Studenţi la drept. Universitaria
GrileDezbateriCărţiStudenţi
 
Print Friendly, PDF & Email

Cerere de reexaminare ref. modificarea Legii educației naționale

03.01.2019 | JURIDICE.ro

Joi, 3 ianuarie 2019, Klaus Iohannis, Președintele României, a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Domnului Nicolae-Liviu Dragnea
Președintele Camerei Deputaților

În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată, formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE

asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Legea transmisă spre promulgare are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor dispoziții ale Legii educației naționale nr. 1/2011. Deși proiectul de lege cuprinde măsuri foarte bune privind combaterea bullying-ului, precum și o serie de măsuri menite a crește accesul la educație a unor categorii de copii care nu aveau acces până acum – măsuri de care sistemul educațional românesc are nevoie – considerăm că intervențiile legislative care vizează stabilirea numărului de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învățământ, fiind incomplete în reglementare, prezintă neclarități, ceea ce impune reexaminarea de către Parlament a conținutului normativ al acestora.

Din analiza textului prevăzut la art. I pct. 4 din legea transmisă la promulgare, care are ca obiect modificarea art. 66 alin. (1) al Legii nr. 1/2011, rezultă deficiențe în raport cu normele de tehnică legislativă. Astfel, potrivit acestor noi reglementări, numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învățământ este în medie 20 de ore pe săptămână la învățământul primar, în medie 25 de ore pe săptămână la învățământul gimnazial și în medie 30 de ore pe săptămână la învățământul liceal. Pe de o parte, considerăm că aceste modificări ar fi trebuit să antreneze modificarea, în mod corespunzător, și a altor dispoziții din Legea nr. 1/2011, în caz contrar acestea intrând în contradicție cu prevederile cuprinse în art. 65 alin. (1) și (4) din această lege, potrivit cărora planurile-cadru de învățământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii și opționale, precum și numărul minim și maxim de ore aferente acestora și se aprobă prin ordin al ministrului educației naționale. Pe de altă parte, învederăm faptul că legea transmisă la promulgare, prin modificările propuse referitoare la stabilirea numărului de ore alocat disciplinelor de învățământ, creează situația potrivit căreia o reglementare stabilită expres la nivel de lege este aprobată prin ordin, la nivel de legislație secundară.

În același timp, apreciem că orice modificare a numărului de ore alocat disciplinelor afectează automat și profilul de formare, conținuturile educaționale, modalitățile de predare, învățare și evaluare din învățământ precum și încadrarea cu personal. De aceea, legea ar trebui să antreneze, în mod corelativ, și modificarea planurilor-cadru și programelor școlare, dar și a manualelor școlare. Mai mult de atât, considerăm că punerea în practică a acestor noi dispoziții poate genera inclusiv modificarea normelor didactice aferente încadrărilor personalului didactic din învățământul preuniversitar. De aceea, apare ca necesară o evaluare prealabilă a impactului acestei noi reglementări asupra resursei umane din educație.

Totodată, considerăm că sintagma „în medie” referitoare la numărul de ore alocat disciplinelor și prevăzută la art. I pct. 4 al legii transmise spre promulgare intră în contradicție cu dispozițiile art. 65 alin. (1) al Legii nr. 1/2011, care fac referire la numărul minim și maxim de ore aferente acestora. Prin urmare, apreciem necesară clarificarea aspectelor privind art. I pct. 4 din legea transmisă la promulgare referitoare la numărul de ore alocate învățământului primar, gimnazial și liceal, precum și a modului de implementare. În plus, această lege ar trebui să clarifice modul în care modificările pe care le operează vor fi puse în aplicare, întrucât se poate ajunge într-o situație absurdă în care elevii de gimnaziu, spre exemplu, vor fi școlarizați, după trei planuri-cadru: cel inițial (vechi), cel curent (aflat în implementarea până la clasa a VI – a în acest moment) și cel care ar trebui dezvoltat până la începutul anului școlar 2019 – 2020. Totodată, având în vedere că prevederile art. 5 alin. (2) din Legea  nr. 1/2011 stabilesc că orice modificare sau completare a Legii educației naționale intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege, considerăm oportun ca legea supusă reexaminării să prevadă dispoziții finale, prin care să se clarifice momentul de la care aceste modificări intră în vigoare, întrucât este necesară modificarea planurilor-cadru, până la începutul viitorului an școlar (2019 – 2020). De asemenea,  apreciem că este necesar ca legea reexaminată să conțină și dispoziții tranzitorii care să reglementeze măsurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noile prevederi, aceasta având în vedere demersurile de dezvoltare a acestor planuri-cadru, bazate pe un proces de largă consultare, care este de durată.

Având în vedere competențele esențiale ale Ministerului Educației Naționale din domeniul educației, astfel cum sunt acestea specificate prin Legea nr. 1/2011, subliniem faptul că acest minister, prin intermediul structurilor specializate în domeniu, este unicul în măsură să stabilească într-un mod fundamentat științific numărul de ore săptămânale pentru fiecare an, nivel, formă de studiu și modul de pregătire, astfel încât acestea să corespundă profilului absolventului și să fie corelate cu instrumentele și modalitățile de predare și evaluare. De aceea, considerăm că ar fi oportun ca aceste reglementări să fie stabilite la nivel de legislație secundară, la fel ca în prezent, pe baza unor dezbateri și a unor evaluări de impact cu privire la consecințele viitoare asupra sistemului educațional în ansamblu și care să impună în mod expres și modificarea celorlalte dispoziții, în mod corespunzător.

Ținând cont de aspectele de mai sus, considerăm că legea transmisă la promulgare are potențiale efecte negative pentru sistemul educațional și beneficiarii săi, riscând să afecteze calitatea și coerența procesului educațional. În acest context, este de dorit să existe o dezbatere privind reducerea încărcării orare a programelor școlare și o dimensionare a timpului petrecut la școală de către elevi în acord cu capacitatea lor, etapele de dezvoltare psiho-emoțională a acestora, precum și cu profilul absolventului. Apreciem că o asemenea modificare impromptu a Legii nr. 1/2011, fără o analiză completă a efectelor generate, nu este oportună.

Față de argumentele expuse și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Președintele României
Klaus-Werner Iohannis”


Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


 Abonare newsletter | Corporate | Membership

.