BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
29 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Cuantumul mediu al pensiilor magistraților

04.01.2019 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

​Conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), la sfârșitul lunii noiembrie era un număr de 3595 beneficiari ai Legii nr. 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor.

Pensia medie în cazul acestora a fost de 17.132 lei, din care 15.897 lei cota suportată din bugetul de stat, iar diferenţa din bugetul asigurărilor sociale de stat.

De Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1814 pensionari, pensia medie fiind de 3998 lei, dintre care 2325 lei suportaţi din bugetul de stat.

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Au fost scrise până acum 29 de comentarii cu privire la articolul “Cuantumul mediu al pensiilor magistraților”

  1. Mi se pare incredibil de mare raportat la salariul mediu din România pensia medie a magistraților. Cum e posibil așa cuantum disproporționat?!?! Numai echitabil și just nu este un așa cuantum MEDIU de peste 17.000 lei.

    • Darius MARCU spune:

      Aspectul si mai aiurea este că unii au ajuns să primească pensie mai mare decât salariul avut pe când activau în profesie. Este total stupid.
      Este aiurea că și modul de calcul al pensiei este unul special, derogatoriu. Pensia de serviciu se calculeaza, conf. Legii 303/2004: „80%!! din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare brută lunara sau de salariul de baza brut lunar, dupa caz, si sporurile avute in ULTIMA luna de activitate inainte de data pensionarii”. Dacă au avut și drepturi salariale restante caștigate în instanțe, ultimul salariu putea fi foarte mare.
      Plus ca principiul contributivității are un rol minor în stabilirea pensiei.
      http://www.economica.net/platitorii-de-taxe-achita-obligatoriu-38-000-lei-lunar-pentru-cea-mai-mare-pensie-speciala-de-41-000-lei-pe-luna_128105.html

      În cazul prostimii, cf. Legii 263/2010, cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului MEDIU anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie.

      • Florin-Iulian HRIB spune:

        Problema principală nu o constituie pensia magistraţilor, ci cuantumul salariilor/pensiilor majorităţii românilor. Raportat la veniturile judecătorilor germani/francezi/englezi etc., salariile şi pensiile celor din România par mici. Trebuie să înţelegem şi să acceptăm că magistraţii reprezintă puterea judecătorească, fiind deci firesc să fie remuneraţi ca atare, la un nivel care, teoretic, să-i ferească de tentaţia mitei.

        E adevărat, există unii mercantili (prea mulţi, din nefericire) care nu pot fi lecuiţi de atracţia banilor, oricît le-ai plăti pensia ori salariul. Reamintesc că există destui juzi care cumulează pensia cu salariul, iar pe aceştia nu-i mai satură decît moartea.

        Şi printre grefieri foamea de bani e mare. Am avut destui colegi care spuneau că e mic salariul de 6-7 mii de lei brut, pentru cît munceau şi mai ales pentru stresul îndurat şi interdicţiile impuse!!? Pe de-o parte, pot să înţeleg faptul că, în raport cu salariile judecătorilor, cele ale grefierilor (în special, cei fără funcţii de conducere) par nejustificat de mici, avînd în vedere că grefierii au aceleaşi interdicţii ca magistraţii şi fac, de cele mai multe ori, toată treaba într-un dosar, unii juzi avînd tupeul şi nesimţirea de a-i „delega” pe grefieri să motiveze pînă şi hotărîrea judecătorească – atribut ce ar trebui să aparţină exclusiv magistratului. Ca să nu mai spun că grefierii, în general, nu-şi permit să chiulească de la serviciu, aşa cum fac mulţi juzi, care vin la instanţă la ora 12 şi pleacă la ora 14, iar vinerea e zi liberă, dacă nu intră în şedinţă…
        De asemenea, în raport cu alte categorii profesionale, cum ar fi cea de infirmier sau cea de asistent medical, care obţin venituri chiar mai mari decît mulţi grefieri, aceştia din urmă, în mod firesc, se simt nedreptăţiţi, mai ales cei care au studii superioare şi SNG.

        Pe scurt, nu pensia magistraţilor e problema majoră a sistemului de pensii, aşa cum nici indemnizaţia acestora nu constituie problema principală a sistemului de salarizare, ci legislaţia prost făcută de nişte politicieni (parlamentari şi guvernanţi) care dispreţuiesc sistematic populaţia de rînd, silind-o să lucreze pe nişte salarii mizerabile şi batjocorind-o mereu la calcularea pensiilor. Vă reamintesc că pînă în 2001 toate pensiile (deci şi ale „prostimii”, cum aţi spus dvs.) se stabileau sub formă procentuală – v. art. 11 din Legea 3/1977. De pildă, pentru cei care lucraseră în grupa I şi avuseseră retribuţia tarifară pînă la 1200 lei, pensia reprezenta 85% din acea retribuţie, pentru cei care au lucrat în grupa I şi avuseseră retribuţia tarifară pînă la 1600 lei, pensia reprezenta 80% din acea retribuţie ş.a.m.d.
        În opinia mea, toate legile referitoare la pensii care au fost date după anul 2000 pentru „prostime” constituie nişte sentinţe de condamnare la moarte ori paupertate, iar celelalte date pentru privilegiaţi (miliţieni, securişti, politicieni etc.) constituie nişte furturi legiferate din avuţia naţiei, în condiţiile în care aceste categorii profesionale nici măcar nu contribuiau la bugetul asigurărilor sociale.

    • Pensiile în cuantum nejustificat de ridicat reprezintă PRIVILEGII şi sunt interzise de Constituţia României. Încep să înţeleg imaginea populară că justiţia este coruptă.
      Cum poate un magistrat accepta existenţa unui privilegiu de tip aristocratic într-o ţară democratică? Sunt bani nemunciţi. Este furt pur şi simplu. Perpetuarea acestor legi şi eventuala confirmare judiciară legalizează raptul. Unde e dreptatea, echitatea într-o ţară condusă de un guvern aşa-zis social democrat.
      Chiar cred magistraţii că merită astfel de pensii? Sincer, principial.

      Special am lăsat deoparte salariile judecătorilor supremi din SUA, care niciodată nu depăşesc numărul de 9 (9 persoane la o populaţie de 360 milioane în cea mai prosperă ţară de pe pământ), deci ar fi fost irelevantă comparaţia judecătorilor din România cu 9 persoane din topul judiciarului american.
      Eu am comparat această pensie de top din RO cu salariul mediu al judecătorului american (nu suprem): 6500 USD / lună.
      Oricum, pensia de top de 13.000 USD pe lună pentru un magistrat român bugetar, în comparaţie cu pensia medie de 250 usd din România arată clar o discrepanţă apropiată de indecenţă, lipsă de respect faţă de cetăţean, valorile umane de bază.
      Pensia nu este o investiţie a contributorului, ci este un beneficiu, o alocaţie socială de stat în scopul asigurării unei vieţi decente pentru vârstnici. Un beneficiu protecţie pentru recesiune şi vremuri grele.
      Să consideri că măsura decenţei pentru un magistrat vârstnic este 13.000 USD (pentru recesiune) în fiecare lună, adică aproximativ jumătate de miliard lei vechi, iar un bugetar simplu primeşte 250 USD (pentru aceeaşi recesiune) adică un raport de 1:50… (nu folosesc cifre exacte, discrepanţa este atât de ostentativă încât numerele sunt irelevante)
      Nu am cuvinte, aici nu avem o discriminare subtilă, ci o discriminare făţişă aş spune obraznică.
      Legile pensiilor speciale ale magistraţilor sunt indecente iar alocaţiile sociale acordate magistraţilor sunt o palmă peste faţă adusă oricărui bugetar.

      Este o discriminare socială incredibilă. Unde sunt „socialiştii” care luptă pentru dreptate socială, pentru egalitate, pentru o distribuire echitabilă a resurselor statului.

      Care sunt justificările de ordine publică sau politică publică care să permită sau să impună o alocaţie socială (pensie) de 13000 USD pentru un bugetar? Că ei suferă mai mult în recesiune decât omul simplu?

      Care este definiţia de „viaţă decentă” pentru un bugetar simplu şi unul de lux?

      Este păcat că tocmai magistraţii sunt implicaţi în acest scandal imens deoarece riscurile de interes privat în judecarea acestor speţe şi imparţialitate vor fi foarte mari.

      Judecătorii ar trebui să fie primii care iau măsuri pentru împiedicarea încălcării politicilor publice şi echităţii sociale a calculării asigurărilor sociale şi în primul rând principiile constituţionale pe care au jurat să le respecte. Pensia acordată de stat este o asigurare socială, nu un mijloc de îmbogăţire pentru categorii profesionale.
      Repet, poate nu s-a înţeles. Pensia de stat este o ALOCAŢIE SOCIALĂ cu LIMITĂ contributivă, nu este o investiţie a contribuabilului şi nu este un drept bazat pe contributivitate absolută (1:1) ci pe un principiul LIMITAT, deoarece nu este o investiţie.

      Impozitele sociale sunt TAXE şi IMPOZITE, nu sunt investiţii. Statul nu e bancă şi nici bursă.
      Calculaţia pensiilor în funcţie de ultimul salariu sau în funcţie de salariile medii pe o anumită perioadă este o eroare deoarece ar însemna ca aceste categorii socio-profesionale să beneficieze de alocaţii sociale mult mai mari decât ceilalţi asiguraţi.
      Se încurajează speculaţiile şi frauda.
      Efortul individual este încurajat pentru a avea o pensie mai mare, dar există o limită iar raportul dintre beneficii/venituri este plafonat(nu este 1:1).

      Scopul pensiei este de asigura un trai decent şi protecţie pentru asiguraţi şi pentru familiile lor şi reflectă respectul acordat de stat pentru persoană.
      De aceea, categoriile profesionale speciale au pensii mai mari, să zicem maxim duble, dar nu de 50 de ori mai mari.

      Bugetul de pensii este expresia solidarităţii cetăţeanului român pentru a distribui echitabil în scop de ajutor al semenului.
      O asemenea distribuire a pensiilor încalcă filozofia fundamentală a asigurărilor sociale, a conceptului de pensie.
      Pensia de stat nu este pensie privată rezultată în urma investiţiilor. Statul nu este bancă, la care bugetarii de lux primesc dobândă de 300% iar bugetarii simpli de 6% la banii contribuiţi.

      Am mai auzit şi de legea „cumpărării vechimii” pentru pensie. Este un nonsens, este neconstituţională.
      Este ca şi cum nu ai plăti asigurări pentru autovehicul NICIODATĂ iar legea ţi-ar permite să plăteşti poliţa de asigurare DUPĂ ce accidentul a avut loc. Asta nu este asigurare, este ilogic şi este o redistribuire a averilor, un privilegiu nedemocratic, discriminatoriu.

      Nu are sens din punct de vedere economic şi nici social deoarece se produce o devalizare a bugetului social prin plata unor pensii mărite persoanelor înstărite care vor folosi aceste prevederi ca pe un vehicul de investiţie.

      Asigurările nu se pot cumpăra retroactiv pentru mărirea beneficiilor viitoare.
      E ridicol.
      Pensia este un ajutor/alocaţie socială bazată pe un principiu echitabil şi limitat pe principiul contributivităţii. Principiul contributivităţii este foarte limitat.

      Discrepanţa dintre pensii arată o inegalitate în aprecierea valorii sociale a omului.

      Art. 16 – Egalitatea în drepturi
      (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

  2. Florin-Iulian HRIB spune:

    Cu toate acestea, profesiile de judecător, procuror şi grefier nu par prea atractive pentru liceeni. Potrivit unui sondaj realizat de INACO în perioada septembrie – noiembrie 2018, pe un eşantion de peste 1.300 de elevi, părinţi şi profesori din Bucureşti, Timişoara şi Piteşti, în cadrul proiectului ‘Ghidul Meseriilor Viitorului’, cică doar 8% dintre elevii chestionaţi din clasele a XI-a şi a XII-a ar fi ales o carieră juridică (avocat, procuror, judecător).
    Procentajul „justiţiarilor” în rândurile părinţilor şi ale cadrelor didactice este chiar mai mic, doar 2% pentru domeniul juridic – v. link: https://www.agerpres.ro/economic-intern/2018/12/17/sondaj-inaco-majoritatea-elevilor-de-liceu-ar-prefera-un-loc-de-munca-in-it-sau-medicina–229131

    Trist, foarte trist! Asta arată, în opinia mea, cîţi oameni aleg dreptatea şi cîţi aleg străinătatea (32% dintre elevii chestionaţi au menţionat că ar dori să lucreze în informatică şi 31% – în medicină, adică exact acele profesii care se plătesc bine în ţară şi foarte bine în străinătate). Culmea e că în urmă cu 10-20 de ani toţi proştii se înghesuiau să facă Dreptul (mai ales la distanţă). Între timp, românii s-au lămurit că diploma de jurist e doar maculatură, ca să nu spun hîrtie igienică, în cele mai multe cazuri…

    • Razvan Nicolae MICUL spune:

      Cum să atragă elevi de liceu sistemul judiciar de la noi? Tinerii din generația Z (așa sunt numiți sociologic) sunt mai informați și mai conectați decât generațiile anterioare și nu mai sunt motivați în atât de mare măsură de câștigul material și de impactul pe care îl au asupra societății. Ei sunt și mult mai mobili, deci migrația este un aspect normal în ceea ce îi privește, dar refuză și să își asume răspundere în anumite situații. Este deci un mix diferit de generațiile anterioare. Bunăoară, imaginea autorității judecătorești din România este praf și pulbere, cine ar putea vreodată să își dorească să intre într-o asemenea sferă profesională? Sistemul judiciar, în forma actuală, nu își va mai recăpăta încrederea societății. Rezultatele se vor vedea în viitorul cât de apropiat.

      • Florin-Iulian HRIB spune:

        Cum să-i atragă? Simplu! Prin informare corectă şi constantă, precum şi prin recrutare eficientă şi transparentă, bazată în special pe merite şi vocaţie, nu pe criterii vădit discriminatorii şi în nişte condiţii legale nerespectate chiar de către magistraţi! Subliniez că majoritatea judecătorilor, procurorilor şi grefierilor au fost recrutaţi prin metode prevăzute de Legea 303/2004 şi Legea 567/2004 ca situaţii de excepţie, admiterea la INM şi admiterea la SNG fiind tratate cu dispreţ făţiş de CSM şi de conducătorii de instanţe/parchete, deşi ar fi trebuit să reprezinte regula recrutării în sistemul de justiţie românesc!

        Lipseşte, în mod cert, voinţa de a vindeca sistemul. Nu vedeţi că actualii politicieni (în frunte cu nişte infractori condamnaţi definitiv) discreditează sistematic justiţia şi, culmea ororii, chiar reprezentanţii ÎCCJ şi ai CSM reuşesc să o decredibilizeze, cu ajutorul CCR?!

        Dar mai lipseşte ceva, esenţial, de fapt: curajul tinerilor de a-şi înfrunta conducătorii corupţi… Poate e ceva nativ românilor, nu ştiu. Aţi văzut, pesemne, cum au reacţionat francezii la scumpirea carburanţilor. La noi, lucruri mult mai grave nu trezesc nici măcar o critică anemică. Şi, cu siguranţă, comunismul şi băsismul (adică faţa actualizată şi puţin cosmetizată a comunismului) nu s-ar fi lăfăit aici cu atîta putere (ca să nu zic putoare) dacă românii, în majoritatea lor alcătuiţi din fibre mioritice, nu le-ar fi acceptat…

    • Dacă ar fi să mai aleg încă o dată, în România fiind, ce facultate să fac, nu aș mai face deloc Dreptul, ci Psihologia. E total aiurea să faci Dreptul pentru ca apoi să participi la examene de admitere în profesii ce sunt întemeiate pe o logică contrară ierarhiei normative pe care o înveți în anul I de Facultate.

  3. Ioan PITICAR spune:

    In RO cine are „Legea” in mana cam face ce vrea!
    Deci nu este de mirare ca suntem un Stat dezechilibrat.
    Ar fi interesanta o analiza comparativa a pensiilor si salariilor din Justitiile Statelor membre, comparativ cu salariile medii si pensiile medii din cele 27 de State UE.
    Asa… sa vedem si noi pe unde sta RO la aceest capitol.
    Si apoi sa comparam aceste salarii si pensii din Just-RO cu nivelul de incredere in Justitie in fiecare Stat UE.
    Adica venituri raportate la calitatea muncii si a incoruptibilitatii din sectorul Justitiei.

    • Da, ar fi foarte interesantă. Propun să o facă un doctorand în materie, că tot primește bursă.

      • Liviu Cornel DOBRANIȘTE spune:

        De acord cu acest studiu.
        Fiind proaspat magistrat pensionar, pot sa spun ca nu este deloc in regula ca pensia sa fie mai mare decat salariul magistratului in functie. E o mare gogomanie, dar nu e vina noastra, ci a trecerii contributiilor de la angajat la angajator, adica revolutia fiscala produsa la inceputul anului trecut.
        In acelasi timp, am intrat in sedinte de judecata timp de 25 de ani saptamanal, asa incat sa nu mi se spuna ca nu merit ca valoarea pensiei sa fie in mod rezonabil apropiata de salariul unui magistrat in functie.
        Sunt convins ca asa este si in strainatate, mai ales ca exista si documente internationale ce recomanda un asemenea tratament.

        • Liviu Cornel DOBRANIȘTE spune:

          Si inca ceva: invit pe oricine sa lucreze in aceleasi conditii in care am lucrat eu timp de 25 de ani (doar la instante aglomerate) si apoi sa vina sa spuna daca merita sau nu o pensie consistenta! Atrag atentia asupra faptului ca Romania are cel putin la instantele mari, o cantitate foarte mare de dosare pe cap de judecator!
          Nu cred ca exista termeni de comparatie cu alte state din UE sub acest aspect! Cu tot respectul!
          Sa auzim de bine!

          • Şi eu spun la fel. Să sufere ei, clevetitorii, mai întâi cât a pătimit sufletul chinuit de magistrat şi după aceea să vedem dacă mai sunt geloşi pe pensia lor bunicică, dar nu exagerată!
            Dar sănătatea cine le-o dă înapoi? Cât au stat în sălile alea îmbâcsite, cu nespălaţi şi fără aer condiţionat, respirând acelaşi aer stricat împreună cu canaliile?
            Tot zgomotul ăla, cioc, cioc cu ciocănaşul de judecător, „să se facă linişte!”
            Uşa aia trântită în permanenţă, plânsul, văicăreala, minciunile, escrocheria… sala de judecată e iadul pe pământ: acolo se perindă pleava societăţii, toţi criminalii, ordurile neamului.
            Praful ăla înecăcios din dosare, mirosul de mucegai şi justiţiabili asudaţi.
            Este fosa septică a poporului.
            Iar judecătorii sunt spălătoresele dreptăţii: îi albeşte pe merituoşi şi aruncă pramatiile la beci.
            Să fii magistrat e caznă de galeră, să dibuieşti omul, dacă-i virtuos sau hahaleră.
            Speranţa de viaţă a judecătorilor este foarte scăzută. Ei se bucură de pensie foarte puţină vreme până să-şi dea obştescul sfârşit.
            Nu au şi ei dreptul la puţină mângâiere la bâtrâneţi?
            Cel mai mare judecător al românilor a fost Vlad Ţepes, de la care ne-au rămas hotărâri judecătoreşti legendare, a trăit săracul doar 48 de ani şi a murit.
            În loc de ciocănel, magistratul Ţepeş avea o săbiuţă şi distribuia dreptatea pe loc. El era CEDO, CCR şi ICCJ la un loc. Ce vremuri!
            Păi dacă ieşea el la pensie la 47, câtă bucurie să aibă el de pensia dată de Ţara Românească, doar un anişor?

          • Darius MARCU spune:

            Eu stiu ca si inainte de trecerea contributiilor la angajat au existat pensii mai mari decat salariale anterioare. Era si perioada drepturilor salariale castigate in instante, care umflau drepturile salariale.
            Cat despre numarul mare de dosare, nu inseamna ca toti judecatorii isi bateau capul cu ele. UNII judecatori se deranjau sa le citeasca. Pe multi ii vedeai ca au trecut peste dosare ca rapidu’ prin halta si n-au habar de ele. Asta tine de constiinta profesionala a fiecaruia.
            Cat despre conditiile de lucru, am vazut si instante reabilitate, unde au deja conditii de lucru bune si in birouri si in salile de judecata cu climatizare, dar calitatea actului de justitie nu s-a schimbat dupa 2 ani de zile. Obisnuinta este a doua natura, iar judecatorii nu fac exceptie.
            Referitor la valoarea apropiata a pensiei de salariul anterior, aceasta a fost stabilita tot de judecatori prin acte internationale. De exemplu, de ce un medic neurochirurg primeste nu 80%, ci sub 50% din salariul anterior. Munca lui nu e la fel de solicitanta?

      • Domnule judecător, sunteți judecător în propria cauză. Spuneți că susțineți realizarea acestui studiu și apoi, fără să așteptați realizarea lui, vă și pronunțați…

        De asemenea, sunt convinsă că dialogul pe acest subiect va fi tare constructiv dacă vedeți în orice critică și o acuză că vina ar fi a dvs.

        • Liviu Cornel DOBRANIȘTE spune:

          Stimata doamna, cu tot respectul pe care vi-l port, am spus ca sunt proaspat pensionar. Deci, nu mai sunt judecator! Asa ca nu mai pot fi judecator in propria cauza!
          In acelasi timp, exact cum am spus, putem sta de vorba atunci cand veti activa in aceleasi conditii in care am lucrat eu timp de 25 de ani! Sunt convins ca atunci veti avea alt discurs!
          Pana atunci, toate cele bune!

      • Ioan BUCSA spune:

        Nu merită să fie o lucrare de doctorand! E suficient un simplu tabel. E evident că pensia magistraţilor este de câteva ori mai mare decât salariul mediu pe economie din moment ce pensia este mai mare decât ultimul salariu avut de magistrat în ultima lună, ceea ce mi se pare o aberaţie! Nu cred că mai există aşa ceva prin Europa, mai ales că o poţi obţine încă de la 47 de ani (dacă ai 25 ani vechime)!

    • Coruptului poţi să-i dai şi salarii occidentale… tot corupt este.
      Dacă arunci cu bani în corupţie, corupţia nu dispare.

      Şi pe 5 lei şi pe 500 lei, coruptul tot corupt.

      Ideea asta că un om este mai cinstit dacă are bani mai mulţi este greşită.
      Şmechereala şi arajamentele şi necinstea (metehne aduse de comunism) sunt trăsături de comportament atât de înrădăcinate încât va fi greu să le scoţi din capul cetăţeanului.

      Toţi sunt la furat. Când sunt prinşi nu spun: „Regret, mă simt ruşinat”.
      Nici vorbă. Spun: „Bă ce prost am fost că m-au prin ăştia. Uite-l pe Cutărescu cum fură liniştit”.

    • Ioan BUCSA spune:

      Acuma să vă văd eu cum apreciaţi d-voastră calitatea muncii şi incoruptibilitatea, mai ales că volumul şi condiţiile de muncă nu sunt chiar aceleași!

      • Marian STROE spune:

        Daca cifrele prezentate in articol sunt corecte, cuantumul lunar al pensiilor platite magistratilor este de 13,4 milioane de euro. Daca inmultim cu 12 luni ajungem la suma de 160,8 milioane de euro pe an! E doar o informatie… In rest, sistemul de justitie este minunat, dar totusi trebuie resetat (vorba dlui ministru de justitie), chiar si sistemul de pensii…

  4. Este adevărat că există magistraţi cu asigurări sociale (pensie) de $13.000 / lună în România?
    Treisprezece mii de dolari pe lună! Păi suntem mai tari decât judecătorii americani, unde salariul mediu este de $6500 / lună.

    Deci pensia în România (ţară considerată aproape lumea a 3-a) a unui magistrat român (de top) este de două ori mai mare decât salariul unui judecător american din SUA, ţara cea mai bogată din lume.

    Ceva e în neregulă cu sistemul de pensii speciale.

    Pensiile de stat nu sunt investiţii, sunt beneficii sociale, sunt asigurări sociale.
    Acestea se dau pe bază de contributivitate plus un supliment de merit pentru profesii periculoase sau cu cerinţe speciale.
    Fiind beneficii acordate de stat (adică nu sunt investiţii personale, ci obţinute în urma impozitării şi taxării) pot fi luate sau reduse sau recorectate. Nu sunt drepturi câştigate (la loto). Sunt drepturi sociale acordate de stat, conform unor criterii şi calificări.
    Fiind beneficii, alocaţii sociale, cum justifici disparitatea uriaşă 1:53?

    Nu e normal ca pensia medie în România să fie 1000 lei iar pensia unui magistrat să fie de 53 de ori mai mare, adică 53000/lună?
    Eu înţeleg că un magistrat are dreptul la beneficii mai ridicate, dar un raport de 1 la 56 ca reprezentare a valorii sociale a omului…

    Este o discriminare care sare în ochi. Înţeleg rapoarte de 1:2,3,4 dar nu raport 1-53.

    Pensiile sunt acordate de stat pentru a asigura un trai decent, nu pentru opulenţă sau lux.
    Legea care permite pensii voluptorii este neconstituţională iar Parlamentul poate fi forţat prin intepretare constituţională să le aducă la un cuantum şi un raport nediscriminatoriu.

    Diferenţa dintre pensiile „normale” şi „speciale” nu are nicio justificare de ordine publică, reprezintă o decizie degradantă şi discriminatorie faţă de cetăţeanul de rând.

    Pensia maximă, pentru contribuţie maximă permisă în SUA este de aprox. $3.600/lună.
    Pensiile speciale totale pentru funcţionarii federali nu sunt mai mari de $8000/lună cu totul.
    Deci un raport de 1:2 – pensia contribuţie şi pensia totală contribuţie + supliment federal pentru profesii speciale.

    Nu discutăm de pensii private. Vorbim de pensia de asigurari sociale de stat – beneficii şi alocaţii sociale de stat.
    Acestea sunt beneficii, nu sunt drepturi de creanţă rezultate în urma investiţiilor personale.

    Un raport de 1:53 este absolut lezionar. Scandalos. Neconstituţional.

    • Florin-Iulian HRIB spune:

      Ar trebui să reclami membrii Curţii Constituţionale la CEDO sau la CJUE ori unde consideri de cuviinţă pentru „o discriminare care sare în ochi” (sic!)…

      Deşi am criticat deseori decizia CCR nr. 873/25.06.2010 (deoarece se contrazice singură în privinţa pensiei magistraţilor, nu numai prin opinia separată a d-nei Motoc, ci şi prin considerente; astfel, CCR reproduce deciziile curţilor constituţionale din Letonia şi Lituania, care au statuat că reducerea salariilor judecătorilor afectează independenţa acestora, nicidecum reducerea pensiilor magistraţilor; de altfel, motivarea din această decizie ar fi trebuit să se regăsească în decizia CCR nr. 872/2010 referitor la reducerea salariilor magistraţilor), totuşi citez concluzia pseudojuzilor care au pretins că nu pot fi diminuate pensiile magistraţilor: „În concluzie, Curtea constată că principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, ca parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanţii ale acestui principiu. […] Curtea constată că statutul constituţional al magistraţilor – statut dezvoltat prin lege organică şi care cuprinde o serie de incompatibilităţi şi interdicţii, precum şi responsabilităţile şi riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii – impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de art.1 alin.(3) din Legea fundamentală.”!!? Însă pseudojuzii au mai făcut o observaţie, pe care, evident, nu a luat-o nimeni în seamă, anume: „Pe de altă parte, referitor la decalajul uriaş dintre cea mai mică şi cea mai mare pensie plătită de stat – având în vedere că pensia de serviciu a magistraţilor este în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării – se poate analiza de către legiuitor necesitatea luării unor măsuri pentru evitarea eventualelor practici de acordare nejustificată a unor drepturi salariale suplimentare în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, în scopul măririi substanţiale a bazei de calcul a pensiei de serviciu.”

      Referitor la pensia juzilor din SUA, la o simplă căutare pe net am găsit următoarele informaţii, citez: „Retiring U.S. Supreme Court justices are entitled to a lifetime pension equal to their highest full salary. In order to qualify for a full pension, retiring justices must have served for a minimum of 10 years provided the sum of the justice’s age and years of Supreme Court service totals 80.

      As of 2018, Associate Justices of the Supreme Court earned an annual salary of $255,300, while the Chief Justice was paid $267,000.

      Supreme Court associate justices who decide to retire at age 70, after 10 years on the job, or at age 65 with 15 years of service is eligible to receive their full highest salary – usually their salary at retirement for the rest of their lives.” – v. link: https://www.thoughtco.com/us-supreme-court-retirement-benefits-3322414

      Aşadar, cred că ai omis să adaugi un zero la finalul sumelor invocate de tine…

      Într-adevăr, raportul 1:14 dintre pensia medie netă din România la sfîrşitul anului 2018 (1222 lei) şi pensia medie netă a juzilor/procurorilor/asimilaţilor magistraţilor (16.688 lei, din care 15.453 lei cota suportată din bugetul de stat, iar diferenţa din bugetul asigurărilor sociale de stat; apropo: nu ştiu de unde a luat JURIDICE.ro – probabil de pe ziare.com – datele de „17.132 lei, din care 15.897 lei cota suportată din bugetul de stat”, pentru că linkul ataşat prezintă datele menţionate de mine) pare mare la prima vedere, dar, repet, problema principală constă în nivelul salariilor şi pensiilor oamenilor de rînd, menţinute intenţionat la un nivel scăzut, altfel cum ar mai vota „prostimea” toate promisiunile electorale de genul „vă mai dăm 100 de lei la pensie”?!

      • JURIDICE.ro spune:

        Observație: Stimate domnule Florin-Iulian Hrib, spuneți: „nu ştiu de unde a luat JURIDICE – probabil de pe ziare.com”. Depășind insinuarea agresivă, care nu este supărătoare, în sine, trebuie să precizăm, să subliniem și să vă rugăm să citiți materialul pe care îl comentați: „Conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP)”. Iar link-ul din material conduce cititorul direct la sursa primară…

        • Florin-Iulian HRIB spune:

          DREPT LA REPLICĂ: Stimată redacţie JURIDICE.ro, ştiu că adevărul doare de multe ori, iar eu am un stil mai frust de exprimare, dar replica dvs. este complet neîntemeiată şi vă face de rîs firma!

          De ce nu aţi publicat şi completarea ultimului comentariu, în care am scris cum am depistat eroarea dvs.?! Ştiu că în jurnalism era o regulă pe care, se pare, nu o mai respectă nimeni, anume aceea de a verifica o informaţie din 3 surse diferite! Căutînd pe net şi alte surse de informaţie, nu doar sursa originală, adică site-ul CNPP, am aflat că pe site-ul ziare.com este aceeaşi „ştire” prezentată la fel de eronat ca site-ul JURIDICE.ro, adică după ce scrieţi că la finele lunii oct. 2018 au fost 3595 beneficiari ai Legii nr. 303/2004, prezentaţi datele de la finele lunii nov. 2018!?

          Iar linkul ataşat iniţial de JURIDICE.ro (pe care l-aţi modificat abia azi, după semnalarea erorii de către mine!) făcea vorbire despre datele prezentate de mine, adică la finele lunii oct. 2018 au fost 3595 beneficiari ai Legii nr. 303/2004 şi pensia medie era 16.688 lei, din care 15.453 lei cota suportată din bugetul de stat. Dacă tot aţi corectat linkul, trebuia să corectaţi integral ştirea, nu doar parţial! Am observat că ziare.com a corectat deja informaţia eronată. Îmi pare rău că nu am făcut un printscreen, dar nu aş fi visat măcar că veţi proceda de o asemenea manieră, încît să fiu nevoit să mă apăr de acuze neîntemeiate din partea dvs.!

          Nu este prima dată cînd vă semnalez erori de redactare, dar este prima dată cînd vă permiteţi să reacţionaţi aşa şi încep să cred că o faceţi cu intenţii ignobile, întocmai cum am zis şi pe e-mailul personal al dlui Săvescu, după ce v-am semnalat eroarea publicării în dreptul numelui meu a pozei altei persoane şi încă în mod repetat (a doua oară, dna Dăroi dînd vina pe browserul folosit de mine?!)…
          Dacă aveţi o minimă curtoazie profesională şi dorinţa de a respecta adevărul şi de a informa corect cititorii, atunci vă rog să publicaţi acest drept la replică necesar şi să nu-l mai expediaţi la gunoi, cum aţi procedat cu alte comentarii prin care semnalam erori comise de redacţia JURIDICE.ro! Mulţumesc anticipat!

          • Razvan Nicolae MICUL spune:

            Până la urmă accesul la acest site și serviciile sale de publicare sunt gratuite, ceea ce impune ca și critica utilizatorului să relaționeze cu acest aspect. Erorile sunt umane și inerente oricărei activități. Orice participare la dezbatere trebuie apreciată, dar observând și limitările inerente oricărei platforme deschise, care oferă servicii gratuite.

    • Ioan BUCSA spune:

      Da, există câteva pensii de-astea scandaloase, mai ales acei magistraţi-procurori care au deţinut funcţii de conducere în sistemul penitenciar, au cumulat tot felul de sporuri ce se adăugau salariului de magistrat şi au ieşit cu nişte pensii poate mai mari decât cel mai mare salariu bugetar din România de la ora actuală! De asemenea, a fost o scurtă perioadă când legea prevedea că pensia se raportează la venitul din ultima lună, nu la salariu, şi astfel s-a avut în vedere şi ce drepturi salariale restante mai primise în luna când a iesit la pensie! Problema e că în continuare unele pensii din astea speciale scandaloase (foşti şefi de penitenciare, de prin instanţele militare etc.) se actualizează şi se măresc în continuare, iar o soluţie simplă ar fi ca nicio pensie specială să nu depăşească un anumit cuantum, nu ştiu… să nu fie mai mare de 5 (sau 4 sau 6) ori salariu mediu pe economie sau mai ştiu eu ce indicator de ăsta economic! Trebuie să existe o legătură a acestor pensii speciale cu economia, dezvoltarea ţării, că până la urmă tot noi o să le plătim şi nu vin nemţii sau francezii să le plătească!

  5. Razvan Nicolae MICUL spune:

    Pensia specială a judecătorului este o garanție a independenței sale, iar independența trebuie să fie un beneficiu al justițiabilului, al acuzatului, a victimei. Este normal să plătim pensii speciale, chiar consistente, judecătorilor. Dezbaterea de față, precum și dezbaterea din societate, cu privire la aceste beneficii oferite judecătorilor este normală întrucât, prin atitudinea din ultimii ani, chiar judecătorii și-au șubrezit statutul și imaginea în ochii opiniei publice. Trist este că mulți judecători au fost prostiți să participe la o seku-justiție în considerarea faptului că fac rău (încalcă drepturi fundamentale, norme, legi) justificat de binele general al societății. În nenumărate cazuri au fost utilizați exclusiv pe post de măciucă de diverse interese economice, politice sau birocratice (fie că vorbim despre sistemul civil sau cel militar ori al serviciilor secrete). Poate acest nou context va reprofesionaliza o bună parte din justiția din România, în sistem existând încă oameni de valoare.

    • Pensia judecătorului nu este nicio garanţie a independenţei deoarece pensionarii nu mai sunt judecători când ies la pensie şi deci independenţa nu mai este o cerinţă.

      Pensionarii nu au nevoie de independenţă judiciară.

      Pensia este strict necesară pentru a asigura un trai decent. Sunt de acord cu pensia specială pentru demnitari şi autorităţile însărcinate cu aplicarea legii, datorită pericolului inerent şi riscurilor meseriei, dar cuantumul ENORM, de mii de euro, chiar peste 10.000 euro pe lună este revoltător.

      Un judecător corupt este corupt şi pe 5 lei şi pe 50.000 de lei.

      Politica publică care stă la baza asigurărilor sociale nu este asigurarea independenţei pensionarilor foşti judecători, ci asigurarea contra recesiunii şi a unui trai minim necesar decent.

      10.000 de euro este o sumă care provoacă indignare şi repulsie pentru un bugetar. Este atât de disproporţionată faţă de responsabilitatea magistratului.
      De exemplu, pensia specială medie brută în MAPN este de 3900 RON. Compară cu 50.000 RON.

      Cei chemaţi să facă dreptatea par a fi primii care îşi rezervă privilegiile (dacă resping corectarea pensiilor).

      Legile care oferă privilegii de pensie extrem de disproporţionate faţă principiul fundamental al asigurării necesităţii unui trai decent trebuie declarate ineficace.

      De exemplu se va da o lege prin care toţi judecătorii vor avea salarii de 10.000 euro/lună. Credeţi că o astfel de lege ar fi o alocaţie de supravieţuire sau un privilegiu neconstituţional?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week