nu acesta este motivul. Theodor Paleologu nu are nevoie de nicio publicitate, iar numărul de citiri al evenimentului (peste 1000) mă îndreptăţeşte să cred că nici cursul nu mai are nevoie de publicitate suplimentară. Nu ştiu, de asemenea, nici ce teme va aborda dumnealui. O să aflu în 15 ianuarie.

Motivul titlului este că de-a lungul timpului, am întâlnit copii, adulţi (numiţi colegi, prieteni, iubiţi) care au avut o mică problemă cu a spune te rog. Tuturor le-am spus, aproape direct, dar frumos, că lipsește din ecuație simplitatea lui te rog; în cazul unora cred că ar fi funcţionat mai bine o directă. Dar sunt firavă, nu mă ajută constituţia 🙂. Cu o parte dintre aceştia am dezvoltat ceea ce se numeşte o relaţie de calitate foarte bună. Cu ceilalţi… aveţi dreptate. Doar relaţii. Nu degeaba, la baza fericirii oamenilor stau relaţiile de calitate cu cei apropiaţi. Nu o spun eu, ci Robert Waldinger, profesor la Harvard Medical School. Vă rog, când aveţi timp, să urmăriţi, din nou, filmuleţul TED de aici.

Astfel, cred că enunţurile gen: ”adu-mi cana cu apă”, ”fă-mi masaj” sau ”vin-o cu dosarul în faţă la ÎCCJ” trebuie precedate sau urmate de simplul te rog. Altfel, lucrurile merg, dar merg greu. Nu o să dezvolt ideea dacă spunând te rog se stabilesc raporturi de putere, ne obligăm sau, mai pe româneşte, ne pică nasul. Ştiu doar că atunci când mergem în călătorii pe alte meleaguri auzim peste tot please. Ceri o cafea, întrebi de unde iei un taxi sau unde e muzeul văzut pe Google Maps, totul începe sau se termină cu please.

Să fi fost oare siluit acest frumos verb a ruga de către cerşetorii care nu îţi dau pace în intersecţii şi de la care auzi: ”daţi-mi, doamnă, vă rog, un ban de o pâine!”? Nu cred. Ei, cerşetorii, pentru a obţine ceea ce îşi doresc, nu ocolesc expresia vă rog. După cum nici pe mulţumesc, la final, dacă au noroc. Te rog şi mulţumesc sunt unite între ele, precum este scriitorul de opera sa.

Nu pot să nu amintesc remarca tristă a domnului profesor Valentin Constantin în frumosul interviu realizat împreună cu domnul profesor Marian Nicolae: ”Dumneavoastră, care aveți lecturi consistente, ați fost probabil frapat de numărul, care poate părea la noi exagerat, de mulțumiri pe care le adresează un autor important din Statele Unite colegilor care i-au citit manuscrisul și care i-au comunicat observațiile lor. Acest lucru nu se întîmplă în comunitățile noastre epistemice, deoarece corpul profesoral dintr-o facultate reprezintă un ansamblu de funcționari didactici, fără îndoială competenți și dedicați, însă cu foarte puțin timp la dispoziție pentru a observa eforturile colegilor și foarte puțin dispuși să riște cîte ceva din timpul lor atît de prețios pentru a-i citi pe ceilalți.

Am fost învăţăţi să ne rugăm lui Moş Crăciun să ne aducă ceea ce ne dorim. O dată pe an. La rândul nostru, spunem copiilor să-l roage pe Moş Crăciun. Dacă rugămintea se duce către cineva necunoscut, cum rămâne cu apropiații și cunoscuţii?

Statele nu se ocupă cu te rog. Însă statele, la fel și constituţiile, codurile civile, reglementările internaţionale apără şi ocrotesc demnitatea omului. Andrei Săvescu, la fiecare curs de protecția datelor cu caracter personal, insistă că prima valoare ocrotită de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene este demnitatea umană. Nu văd de ce în structura demnităţii umane nu ar intra, alături de dreptul de a fi uitat, şi dreptul de a fi rugat. Nu este exclus să fie practică judiciară în care să fie consemnate aspecte de genul: ”nu mă bătea, domnule Preşedinte, dar nici te rog nu am auzit vreodată de la el”.

Nu de puţine ori am văzut avocaţi care, în loc de eternul ”vă solicităm să admiteţi acţiunea” sau ”vă solicităm să aveţi în vedere că inculpaţii….” au folosit vă rugăm. Fireşte că te rog nu trebuie absolutizat. De partea cealaltă, judecătorul nu poate spune în minută: ”îl rog pe debitor să plătească creditorului suma de…” sau ”îl rog pe inculpat să execute 5 ani de puşcărie”. Judecătorul este gardianul lui te rog.

Şi zeii între ei, despre care unii spun că i-au gândit, iar alţii i-au întâlnit, în mod sigur folosesc formulările de salut, de politeţe. Efectul garantat spre progres.

Aş inventa – după modelul citit într-o carte minunată care se referea la ”da” ca fiind codul disperatelor la întrebarea dacă vor să se mărite – codul lui te rog între iubiţi ca însemnând te iubesc, iar între cunoscuți ca însemnând sunt civilizat.

Av. Alina Matei, Senior Editor JURIDICE.ro

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Codul lui Te rog

  1. Hahahahahhaaaa,

    la noi nu se adresează „Mulţumiri” colegilor pentru ajutorul dat, deoarece la noi nici o lucrare „academică” nu este supusă evaluării inter pares (peer review).
    Majoritatea manualelor de drept conţin erori majore sau lacune serioase deoarece nu sunt recenzate, analizate critic de colegi.
    Lucrările sunt aruncate pe piaţă fără nicio corectură.
    Cu excepţii foarte rare, manualele sunt nişte colecţii de palavre şi opinii fără temei.
    Nici măcar nu există o expresie în româneşte pentru „peer review” sau „refereeing”: recenzare colegială, control confraternal, naiba ştie… nu avem expresie deoarece nu există practica încetăţenită în drept (şi nici prin alte discipline de la noi)
    Iar dacă există, numărul recenzenţilor este, de regulă UNU, adică şefu care aprobă publicarea.
    Instituţia „comitetului de recenzie” este aproape necunoscută la noi.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week