BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Energie
CărţiProfesionişti
BOTEZATU & ASOCIATII
Print Friendly, PDF & Email

Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice

03.01.2019 | Elena ALBU
Abonare newsletter
Elena ALBU

Elena ALBU

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 328/1 din 21 decembrie 2018 a fost publicat Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.

Prezentul regulament stabilește fundamentul legislativ necesar pentru o guvernanță fiabilă, favorabilă incluziunii, eficientă din punctul de vedere al costurilor, transparentă și previzibilă a uniunii energetice și a acțiunilor climatice (mecanismul de guvernanță), care să asigure atingerea obiectivelor uniunii energetice prevăzute pentru anul 2030 și pe termen lung în conformitate cu Acordul de la Paris din 2015 asupra schimbărilor climatice încheiat în urma celei de a 21-a sesiuni a Conferinței părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice („Acordul de la Paris”), prin eforturi complementare, coerente și ambițioase din partea Uniunii și a statelor sale membre, limitând totodată complexitatea administrativă.

Uniunea energetică ar trebui să acopere cinci dimensiuni: securitatea energetică, piața internă a energiei, eficiența energetică, decarbonizarea și cercetarea, inovarea și competitivitatea.

Scopul unei uniuni energetice reziliente care are în centru o politică ambițioasă în domeniul climei este să ofere consumatorilor din Uniune, inclusiv gospodăriilor și întreprinderilor, o energie sigură, durabilă, competitivă și la prețuri accesibile, precum și să încurajeze cercetarea și inovarea prin atragerea de investiții, ceea ce presupune o transformare fundamentală a sistemului energetic al Europei. O astfel de transformare este strâns legată și de necesitatea de a menține, proteja și ameliora calitatea mediului, precum și de a promova utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale, în special prin promovarea eficienței energetice și a economiilor de energie și prin promovarea producerii energiei din noi surse regenerabile de energie. Acest obiectiv nu poate fi atins decât printr-o acțiune coordonată, care combină atât acte legislative, cât și acte nelegislative la nivelul Uniunii și la nivel regional, național și local.

O uniune energetică pe deplin funcțională și rezilientă ar transforma Uniunea într-o regiune de avangardă pentru inovare, investiții, creștere și dezvoltare socială și economică, oferind și un bun exemplu legat de modul în care urmărirea unor obiective ambițioase în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice se îmbină cu măsurile de stimulare a inovării, a investițiilor și a creșterii.

În paralel cu prezentul regulament, Comisia a elaborat și adoptat o serie de inițiative în domeniul politicii energetice sectoriale, mai ales în ceea ce privește energia din surse regenerabile, eficiența energetică, inclusiv performanța energetică a clădirilor, și organizarea pieței. Aceste inițiative formează un pachet în cadrul temei generale a „eficienței energetice înainte de toate”, a rolului de lider mondial al Uniunii în domeniul energiei din surse regenerabile și a unei soluții echitabile pentru consumatorii de energie, inclusiv prin abordarea sărăciei energetice și prin promovarea concurenței loiale pe piața internă.

În concluziile sale din 23 și 24 octombrie 2014, Consiliul European a aprobat cadrul de politici al Uniunii privind energia și clima pentru 2030, bazat pe patru obiective principale la nivelul Uniunii: o reducere de cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) la nivelul întregii economii, un obiectiv orientativ de îmbunătățire cu cel puțin 27 % a eficienței energetice, care să fie revizuit înainte de 2020 în vederea atingerii unui nivel de 30 %, o pondere de cel puțin 27 % a energiei din surse regenerabile consumate în Uniune și cel puțin 15 % interconectare a rețelelor electrice. Consiliul European a precizat că obiectivul privind producerea energiei din surse regenerabile este obligatoriu la nivelul Uniunii și că va fi îndeplinit prin contribuțiile statelor membre motivate de necesitatea de a atinge în mod colectiv obiectivul Uniunii. Prin reformarea Directivei 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului a fost introdus un nou obiectiv obligatoriu al Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030 de cel puțin 32 %, prevăzându-se inclusiv o revizuire în vederea creșterii obiectivului la nivelul Uniunii până în 2023. Prin modificările aduse Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului a fost fixat obiectivul la nivelul Uniunii de îmbunătățire a eficienței energetice în 2030 la cel puțin 32,5 %, prevăzându-se inclusiv o revizuire în vederea creșterii obiectivelor la nivelul Uniunii.

Obiectivul obligatoriu de reducere internă cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii până în 2030 comparativ cu 1990 a fost aprobat în mod formal, drept contribuția preconizată stabilită la nivel național a Uniunii și a statelor sale membre la Acordul de la Paris, cu ocazia reuniunii Consiliului Mediu din 6 martie 2015. Acordul de la Paris a fost ratificat de Uniune la 5 octombrie 2016 și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Acesta înlocuiește abordarea adoptată în temeiul Protocolului de la Kyoto din 1997, aprobat de Uniune prin Decizia 2002/358/CE a Consiliului, și care nu va fi continuată după 2020. Sistemul Uniunii pentru monitorizarea și raportarea emisiilor și a absorbțiilor ar trebui să fie actualizat în consecință.

Prezentul regulament stabilește un mecanism de guvernanță pentru:
(a) punerea în aplicare a unor strategii și măsuri, coerente cu Acordul de la Paris, concepute pentru a îndeplini obiectivele uniunii energetice și angajamentele pe termen lung asumate de Uniune în legătură cu emisiile de gaze cu efect de seră și, în special pentru prima perioadă de zece ani (2021-2030), obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030;
(b) stimularea cooperării dintre statele membre, inclusiv la nivel regional, dacă este cazul, pentru a îndeplini obiectivele uniunii energetice;
(c) asigurarea unei raportări actuale, transparente, exacte, coerente, comparabile și complete din partea Uniunii și a statelor sale membre către secretariatul CCONUSC și al Acordului de la Paris;
(d) realizarea unei contribuții la sporirea securității normative și a securității investitorilor și realizarea unei contribuții la exploatarea deplină a oportunităților de dezvoltare economică, stimulare a investițiilor, creare de locuri de muncă și coeziune socială.

Mecanismul de guvernanță se bazează pe strategii pe termen lung, pe planuri naționale integrate privind energia și clima care acoperă perioade de zece ani începând cu perioada 2021-2030, pe rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima corespunzătoare, prezentate de statele membre, și pe măsurile de monitorizare integrate ale Comisiei. Mecanismul de guvernanță îi asigură publicului oportunități efective de a participa la elaborarea respectivelor planuri naționale și a respectivelor strategii pe termen lung. El conține un proces structurat, transparent și iterativ între Comisie și statele membre, în vederea finalizării planurilor naționale integrate privind energia și clima și a punerii în aplicare ulterioare a acestora, inclusiv în ceea ce privește cooperarea regională și acțiunea corespunzătoare a Comisiei.

Prezentul regulament se aplică celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice, care sunt strâns legate între ele și se consolidează reciproc:
(a) securitatea energetică;
(b) piața internă a energiei;
(c) eficiența energetică;
(d) decarbonizarea; și
(e) cercetarea, inovarea și competitivitatea.

Prezentul regulament intră în vigoare la 24 decebrie 2018.

Consilier juridic Elena Albu

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week