Studii, opinii, interviuri ⁞⁞ RNSJ ⁞⁞ ESSENTIALSPovestim cărţi
 
 
Opinii
Înregistrările video sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj, Timiş, Prahova şi Sibiu. Se acordă 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti, membrii UNELM şi notarii Camerei Notarilor Publici Bucureşti.
Proiect UNBR JUST ACCESS
Print Friendly, PDF & Email

Cât timp va mai fi nevoie de oameni? Impactul economic-social al industrializării digitale

31.12.2018 | Aleksandra VONICA
Aleksandra Vonica

Aleksandra Vonica

Notă de fundamentare:

Ca reprezentant al societății ştiinţelor juridice româneşti, JURIDICE.ro împreună cu autorul Vonica Aleksandra vor defini, centraliza și promova în perioada următoare o serie de compoziţii bilunare cu caracter informativ având un substrat ştiinţific cu privire la revoluţia digitală, asociind la aceasta toate domeniile relevante: între care IA, securitate, etică, economie, drept, studii comportamentale, psihologie, filosofie și multe altele.

Expunere de motive

Tema dominantă în prezent la nivel global, pe lângă eradicarea sărăciei şi încălzirea globlă, este super-inteligența. Astfel, misiunea și obiectivul acestui proces vor fi, printre altele, de a spori și extinde cunoștințele cu privire la dezvoltarea digitală, contribuind astfel la o dezbatere informală și echilibrată, fără a pleca de la cele mai proaste premise sau fără a relativiza la extrem. În acest sens, autorul şi publicaţia JURIDICE.ro, se vor strădui să promoveze actuala evoluţie digitală în beneficiul umanității, al ştiinţei şi al cunoaşterii.

Introducere

Banca Mondială, Întâlnirea Anuală 2018, Bali, Indonezia şi Jack Ma:

Cred că educaţia este mult mai imporantă decât tehnologia.

În următorii 30 de ani, fiinţele umane se vor confrunta cu o imensă provocare a tehnologiilor disruptive.

Mulţi oameni îşi vor pierde locurile de muncă actuale. Felul în care copiii noştri sunt educaţi de 200 de ani a fost un model adecvat pentru era industrială.

Maşinile (roboţii) vor executa mai bine, maşinile vor fi mai inteligente, calculatoarele vor fi mult mai rapide în procesare, maşinile vor reţine tot. De asemenea, maşinile nu vor fi nefericite, nu se vor plânge şi vor fi extrem de raţionale îndeplinind cu succes orice sarcină.”

Stephen Hawking, cu o ultimă suflare, ne-a avertizat de faptul că „AI [Inteligența Artificială] ar putea să fie cel mai mare eveniment din istoria civilizaţie. Sau cel mai critic. Noi pur și simplu încă nu știm.”

Iar Machiavelli a scris despre dificultatea de a observa răul înainte de a se ivi.

Astfel, Uniunea Europeană a luat măsuri. În luna aprilie a acestui an a lansat Strategia privind Inteligenţa Artificială. Apoi, a organizat primul summit dedicat super-inteligenţei, al cărui Raport detaliat îl puteţi regăsi aici. Urmare a câtorva luni de studiu, cercetare şi analize, Comitetul Economic şi Social European a emis un Aviz la sfârşitul acestui an, intitulat Inteligenţa Artificială pentru Europa, al cărui conţinut integral îl puteţi regăsi aici.

De asemenea, în luna noiembrie a acestui an, Parlamentul European a publicat un studiu ce analizează tendinţele economice şi sociale până în anul 2035.

Sfârşitul de an nu putea să nu vină şi cu un nou document de politică publică al Comisiei Europene, intitulat „Clean Energy for All Europeans”. Astfel cum am arătat și aici, în data de 24 decembrie 2018, a intrat în vigoare noua legislație privind energia regenerabilă, eficiența energetică și guvernanța. Urmare a publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii, noile legi vor intra în vigoare, astfel: regulamentul va intra în vigoare imediat, iar directiva urmează să fie transpusă în legislaţia naţională în termen de 18 luni.

În consecinţă, în următoarele rânduri, cu ajutorul documentelor enumerate, voi argumenta de ce întrebarea din titlu ne poate ajuta să privim revoluţia digitală ca pe un plus de valoare adus umanităţii, nu ca pe o ameninţare.

Ca şi studiu de caz, în dreptul internaţional, pentru majoritatea compoziţiilor viitoare voi aborda sectoarele energetic, telecom şi IA.

Strategia privind Inteligenţa Artificială

Europa are nevoie de o strategie ambițioasă și rapidă de implementare, care să acopere atât administrația publică, cât și cea comercială. Acest lucru trebuie să meargă mână în mână cu o strategie de cercetare și știință de nivel mondial. Pe lângă crearea unui mediu favorabil pentru AI, Europa trebuie să utilizeze valorile și principiile recunoscute pe scară largă pentru a construi norme și modele de reglementare globale care să asigure dezvoltarea acestei super-inteligenţe în spiritul umanităţii și al eticii. Astfel, Strategia este structurată pe mai multe capitole, iar cele mai semnificative sunt:

– Monitorizarea și raportarea periodică a evoluției tehnologiei AI

Indicatorii statistici sofisticați ar trebui dezvoltați la nivelul UE pentru a cuantifica asimilarea tehnologiei IA în toate formele sale, nu numai în robotică, ci și în utilizarea serviciilor automate bazate pe machine learning. Pe baza acestor aspecte, s-ar putea identifica zone de îngrijorare sau îmbunătățire, determinând astfel o dezbatere la nivel înalt cu privire la cele mai eficiente măsuri de politici publice pe care să le abordăm.

– Introducerea analizelor sistemului social

Cercetătorii și experții din diferite discipline, reprezentanții guvernelor și ai mediului de afaceri ar trebui să evalueze impactul social și economic al introducerii noilor tehnologii IA, pentru diferite comunități, prin diferite dimensiuni ale analizei, fie ele economice, sociale, istorice, etice sau antropologice.

Efectele potențiale ale algoritmilor părtinitori și implicațiile practicilor discriminatorii, ar trebui evaluate și rezultatele evaluării ar trebui să informeze opinia publică, precum și definirea măsurilor de reglementare potențial corective.

– Punerea în executare

UE ar trebui să aibă la îndemână instrumentele necesare pentru a pune în aplicare în mod eficient standardele de calitate pe care le definește cu privire la IA.

Ar trebui, de asemenea, elaborate mecanisme pentru a determina când tehnologiile se abat de la aceste standarde. Totodată, trebuie verificat dacă cerințele sunt îndeplinite în momentul implementării și lansării tehnologiilor IA.

În acelaşi timp, ar trebui să existe o raportare publică a încălcărilor identificate în privinţa standardelor de calitate. Dacă este cazul, încălcările potențiale identificate ale reglementărilor aplicabile – cum ar fi dreptul la viața privată, protecția consumatorului sau legile concurenței – ar trebui redirecționate către autoritatea competentă de aplicare.

– Definirea standardelor de calitate IA

Pornind de la standardele necesare de transparență pentru procesele algoritmice, până la  obligațiile pentru entitățile private și publice care utilizează tehnologii IA pentru a asigura absența interferenţelor în părtinire.

Principiile, cum ar fi necesitatea ca IA să fie „legitimă prin design„, ar trebui promovate astfel încât respectarea legilor să fie încorporată în tehnologiile IA, cum ar fi algoritmi atunci când sunt proiectați de dezvoltatori.

Algoritmii „legitimi prin design” ar depăși o problemă intrinsecă a tehnologiilor de învățare de tip mecanizat și a rețelelor neuronale, în special în cazul în care aceștia pot să „învețe” și să evolueze singuri și, adesea, să scape de controlul creatorilor lor inițiali.

Standardele ar trebui să încorporeze, de asemenea, un principiu „om în buclă” în noile tehnologii IA, astfel încât acestea să fie concepute pentru a spori abilitățile umane – nu pentru a le înlocui pe deplin, ci mai degrabă pentru a le completa.

Un principiu „om în buclă” ar include teste periodice și cursuri de recalificare pentru a se asigura că oamenii ar putea să-și îndeplinească sarcinile impuse în cazul unei defecțiuni tehnologice.

– Dirijarea iniţiativelor globale multilaterale

În cele din urmă, UE ar trebui să își asume un rol principal în promovarea unei abordări coerente a principiilor fundamentale în dezvoltarea IA la nivel global, prin angajarea într-un dialog multilateral cu alte jurisdicții.

Summit – Inteligenţa Artificială

Comitetul Economic și Social European împreună cu Comisia Europeană la Bruxelles s-au reunit pentru a dezbate. Evenimentul a urmărit să dezbată avansarea strategiei UE privind inteligenţa artificială, provocările aduse de aceasta cu privire la viața privată, securitate, muncă, educație și etică, precum şi, ce instrumente se regăsesc la îndemâna statelor pentru a se asigura că valorile naţionale şi europene sunt respectate.

„Super-Inteligenţa nu trebuie să ne doboare şi să ne copleşească”, a declarat Catelijne Muller, preşedintele Grupului de Cercetare al Inteligenţei Artificiale al Comitetului Economic și Social European (CESE), adăugând faptul că oamenii ar trebui să aibă controlul asupra inteligenţei artificiale şi doar ei să poată stabili „când şi cum dorim să utilizăm aceste super-inteligenţe în activităţile de zi cu zi.”

De asemnea, inteligenţa artificială este una dintre principalele priorităţi ale Uniunii Europene. După cum a subliniat Ariane Robert, preşedintele Secțiunii pentru Piața Unică, Producție și Consum (INT), CESE îşi concentreză activitatea pe publicarea unor instrucţiuni şi avize, privind consecinţele inteligenţei artificiale asupra muncii, precum şi, contribuţia Comisiei Europene la Strategia Inteligenţei Artificiale.

Mariya Gabriel, comisarul european pentru economie și societate digitală, care a ținut un discurs la summit, a declarat:

am intrat într-o nouă eră a schimbărilor tehnologice şi Europa trebuie să fie pioner al acestei revoluţii.”

Însă, MadyDelvaux, raportor al Parlamentului European privind inteligența artificială, a atras atenția asupra provocării accesibilității. „Cine va avea acces la acest instrument minunat?” A întrebat MsDelvaux, adăugând faptul că Europa ar trebuit să împărtășească bogăția generată de inteligența artificială. „Aceasta este o mare provocare și mai complicată decât tehnologia în sine„.

Parlamentul European – Tendințele globale până în 2035: economie și societate

Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (SCPE) a publicat studiul privind tendinţele economice şi sociale până în 2035 fără a se abate de la provocările ulterioare.

Astfel, se argumentează, faptul că, până în 2035, UE-27 s-ar putea să nu-şi menţină titlul de lider printre cele mai mari economii ale lumii. De aici rezultă nu numai creşterea economică a Chinei, ci şi cea a Indiei. Cu toate acestea, creșterea rapidă a economiilor emergente poate aduce beneficii industriei europene; UE s-a adaptat deja la creșterea Chinei.

În același timp, valorile liberale și democratice pot avea un rol redus în formarea guvernanței globale. Europa se confruntă cu un viitor în care va avea mai puține posibilități de a modela evenimentele internaționale.

Se preconozează faptul că prosperitatea va conduce China spre democrație și o economie de piață durebalilă îşi va găsi puterea de a se lansa la nivel internaţional. O problemă de urmărit este dacă China va veni să accepte libera circulație a capitalului; acest lucru ar complica controlul central al economiei sale.

Perspective – câteva dintre ideile studiului SCPE merită o analiză mai vastă. Astfel, se concluzionează în studiu faptul că:
– În timp, piața internă ar putea deveni mai puțin importantă pentru UE decât piețele externe
– Firmele de top din sectorul digital se bucură de marje de profit extrem de ridicate, în comparație cu industria prelucrătoare în general
– În timp ce inteligența artificială și structurile de blockchain domină titlurile presei, cercetarea sistemelor de calcul cuantic merită o atnţie mult mai mare
– Eforturile UE pentru o schimbare a energiei verzi ar putea însemna că emisiile din UE se situează la mai puțin de o zecime din totalul global – însă UE va avea o influență limitată asupra a ceea ce se întâmplă cu celelalte 90%
– Expansiunea rapidă a capacității de generare în economiile emergente poate însemna dependență pe termen lung de combustibilii fosili din cărbune

Consiliul European – Clean Energy for All Europeans

Noul cadru de politică, ce tocmai a intrat în vigoare la nivel european, aduce certitudine în materie de reglementare, în special prin introducerea primelor planuri naționale privind energia și clima.

Totodată, acesta permite consumatorilor europeni să devină actori pe deplin activi în tranziția energetică și stabilește două obiective noi pentru UE 2030: un obiectiv obligatoriu privind energia regenerabilă de cel puțin 32% și un obiectiv de eficiență energetică de cel puțin 32,5% – cu o eventuală revizuire ascendentă în 2023.

În ceea ce privește piața de energie electrică, aceasta confirmă atingerea obiectivului de 20% pentru interconectare de 15%, urmând obiectivul de 10% pentru 2020. Aceste obiective ambițioase vor stimula competitivitatea industrială a Europei, vor stimula creșterea economică și locuri de muncă, vor reduce facturile la energie și vor contribui la îmbunătățirea calității aerului.

Pentru a se strădui să atingă obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe termen lung, cadrul legal stabilește, de asemenea, un sistem robust de guvernanță pentru Uniunea energetică și fiecare stat membru are acum obligația de a elabora planuri naționale energetice și climatice integrate în digitalizare pentru perioada 2021-2030.

Aceste noi norme urmăresc, de asemenea, să pună consumatorii în centrul tranziției – acordându-le acestora mai multe opțiuni, consolidându-le drepturile lor și permițându-le tuturor să participe la tranziție prin producerea propriei energii regenerabile și alimentarea acesteia în rețea.

Permițând electricității să se deplaseze liber acolo unde este cel mai necesar și atunci când este cel mai necesar prin semnale de preț nedistorsionate, consumatorii vor beneficia, de asemenea, de concurența transfrontalieră. Acest lucru va conduce la investițiile necesare pentru asigurarea securității aprovizionării, în timp ce va decarboniza sistemul energetic european. Totul fiind posibil cu noile tehnologii, cu implementarea structurilor digitale în cadrul sectorului energetic.

Studiu de caz – Compania de energie regenerabilă Athena Investments câştigă arbitrajul împotriva Italiei – decembrie 2018

Urmare a unui comunicat dat publicităţii de compania Athena Investments şi conform hotărârii arbitrale emise în data de 24 decembrie 2018, în prezentul diferend compania a avut un rezultat foarte bun.

Athena Investments, aflată în prezent în Italia și Spania, a anunțat acordarea unei decizii arbitrale în valoare de 7,4 milioane de euro (8,4 milioane USD) la schimbările din cadrul legislativ al țării privind energia din surse regenerabile.

Compania a lansat procedura de arbitraj împotriva Italiei în temeiul Tratatului privind Carta energiei (Energy Charter Treaty) în iulie 2015, deoarece schimbările de reglementare din țară au afectat valoarea investițiilor sale în energie solară și au încălcat articolul 10 din ECT. În acea perioadă, Athena avea 31 de parcuri fotovoltaice  de 31 MW în Italia.

Decizia tribunalului pentru acest arbitraj acoperă daunele, costul procedurii de arbitraj și jumătate din alte cheltuieli legate de arbitraj. Suma de aproximativ 7,4 milioane de euro a sentinței arbitrale va fi reprezentată ca elemente speciale.

Compania, în noiembrie, a anunțat că a avut succes, de asemenea, într-o procedură de arbitraj în cadrul ECT împotriva Spaniei, din nou legată de schimbările din cadrul legal privind energia din surse regenerabile, cărei decizie o puteţi regăsi aici. În acest caz, Athena a avut un câştig de aproximativ 11 milioane EUR.

Comentariu:

Aproape nimeni nu contestă, practic, că dezvoltarea digitală poate avea mari avantaje sociale. Să ne gândim la următoarele domenii: agricultură durabilă, siguranța traficului, un sistem financiar mai sigur, procese de producție mai ecologice, medicină mai bună, educație mai personalizată, o mai bună administrare a justiției, o societate mai sigură. Este posibil chiar să contribuie la eradicarea bolilor și a sărăciei.

De asemenea, dezvoltarea digitală poate contribui considerabil la dezvoltarea industriei și la îmbunătățirea competitivității între sectoare de activitate.

La fel ca în cazul oricărei tehnologii disruptive, dezvoltarea digitală implică însă și riscuri și provocări în domenii precum securitatea și asigurarea controlabilității, aspectele social-economice, etică și respectarea vieții private, fiabilitate etc.

Astfel, se susíne faptul că, inteligența artificială (IA) și robotica vor amplifica efectele digitalizării economiei asupra piețelor forței de muncă[1]. Progresul tehnic a avut dintotdeauna o influență asupra muncii și asupra ocupării forței de muncă, necesitând noi forme de încadrare la nivel social.

Pe piața muncii, IA va amplifica domeniul de aplicare al automatizării locurilor de muncă[2].

În orice caz, fiecare stat trebuie să asigure accesul la protecție socială tuturor lucrătorilor, indiferent dacă aceștia desfășoară activități salariate ori activități independente, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale.

Problema impactului pe care îl va avea introducerea IA și a roboticii asupra volumului ocupării forței de muncă este controversată. Numeroase studii au încercat să abordeze această problemă, fără a se ajunge însă la un consens științific. Diversitatea rezultatelor acestor studii (procentajul locurilor de muncă amenințate variind de la 9% la 54%) reflectă complexitatea alegerilor metodologice și impactul lor decisiv asupra rezultatelor cercetării.

Prognozele sunt incerte, având în vedere că intervin și alți factori, pe lângă potențialul tehnic de automatizare: evoluțiile politice, în materie de reglementare, economice, demografice, precum și acceptabilitatea socială. Nu este suficient ca tehnologia să fie dezvoltată pentru a i se asigura utilizarea și răspândirea ei.

În sfârșit, este imposibil să se estimeze care este bilanțul net al locurilor de muncă ce pot face obiectul automatizării în fiecare sector fără a ține seama de transformarea meseriilor și de ritmul în care se creează noi locuri de muncă.

Totuşi, în ceea ce privește viteza și măsura în care se va întâmpla acest lucru, părerile diferă, însă este evident că IA va avea un impact asupra volumului ocupării forței de muncă, a naturii și a caracterului unei mari părți a activităților din piaţa muncii și, prin urmare, și asupra sistemelor sociale.

Brynjolfsson și McAfee de la MIT denumesc actualele evoluții tehnologice (printre care și IA) „a doua eră a mașinilor”. Există, însă, două diferențe importante: (i) mașinile „din vechea generație” au înlocuit mai ales energia musculară, în timp ce cele noi substituie capacități intelectuale și cognitive, astfel încât această evoluție are impact nu doar asupra lucrătorilor cu calificare scăzută (blue collar workers), ci și a celor cu calificări medii și înalte (white collar workers); și (ii) IA este o tehnologie generică (general purpose technology) care are un impact simultan asupra tuturor sectoarelor de activitate.

Cele mai multe locuri de muncă presupun însă diverse activități. Este puțin probabil ca toate activitățile pe care le îndeplinește cineva să fie preluate de IA sau de roboți. Aproape fiecare persoană se va confrunta însă cu automatizarea unor părți din activitatea sa profesională.

Ca urmare a acestui ajutor primit din partea super-inteligenţei, se vor crea momente de respiro care ar putea fi folosite pentru alte sarcini, cu condiția ca autoritățile naționale și partenerii sociali să-și asume angajamente în acest sens.

Rolul instituțiilor publice va fi acela de a asigura sustenabilitatea acestei transformări digitale pe plan social, care va afecta atât cantitatea, cât și calitatea locurilor de muncă. Unul dintre riscurile subliniate de experți este cel al unei polarizări a locurilor de muncă între „superstaruri”, pe de o parte, care dețin competențele utile pentru economia digitală, și „perdanți”, pe de altă parte, ale căror calificări, experiență și know-how vor deveni treptat depășite, ca urmare a acestei transformări.

Provocarea pentru administrațiile publice este deosebit de dificilă din perspectiva juridică și a legitimității, deoarece trebuie găsit echilibrul adecvat între interesele publice (care implică exercitarea puterii publice) și cele individuale (manifestarea specifică a libertății individului).

Pentru o abordare corectă a legislației și reglementărilor din cadrul IA, este vital să avem și o înțelegere clară cu privire la ceea ce IA poate, ceea ce nu poate și ceea ce este posibil să poată în viitor pe termen scurt, mediu și lung.

IA nu se oprește la granițe. Ca atare, este important să se evalueze necesitatea unei reglementări globale, întrucât legislația regională nu va fi suficientă și va avea chiar efecte nedorite.

Concluzii şi Recomandări

Trebuie promovată și consolidată în mod activ dezvoltarea aplicațiilor de IA şi a technologiilor digitale de care poate beneficia societatea.

Cert este, însă, că tehnologia nu este ceva ce „ni se întâmplă”. Astfel, este important să ne concentrăm nu numai pe ce este capabilă să facă IA, ci mai ales pe ce sunt capabili să facă oamenii (creativitate, empatie, colaborare), pe lucrurile pe care dorim ca oamenii să continue să le facă și să căutăm posibilități pentru ca omul și mașina să lucreze împreună (complementaritate).

Prin urmare, suntem invitaţi să ţinem cont de sfatul dat de către profesorul Universităţii din Bucureşti conf. univ. dr. Claudiu Paul Buglea, stundeţilor săi:

„Le recomand să fie în primul rând oameni, să analizeze lucrurile cu sufletul, cu mintea deschisă spre nou şi împreună cu know-how-ul dobândit prin curiozitate şi dedicare, să-şi creeze propria identitate autentică în viaţă şi în profesie.”

Doar îndeplinind calitate de oameni, având mintea deschisă spre nou, abordând lucrurile din mai multe perspective, adresând întrebările ce pot crea valoare prin rezultat şi ascultându-ne sufletul, vom putea aborda revoluţia digitală cu o minte fluidă, cu succes şi cu valoare.

Formele de augmented intelligence (complementaritate), în cadrul căreia omul și mașina colaborează și se consolidează reciproc, reprezintă cea mai interesantă utilizare a IA, întrucât este vorba despre om împreună cu mașina, nu despre om în locul mașinii. Co-crearea are de fapt o mare importanță: lucrătorii trebuie să fie implicați în dezvoltarea unor asemenea sisteme IA complementare pentru a se asigura că pot fi utilizate sistemele IA și că în munca lucrătorului există în continuare suficientă autonomie și control (human-in-command), împlinire și plăcere.

Dacă se pune accentul pe complementaritatea dintre om și IA (augmented intelligence), educația legată de interacțiunea și lucrul cu sistemele IA va fi necesară pentru toți și de la o vârstă fragedă, pentru a ne asigura că oamenii își pot păstra autonomia și controlul în munca desfășurată (human-in-command). De asemenea, este importantă și educația legată de etică și respectarea vieții private, întrucât IA are un mare impact în aceste domenii.

În final, se pune întrebarea care sunt posibilitățile și riscurile dezvoltării super-inteligenței. În opinia lui Stephen Hawking, dezvoltarea IA generale va însemna deja sfârșitul omenirii. După Hawking, în acel moment, IA se va dezvolta în continuare într-un ritm cu care oamenii nu vor mai putea ține pasul. De aceea, există experți care optează pentru un așa-numit disjunctor („kill‑switch” sau „reset-button”), cu care am putea dezactiva sau reseta un sistem de IA devenit incontrolabil sau super-inteligent.


[1] Acemoglu, D., Restrepo, P. (2018), „Artificial Intelligence, Automation and Work”, NBER Working Paper 24196, ianuarie 2018. A se vedea, de asemenea: Consiliul consultativ pentru ocuparea forței de muncă (2017), Automatizarea, digitalizarea și ocuparea forței de muncă. (Volumul 1)
[2] Acemoglu, D., op.cit.; Consiliul consultativ pentru ocuparea forței de muncă (2017), op. cit.


Aleksandra Vonica


Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.