JURIDICE SELECTED
Print Friendly, PDF & Email

Brahmanul păcălit (Panciatantra) [3]

05.01.2019 | Cornelia DĂROI
Abonare newsletter
Cornelia Dăroi

Cornelia Dăroi

« povestea anterioară

După ce auzi vorbele acestuia, regina zise către Nas-coroiat:

– Spune-mi, ce părere ai?

Acela răspunse:

– Ce să spun, Măria-ta?, decât că din cele trei păreri niciuna nu s-a spus potrivit cu principiile diplomației, pentru că aceste mijloace: blândețea, dezbinarea, banii, sunt pentru cei neputincioși, însă pentru cei puternici, când este vorba de dușman, e numai forța. Doar se spune: ”Când un rege întrebuințează față de dușman alte mijloace decât forța, atunci acela, dându-și seama că-i e frică, îl atacă de la sine.” (146) Afară de aceasta, fericirea domnitorilor care se reazemă pe blândețe și pe celelalte mijloace, în loc de forță, nu-i de lungă durată. Doar se spune: ”Ce folos de fericirea care nu e dobândită prin bărbăție, chiar dacă-i înfloritoare? Și un bou bătrân mănâncă iarba ce-i răsare datorită întâmplării.” (147) În închipuire, fericirea se află în mâna tuturor oamenilor, însă în realitate ea se supune numai celor cu puterea brațelor încătușate. (148) Fericirea e adorată în gând de cei lipsiți de curaj ca și o femeie greu de dobândit, însă cei viteji o cuceresc prin putere, în luptă, ca pe o amantă. (149) Omul nu gustă fericirea, dacă nu pune piciorul pe capetele dușmanilor, strălucitoare de razele pe care le împrăștie pietrele nestemate din diademe. (150) Fericirea este cucerită de brațele vânjoase ca trompa elefantului măreț în jurul cărora scapără fulgerele paloșului sclipitor tras cu mânie din teacă. (151) Fericirea ajunge în puterea dușmanului prin atacul vitejesc și devine stăpâna casei lui chiar dacă adineauri încă dormea în brațele altuia. (152) Cel care-i totdeauna energic și care se poartă ca leul, să se folosească el de fericirea dușmanului, apucând-o de păr, ca pe o femeie cu purtarea rea. (153) Aceasta fu a patra părere, aceea a lui Nas-coroiat, privitoare la întrebuințarea forței.

După ce ascultă și cuvântarea lui, regina îl întrebă pe Urechi-de-meterez, un sfetnic bătrân care judeca fără părtinire.

– Dă-ți și tu cu părerea!

– Măria-ta, răspunse acela, să nu-l omori, mai ales că a trecut de partea ta și te-a rugat să-l scapi. Du-l în cetate și cinstește-l. Pe urmă, călăuziți de el, îi vom ucide pe corbi. Doar se spune: ”Peștele atacă peștele și ruda pe rudă, nu mai încape îndoială. Pentru a-l distruge pe Ravana, Rama l-a omorât pe Vibhinana” [1] (154) Afară de aceasta, omorârea lui ar fi un mare păcat. Doar se spune: ”Cei care pe lumea aceasta lovesc în mod laș și fără milă pe care care-și povestesc nenorocirea și care se roagă de ajutor, plini de răni – aceia stau în iadul Raurava și în celelalte (iaduri) [2] (155). De asemenea, Folosul care provine dintr-o jertfă de cai [3], însoțită de daruri bogate, îl capătă pe de-a-ntregul acela care ocrotește pe unul care-i cere ajutor. (156)

Aceasta fu a cincea părere, aceea a lui Urechi-de-meterez. După ce-l ascultă și pe el, Zdrobitoarea-de-dușmani luă, la rândul ei, cuvântul:

– Și eu sunt de această părere. E sigur că acesta nu-i un trădător. Din pricina mea a fost alungat de stăpânul său. De aceea se cuvine să-l primim în cetate. Urechi-de-meterez a vorbit bine. Dacă însă corbul acesta va fi părăsit sau omorât vom săvârși păcatul nerecunoștinței. De asemenea: ”Pentru cel care ucide pe un brahman, pentru cel care bea, pentru tâlhar, pentru cel care-și calcă făgăduința religioasă și pentru cel care înșală, înțelepții au orânduit ispășire. Însă pentru cel nerecunoscător nu există ispășire.”(157) Tot astfel: ”Celor care nu-s recunoscători că au fost primiți cu omenie și satisfăcuți, acelora după moarte nici corbii nu le mănâncă carnea. (158) De aceea, am să-i dau cinstea cuvenită!

Auzind acestea, Nas-coroiat zise:

– Măria-ta, nu e bine să se arate cetatea celor care sunt de partea dușmanului. Doar se spune: ”Când în cetatea unui rege pătrund necunoscuți nu trece mult și pătrund în ea și dușmanii, asta-i sigur.” (159)

Atunci Zdrobitoarea-de-dușmani zise:

– N-ai grăit bine. ”Cetatea-i cetate”, aceasta-i vorba pe care o spun într-una cei fricoși. Dar cetatea celor viteji stă în puterea brațelor lor. Doar se spune: ”Cel înzestrat de la natură cu putere nu e doborât de dușmani. Nici vântul cel mai puternic nu poate să tremure lumina unei pietre prețioase. (160) Chiar acela care se adăpostește într-o cetate, tot piere când îi vine timpul.[4] Doar se spune: ”Și Ravana a pierit prin puterea destinului, el, care avea ca cetate muntele Trikuta, ca șanț oceanul, ca luptători demonii, ca avere comorile lui Kubera [5], și pe care-l învățase știința diplomației însuși Sukra[6]. (161)

După aceste cuvinte, grăi către corb:

– Viață-tare, iată, eu te primesc și te ocrotesc împotriva părerii curtenilor mei. Vino, dar în cetatea mea. Acolo te vei purta potrivit neamului din care te tragi.

Atunci corbul zise, zâmbind:

– Te vei încredința de noblețea mea la sfârșit!

Când auzi aceasta, Nas-coroiat strigă:

– S-a dus pe copcă neamul nostru!

– Acel plan se împlinește, acel gând, acea idee și așa sunt prietenii, cum e hotărât să fie de destin. (162) Din vina reginei bufnițelor ni s-a apropiat sfârșitul. Dar cui s-o spui. Doar se zice: ”Când poporul reginei bufnițelor ni s-a apropiat sfârșitul. Dar cui s-o spui? Doar se zice: ”Când poporul e năpăstuit, să-și spună tot păsul regelui; dar când însuși domnitorul poartă vina, cine să-l oprească?” (163)

Astfel, fără a-l băga în seamă, regina bufnițelor se duse în cetatea ei împreună cu Viață-tare. Când văzu cât e de greu de pătruns în cetate, Viață-tare își zise în gând:

– Cetatea asta într-adevăr e greu de luat, după cum se și spune, dar nu-i chiar de tot puternică. De acum cei care se află înlăuntrul ei sunt în puterea mea, prinși în mrejele morții. Sfetnicul Nas-coroiat, care a spus stăpânei sale despre mine: ”Să fie omorât Viață-tare”, este singurul care cunoaște situația diplomației dintre toate bufnițele și sungurul care le vrea binele. Celelalte sunt niște neghioabe, în frunte cu regina lor!

Apoi regina zise către bufnițe:

– Să i se dea lui Viață-tare o locuință mai de seamă!

Auzind acestea, Viață-tare își zise:

– Trebuie să mă gândesc numaidecât la vreun mijloc cum să le omor. Însă dacă voi locui printre ele, nu-mi voi putea ajunge scopul, căci vor fi cu ochii în patru. De aceea, voi căuta să locuiesc aici la poarta cetății, pentru ca aici să-mi pot aduce la îndeplinire gândul.

Atunci el zise către regina bufnițelor:

– Măria-ta, lucrul acesta e demn de tine. Dar și eu cunosc știința purtării și-ți doresc binele. Cu toate că îți sunt într-adevăr devotat și mi-i cugetul curat, nu sunt vrednic să locuiesc înăuntrul cetății tale. De aceea voi sta aici, la poarta cetății, unde te voi servi statornic și cu credință.

Văzând cum stau lucrurile, Nas-coroiat își cheamă pe ai săi și le zise:

– De acum s-a sfârșit și cu cetatea și cu prosperitatea reginei noastre. Să plecăm cu toții spre alt munte și să ocupăm altă cetate. Doar se spune: ”Cine se îngrijește de viitor, aceluia îi merge bine. Cine însă nu se îngrijește de viitor, acela jelește. M-au ajuns bătrânețile, de când mă aflu în pădurea asta, dar niciodată n-am auzit glasul peșterii.” (164)

– Ce-i asta? întrebară celelalte.

Nas-coroiat povesti:


[1] A se vedea str. 137.
[2] După credința indiană există 21 de iaduri.
[3] Jertfa de cai era cea mai însemnată la vechii indieni.
[4] În scr. Kala înseamnă ”timp, moarte și destin”.
[5]Kubera este zeul comorilor. Trikuta înseamnă ”cu trei piscuri”.
[6] Sukra sau Usanas este zeul înțelepciunii.


Adaptare Legal StyleCornelia Dăroi

Panciatantra (Cele cinci cărți ale înțeleciunii) este un text remarcabil și bogat în reguli discutabile.

« povestea anterioară

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week