ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Interviuri | Interviuri VIDEO
Alina MATEI

Alina MATEI

Senior Editor JURIDICE.ro
Print Friendly, PDF & Email

Cristian Jura: Chiar și în cele mai tolerante societăți există rasism

02.01.2019 | Alina MATEI
Abonare newsletter
Alina Matei

Alina Matei

Cristian Jura

Cristian Jura

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule profesor Cristian Jura, pentru că ați acceptat să ne reauzim. De această dată vom aborda preocupările ECRI (European Commission Against Racism and Intolerance) din cadrul Consiliului Europei, al cărei membru sunteți, singurul de altfel, din partea României. Cum ați fost numit, ce responsabilități aveți, ce presupune, de fapt, această poziție de membru într-un organism internațional?

Cristian Jura: De la 1 ianuarie 2019, voi reprezenta România și în Board-ul ECRI/ ECRI Bureau. Din anul 2002, când s-a înființat ECRI, pentru prima dată, România va avea un reprezentant în ECRI Bureau, ceea ce mi se pare o mare reușită.

Dar să răspund, mai întâi, la întrebarea dumneavoastră legată de numirea la ECRI. Procedura de selecție este foarte complexă, din perspectiva faptului că este realizată de Comitetul Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei. În cazul meu, procedura de numire a început în august 2017 și am primit scrisoarea de confirmare din partea ECRI la 1 ianuarie 2018.

Este interesantă sintagma folosită de către Consiliul Europei în cazul membrilor ECRI și cred că cel mai bine ar fi să redau acestă sintagmă în limba engleză – ”member in respect of Romania”. Practic, membrii ECRI nu reprezintă interesele statelor din care provin, ei sunt numiți din partea unui stat, dar își exercită mandatul în mod independent.

Un moment important s-a petrecut la sesiunea ECRI din decembrie 2018, când un post de membru în ECRI Bureau a devenit vacant. Au fost trei candidaturi, colegul din Ucraina, colega din Finlanda și eu am decis să candidăm. Votul a fost foarte strâns, dar, până la urmă, am obținut cu 2 voturi în plus din partea colegilor, față de următorul candidat și astfel am fost ales de către colegii mei să fac parte din ECRI Bureau. A fost un moment extrem de important atât pentru mine, dar și pentru România! A fost pentru prima dată când o persoană care are doar un an de mandat este aleasă să facă parte din ECRI Bureau.

A fi membru ECRI implică o responsabilitate uriașă, ECRI monitorizează respectarea drepturilor omului în toate statele membre ale Consiliului Europei, 47 de state membre în acest moment și adoptă rapoarte referitoare la respectarea drepturilor omului.

În 2019, ECRI împlinește 25 de ani de existență și vom marca acest moment în luna septembrie, la Paris.

Alina Matei: Care sunt standardele ECRI în ceea ce privește rasismul și intoleranța?

Cristian Jura: ECRI a adoptat până în prezent 16 recomandări de politică generală (GPR – General Policy Recommendation). Prima recomandare a fost adoptată în 1996 și ultima în 2016. GPR 16 este un instrument revoluționar în materia drepturilor omului și se referă la protejarea migranților proveniți din migrația neregulată de discriminare – Safeguarding irregularly present migrants from discrimination.

Alina Matei: Cum monitorizează ECRI dacă o țară membră se adaptează la standarde și ce măsuri se pot lua?

Cristian Jura: Mecanismul de verificare se realizează prin intermediul vizitelor de monitorizare. Pe durata acestor vizite, echipa de experți a ECRI se întâlnește cu reprezentanți ai guvernelor, cu reprezentanți ai societății civile, ai organizațiilor neguvenamentale, parlamentari, instituții de protejare și promovare a drepturilor omului (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării sau Avocatul Poporului). Pe baza acestor discuții se întocmește Raportul de țară. Mecanismul de monitorizare se realizează în cicluri de câte 5 ani, fiecare ciclu având o tematică specifică. Practic, de la publicarea Raportului de țară, fiecare stat are 5 ani pentru a îmbunătăți o anumită situație și pentru a implementa recomandările ECRI.

Alina Matei: ECRI va finaliza raportul pentru România în 2019, alături de țări precum Irlanda sau Rusia. Ce trebuie făcut până atunci?

Cristian Jura: Procesul de elaborare a Raportului de țară pentru România a început cu mai bine de un an în urmă. Am avut o primă întâlnire cu colegii care fac parte din echipa de monitorizare în martie, la Zagreb, apoi a urmat vizita în România în luna aprilie, ultima etapă s-a desfășurat în decembrie la Strasbourg, când a fost adoptat draftul raportului. Urmează să se desfășoare dialogul confidențial cu reprezentanții guvernului. Ultima etapă este adoptarea raportului final de către plenul ECRI și apoi Raportul devine public. Nu este o procedură specială pentru România, aceasta este procedura standard, aplicabilă tuturor statelor membre ale Consiliului Europei. Deocamdată nu pot să dau detalii referitoare la România, deoarece procedura este confidențială, dar promit să organizăm împreună un eveniment de prezentare a Raportului de țară pentru România.

Alina Matei: În secolul XXI, oamenii sunt mai toleranți sau mai intoleranți față de alte epoci?

Cristian Jura: Din păcate, se manifestă două fenomene foarte periculoase pentru drepturile omului, în general. Pe de o parte, nivelul de respectare a standardelor privind drepturile omului a scăzut dramatic în anumite zone. Pe de altă parte, se constată că există un raport invers între promovarea drepturilor omului și nivelul de toleranță. Cu cât se promovează mai mult, lumea devine mai intolerantă și crește tendința de a discrimina. Lucrul acesta se constată inclusiv în Europa, din păcate.

Alina Matei: Există discriminări mai pregnante în unele țări față de altele?

Cristian Jura: Este dificil să comparăm situația din diferite state, dar se poate observa că în fiecare stat există o anumită specificiate, o anumită sensibilitate.

Alina Matei: Cine discriminează cu precădere dintre persoanele fizice și angajatori?

Cristian Jura: Este greu să comparăm persoanele fizice cu cele juridice în materia discriminării. În statisticile Consiliului Național pentru Combaterea Discrimimării situația este echilibrată, aproximativ jumătate dintre petenți se plâng că au fost discriminați de o entitate juridică (societate comercială, bancă, autoritate publică etc.), iar cealaltă jumătate se plânge că a fost discriminată de o persoană fizică.

Alina Matei: Discriminarea nu ne ocolește pe niciunul dintre noi. Destul de des avem de a face cu oameni de altă culoare decât a noastră sau altă religie. Nu lăsam instinctul să ne conducă, în mod clar. Dar el există. Ce pot oamenii face pentru a nu răbufni în astfel de situații?

Cristian Jura: Singura soluție este o societate bazată pe o cultură a respectării drepturilor omului și a toleranței. Dar chiar și în cele mai tolerante societăți există rasism, intoleranță, discriminare, xenofobie, antisemitism.

Alina Matei: Credeți că va veni o zi în care ECRI sau autoritățile naționale nu vor avea ce face în materie de discriminare?

Cristian Jura: Având în vedere evenimentele recente din Europa și din lume, cred că este imposibil. Migrația, vestele galbene, atentatele teroriste, conflictele permanente nu contribuie la consolidarea unei culturi a drepturilor omului.

Alina Matei: Având în vedere jurisprudența CEDO și CJUE în materie de discriminare, bogată aș putea spune, legiuitorul intern la ce să fie atent atunci când legiferează, pentru ca din teama de a nu fi discriminatoriu, să nu mai legifereze?

Cristian Jura: Principiul nediscriminării este un principiu constituțional și este prevăzut, nu doar într-un singur articol, ci chiar în mai multe articole din Constituția României. Așadar, legiuitorul ar trebui doar să respecte Constituția.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.

Cristian Jura: Eu vă mulțumesc și vă doresc un 2019 plin de realizări și de împliniri! La mulți ani!

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week