Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
6 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Curtea de Apel București. Femeie învinovățită de lipsa de potență a iubitului său
03.01.2019 | Cornelia DĂROI


Cornelia Dăroi

Cornelia Dăroi

Curtea de Apel București a hotărât că se impune respingerea apelului declarat de către un inculpat, condamnat la pedeapsa de 1 an de închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe. Inculpatul avea o relație deschisă de prietenie cu persoana vătămată, pe care a invitat-o într-o seară acasă la acesta. După ce au cinat împreună, ocazie cu care inculpatul a băut aproximativ un litru de vin, au mers în sufragerie să asculte muzică. Inculpatul a deschis canapeaua și au început de aibă relații intime, însă după aproximativ 15 minute, acesta nu a putut să finalizeze actul sexual, suferind de diabet, iar tratamentul afectându-i potența, dar și din pricina faptului că băuse mult alcool. În urma acestui incident, inculpatul a acuzat-o că ea ar fi vinovată de lipsa capacității lui de a finaliza actul sexual și a început să îi aducă injurii și să o lovească cu pumnii, cu picioarele și cu un satâr din metal. Dintre motivele reținute de instanță menționăm faptul că, în speță, scopul procesului penal poate fi atins numai prin condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii. [Decizia penală nr. 269/A/2018, pronunțată de Secția a II-a penală a Curții de Apel București, având ca obiect art. 193 alin. (2) din Codul penal]

Cornelia Dăroi

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 6 de comentarii cu privire la articolul “Curtea de Apel București. Femeie învinovățită de lipsa de potență a iubitului său”

  1. Râdem, glumim, dar sentinţa aceasta are nişte lacune grave de redactare, de aplicare a procedurii penale şi încalcă grav drepturile fundamentale ale inculpatului.

    Am citit textul întreg al sentinţei http://rolii.ro/hotarari/5ad0155de490091422000083. Conţine erori majore de administrare a dovezilor şi motivare.

    1. Instanţa menţionează faptul că inculpatul a refuzat testul poligraf (test, de altfel inadmisibil)
    Această menţiune nu trebuia scrisă în sentinţă, nefiind nici un mijloc de probă şi nici un element disputat al procesului penal.
    Menţiunea nu face decât să pună inculpatul într-o lumină proastă, cu implicaţia că este mincinos.
    Acest lucru afectează imparţialitatea instanţei, care introduce în ecuaţia hotărârii FAPTE, care, deşi adevărate (refuzul poligrafului), nu au nicio relevanţă în proces şi niciun efect asupra rezultatului.

    Menţiunea este prejudiciabilă pentru inculpat şi nu serveşte niciunui rol în sentinţă. Este jignitoare prin subînţelesul ei.

    Faptul că a refuzat poligraful nu face omul să fie nici mai vinovat sau mai puţin vinovat.

    Sentinţele sunt date pentru ca publicul să le citească şi să se facă dreptate. Justiţia are un rol de educaţie publică. Omul simplu care citeşte, trage concluzia că inculpatul este vinovat şi escroc pentru că nu a acceptat testul cu poligraful.

    2. Dezbaterea/administrarea unor probe testimoniale, susţineri (fapte) insultătoare care nu sunt probate sub nicio formă ( şi nici rezolvate de instanţă)

    Aici este una dintre problemele cele mai mari ale sentinţei. Am citit-o şi este surprinzător că instanţa se transformă într-o revistă de cancan murdar.
    Afirmaţiile victimei că inculpatul nu a finalizat actul sexual, că este impotent şi că nu poate susţine o erecţie sunt detalii care nu au fost probate şi nici reţinute de instanţa în final.
    De asemenea că are diabet şi este alcoolist.

    Instanţa menţionează concluzii de ordin medical şi fiziologic aduse de prostituată.

    Nimeni nu spune că o prostituată nu poate avea cunoştinţe medicale, dar nu poţi introduce concluzii medicale de la nespecialişti, concluzii pe care le laşi nedezbătute şi nesoluţionate.

    Nu mai spun că o prostituată victimă nu poate aduce mărturii medicale de tip expertiză, diagnostice asupra metabolismului glucidic, gradul de îmbibare alcoolică sau aprecieri asupra cauzelor fiziologice ale flacidităţii agresorului.
    Aceste aprecieri nu întrunesc condiţiile de calificare medicale şi independenţă, care nu pot fi garantate decât de către un expert. Plus victima nu poate fi şi martor în acelaşi timp.

    Instanţa are o plăcere deosebită de a descrie în detaliu povestea victimei, deşi în final nu reţine ca adevărate niciuna din aceste susţineri. Nu le soluţionează deloc, de fapt.

    Le descrie pentru efect artistic, total dăunător inculpatului, deşi total nedovedite în cuprinsul hotărârii. Nici nu trebuiau administrate.

    În plus, în aceeaşi propoziţie, victima susţine că a fost tâlhărită şi sechestrată, deşi în final instanţa nu l-a condamnat pe inculpat pentru aceste fapte şi nici măcar nu a fost trimis în judecată pentru aceste fapte.

    Ce rost repovestirea acestor susţineri defăimătoare?
    Ele au doar un rol de a descrie inculpatul ca fiind un pervers violent şi mincinos, deşi instanţa nu dezbate, nu argumentează şi nici nu le reţine.
    Dar nici nu le respinge. Le lasă nerezolvate.

    Este adevărat că politica publică şi legea conferă un privilegiu absolut părţilor şi tuturor persoanelor care participă la proces (părţi, martori, avocaţi, judecător, etc.) de a spune orice poftesc în sala de judecată. Toate persoanele sunt protejate împotriva acuzaţiei de defăimare pentru orice spun în cursul judecăţii.

    Dar asta nu înseamnă că instanţa, în cuprinsul sentinţei să repete o poveste cu efect extrem de prejudiciant faţă de inculpat care nu este reţinut şi nici măcar discutat de instanţă.

    Este un act gratuit de defăimare a inculpatului.

    3. Menţionarea de fapte care reprezintă infracţiuni săvârşite de către inculpat fără ca acesta să fie trimis în judecată pentru ele.

    Ce justificare există, ca în sentinţă, instanţa să menţioneze că victima declară că fost tâlhărită şi sechestrată (i s-au luat banii cu violenţă şi a fost lipsită de libertate)?

    Aceste fapte nu sunt probate, nici dezbătute şi nici reţinute în final.
    Acesta nu este un proces de tâlhărie şi nici de lipsire de libertate.

    Hotărârea este plină de fapte şi descrieri extrem de jignitoare, care nu contribuie cu nimic logic la sentinţa finală.

    Inculpatul a fost urmărit şi condamnat pentru lovire. Atât.

    Nu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni sexuale, pentru tâlhărie, pentru sechestrare sau alte infracţiuni deşi hotărârea îl descrie ca fiind un monstru pervers.

    4. Menţionarea săvârşirii de fapte care reprezintă infracţiuni (tâlhărie, sechestrare) faţă de care instanţa nu se pronunţă.

    Instanţa a admis în probatoriu aceste fapte dar nu se pronunţă sub nicio formă asupra lor.
    Nici nu se prezintă faptul că există vreo dovadă în sprijinul lor.

    Aducerea de acuzaţii nefondate de către victimă pe care nici procurorul şi nici judecătorul nu le cred afectează grav credibilitatea victimei.

    Dar judecătorul nu se pronunţă asupra acestui fapt.
    Asupra credibilităţii.

    În esenţă, instanţa a scris o hotărâre PLINĂ DE FAPTE (şi acuzaţii) asupra cărora nu se pronunţă sub niciun fel.
    Faptele menţionate sunt ESENŢIALE şi determinative ca în final să fie lăsate în aer.
    În mintea oricărui om prudent şi rezonabil se naşte întrebarea, de ce o persoană descrisă ca violator şi tâlhar este condamnată pentru o faptă relativ minoră, şi anume lovire.
    Instanţa nu le dezbate şi nu concluzionează.

    Orice sentinţă conţine fapte esenţiale, fapte secundare şi fapte interpretabile.
    Faptele extrem de jignitoare care nu ajută cu nimic la soluţionarea speţei şi care au potenţial pur defăimător, nedovedite, SUNT INADMISIBILE.
    Dacă victima le oferă fără nicio fărâmă de dovadă, instanţa era obligată SĂ NU LE IA ÎN CONSIDERAŢIE şi nu se trec în probatoriu, se şterg din dosar.

    Observ că inculpatul a contestat afirmaţiile jignitoare dar instanţa ridică din umeri, nespunând nici DA nici NU.

    Concluzia: Instanţa admite în probatoriu o grămadă de fapte spre dezbatere, dar nu le-a dezbătut, nu le motivează şi nu le reţine în final, fără a motiva nereţinerea.

    Aceasta nu este o sentinţă judecătorească.
    Este un articol scandalos de tabloid.

    Publicarea acestei sentinţe arată clar deficienţe de tratare a dovezilor şi o grave carenţe deontologice.

    Efectiv, instanţa s-a transformat în purtătorul de cuvânt, gratuit al unor jigniri tip clişeu, nefondate.

    Nu aşa se judecă un proces. Nu aşa se tratează un proces dpdv al dreptului procedural şi substanţial.
    Într-o sentinţă publică nu se aduc acuze defăimătoare absolut gratuite. Nu se lasă fapte nedezbătute şi nu se introduc jigniri gratuite.

    Eşti condamnat pentru lovire, dar în cuprinsul sentinţei eşti descris, de instanţă (pasămi-te prin citarea victimei), ca violator, diabetic impotent, tâlhar, alcoolist, făptuitor de lipsire de libertate… etc.

    Mai există o explicaţie: un avocat foarte slab pregătit care nu ştie că orice fapt, în special cele scandaloase trebuie contestate şi în multe cazuri trebuie cerută îndepărtarea din dosarul cauzei.

    Este un abuz judiciar, aici fiind cauzat de nepregătirea profesională a instanţei.

    Se pare că nici victima nu a primit dreptate deoarece, dacă cea a spus a fost adevărat… infracţiunile sunt mult mai grave decât condamnarea primită.

    Oricum ar fi, sentinţa arată deficienţe clare de redactare şi argumentare juridică. Nu poţi permite menţionarea în sentinţă a descrierilor inculpatului ca fiind un canibal odios şi violator care în final să fie condamnat la o amendă.
    Se rupe firul logic.

    Nici nu este suficient să ajungi la concluzia corectă într-o sentinţă, ci trebuie să fii în stare să argumentezi paşii logici ai gândirii, aplicaţiei şi soluţionării juridice şi să enunţi clar FAPTELE, LEGEA, să motivezi judicios Argumentaţia şi să enunţi o Concluzie simplă şi clară.

    • Așa mi se pare și mie. E o motivare gen floricele pe câmpii, hai să le-adunăm copii.

      În plus, există jurisprudență CEDO cum că s-ar încălca printr-o prea minuțioasă descriere a situației de fapt, chiar atunci când am avea o administrare ca la carte a probelor, etc. etc., art. 8 din Convenție.

      • Inculpatul era judecat pentru lovire, care are ca elemente: intenţia, actul: lovirea şi vătămarea.
        Toate acele fapte colaterale descrise în hotărâre sunt menţionate doar în scopul umilirii inculpatului şi prejudicierii inechitabile a acestuia.
        Faptele sunt nepertinente şi nu au valoare probativă.
        Instanţa ar fi trebuit să pună în balanţă valoarea probativă şi prejudiciul adus inculpatului şi ar fi trebuit să excludă proba.
        Destul de scandalos cum instanţa transformă o hotărâre tehnic-juridică într-un articol de cancan prin introducerea unor elemente extranee, de culoare.

        Ai dreptate, examinarea stării de sănătate a unei părţi a corpului într-un proces de lovire, poate fi o încălcare a dreptului la demnitate a inculpatului.
        Victima a fost lovită cu un satâr, nu cu partea corpului examinată de instanţă.
        Din câte ştiu eu, diabetul nu cauzează vânătăi, de asemenea.

  2. Marian AMBROZIE spune:

    Dragă redacție JURIDICE, dacă vreți să transformați site-ul acesta în ceva echivalent LUMEA JUSTIȚIEI luju.ro, continuați cu acest gen de știri

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate