ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Inconveniențe privind contestația la executare în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, în lumina Legii nr. 310/2018. Notă critică

08.01.2019 | Virgil BĂRBULESCU
Abonare newsletter
Virgil Barbulescu

Virgil Barbulescu

Potrivit art. 713 alin. (2) Cod proc. civ., modificat recent prin punctul 67 din Legea nr. 310/2018, incepand cu data de 21 decembrie 2018, “In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, numai daca legea nu prevede in legatura cu acel titlu executoriu o cale procesuala pentru desfiintarea lui, inclusiv o actiune de drept comun”.

Ca si element de noutate in actuala reglementare, cu incepere din 21 decembrie 2018, in materia contestatiei la executare, indreptata impotriva executarii silite insesi ori impotriva doar anumitor acte executionale, privite individual, daca procedura executionala a fost initiata in temeiul unui titlu executoriu, altul decat o hotarare judecatoreasca, motivele de fapt si de drept privitoare la fondul dreptului nu vor mai putea fi invocate in masura in care legea prevede in legatura cu acel titlu o cale procesuala, inclusiv o actiune de drept comun,  care sa aiba drept finalitate lipsirea lui de efecte juridice.

Concluzia este evidenta, atat prin interpretarea gramaticala a noului text de lege, astfel modificat (sintagma “inclusiv o actiune de drept comun”, introdusa prin noua modificare, fiind lipsita de echivoc si excluzand in mod absolut si imperativ posibilitatea invocarii motivelor faptice ori legale referitoare la fondul dreptului atata vreme cat exista posibilitatea legala a introducerii unei astfel de cereri) cat si prin interpretarea teleologica ori istorica, avand in vedere succesiunea prevederilor legale din aceasta materie, in forma anterioara sintagma “inclusiv o actiune de drept comun” nefiind regasita.

Reamintim, pe aceasta cale, ca pana la data ultimei modificari in sensul aratat, 21.12.2018, dispozitiile incidente prevedeau numai ca “In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, numai daca legea nu prevede in legatura cu acel titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desfiintarea lui.”, sintagma “inclusiv o actiune de drept comun”, neregasindu-se in forma anterioara.

Apreciem ca introducerea ipotezei sus-mentionate este relevanta si importanta, chiar daca notiunea de “actiune de drept comun” poate fi asimilata, pana la un punct, cu cea de “cale procesuala pentru desfiintarea” titlului, aceasta din urma terminologie legislativa fiind regasita atat anterior, cat si in forma in vigoare a textului de lege, de unde s-ar putea trage concluzia ca ipoteza actuala era acoperita inclusiv de ipoteza legala veche.

Este unanim acceptat ca actiunea de drept comun (cererea de chemare in judecata clasica) presupune o reglementare legala de principiu, generala, materializata in fapt prin introducerea unei actiuni in justitie, a unor raporturi sociale, cu aplicabilitate larga si generica, in referire la un anumit domeniu (spre exemplu, dreptul comun in materia executarii silite, dreptul comun in materia nulitatii actului juridic etc.).

Calea procesuala pentru desfiintarea unui act nu a primit o definitie expresa insa putem accepta ca aceasta reprezinta un mijloc juridic (materializat prin introducerea unei actiuni in justitie de drept comun ori prin promovarea unui alt demers in fata instantei) prin care partea interesata poate obtine, prin mijlocirea justitiei, finalitatea dorita (in cazul de fata, lipsirea de efecte prin desfiintare a unui act juridic).

Ca o prima concluzie, desi cele doua terminologii nu sunt evident diferite, prin introducerea sintagmei “inclusiv o actiune de drept comun” legiuitorul a prevazut in mod expres exceptiile legale ale normei mentionate, astfel incat sa fie exclusa orice posibilitate a contestatorului de a critica actele executionale ori executarea silita insesi prin invocarea unor motive, de fapt sau de drept, care sa tinda in final la desfiintarea actului titlu executoriu si, pe cale de consecinta, la lipsirea de efecte a procedurii executionale initiate in baza acestuia.

Din punct de vedere practic, insa, se pot naste o serie de inconveniente; daca in privinta unor titluri executorii emise in materii speciale lucrurile sunt clare (desfiintarea unui eventual astfel de titlu executoriu putandu-se realiza exclusiv urmand proceduri derogatorii de la dreptul comun avand drept finalitate anularea anumitor acte, spre exemplu, contestatia in materia contenciosului administrativ ori fiscal, plangerea contraventionala in materia proceselor verbale de contraventie, decizii de imputare emise de casele de pensii, etc.,  alte plangeri sau contesattii mentionate in legi speciale indreptate impotriva unor acte emise de organe speciale) in materia clasica a dreptului comun se pot ivi impedimente.

Spre exemplu, daca este initiata o executare silita in baza unui act juridic lovit de nulitate in opinia debitorului (act in care debitorul este parte), acesta din urma va trebui sa urmeze obligatoriu doua proceduri: pe de o parte, contestarea in termen a executarii silite invocand nevalabilitatea titlului executoriu dar si introducerea, in paralel, a unei actiuni de drept comun, in care sa ii fie valorificate aceste pretentii, instanta de executare, investita cu contestatia promovata, urmand a suspenda acest litigiu pana la definitivarea celui avand drept obiect lipsirea de efecte juridice a actului titlu executoriu.

In privinta titlurilor executorii la care ne-am referit initial, si anume cele emise in proceduri speciale, pentru care legea prevede un termen expres de atacare/contestare a lor, depasirea termenului atrage decaderea din dreptul de a le mai contesta ori necontestarea lor echivaleaza cu insusirea acestora de catre destinatar.

In cea de-a doua ipoteza, si anume cu privire la actele juridice titluri executorii de drept comun, de regula, motivele de nulitate pot fi invocate intr-un termen mai larg sau oricand, daca avem de-a face, spre exemplu, cu motive de nulitate absoluta, o atare actiune de drept comun fiind imprescriptibila.

Ca atare, apreciem ca prin introducerea sintagmei “inclusiv o actiune de drept comun” se va ingreuna in mod excesiv si nejustificat activitatea instantelor de judecata, astfel de contestatii la executare urmand a fi “dublate”, obligatoriu, in lumina noii reglementari, de promovarea unor “cereri de drept comun”, primele urmand a fi suspendate pana la solutionarea celor din urma, astfel incat sa fie evitata pronuntarea unor solutii contradictorii.

In plus, atat intanta de executare cat si instanta investita cu solutionarea pe fond a unor astfel de cereri sunt instante de drept comun, motiv pentru care, in litigiile civile, norma astfel modificata, din punctul nostru de vedere, nu isi gaseste o ratiune practica.

De altfel, practica judiciara a adoptat anterior astfel de solutii, spre exemplu, declararea nulitatii unor clauze abuzive pe calea contestatiei la executare, in masura in care titlul contestat era reprezentat de un contract de credit, sumele executate pe seama debitorului derivand din astfel de clauze (exemplificativ, Sentinta civila nr. 833/03.10.2017, pronuntata de Judecatoria Turnu Magurele, Sentinta civila nr. 201/19.01.2018, pronuntata de Judecatoria Slatina); admiterea unor contestatii la executare, in motivarea hotararilor fiind retinute motive care conduc la nevalabilitatea titlului executoriu (pentru existenta caracterului simulat al actului pus in executare, spre exemplu un contract de imprumut).

In fine, exista posibilitatea, anterior introducerii sintagmei “inclusiv o actiune de drept comun” ca in contestatiile la executare promovate sa fie invocate motive de fapt sau de drept care, desi ar fi condus la desfiintarea actului titlu executoriu, sa fie avute in vedere de instanta de executare exclusiv ca si aparari de fond in cadrul contestatiei, chiar daca titlul executoriu nu ar fi fost desfiintat in mod explicit prin dispozitivul hotararii de admitere a contestatiei, considerentele unei astfel de sentinte avand, totusi, putere (nu autoritate) de lucru judecat, in conditiile in care chestiunea litigioasa fusese transata anterior.

Apoi, trebuie avut in vedere ca in cazul dintai, de regula, instantele investite cu solutionarea cererii de lipsire de efecte juridice a actului pus in executare sunt instante specializate (spre exemplu, sectia de contencios administrativ a Tribunalului sau a Curtii de Apel, sectia de litigii de munca si asigurari sociale a Tribunalului etc.), astfel incat instanta de drept comun investita cu solutionarea contestatiei la executare nici nu ar putea solutiona incidente juridice ce cad in sarcina unei instante/sectii specializate, fiind din aceasta perspectiva instanta necompetenta.

Nu acelasi este cazul actiunilor de drept comun, specializarea judecatorilor fiind aceeasi, atat in solutionarea contestatiei la executare, cat si in materia solutionarii separate a actiunii de drept comun.

Ca urmare a noii reglementari modificate, exceptiile fiind in mod clar mentionate, asa cum am aratat, prin urmare vointa legiuitorului fiind expresa, contestatorul nu ar mai putea invoca motive de fapt sau de drept in masura in care are la indemana inclusiv o actiune de drept comun, cu alte cuvinte, noua reglementare, il obliga sa promoveze astfel de cereri, separat, distinct, in sustinerea propriei contestatii la executare, lipsindu-l in mod indirect de un mijloc de aparare eficient si la indemana in propriul demers al contestarii procedurii executionale.

In concluzie, apreciem ca prin introducerea noii sintagme, “inclusiv o actiune de drept comun” rolul instantelor de judecata se va aglomera in mod excesiv, iar procedura contestatiei la executare va fi ingreunata, intarziata, tergiversata, desi astfel de litigii, dat fiind specificul aparte al materiei, precum si situatiile practice de fapt, ar trebui solutionate cu celeritate, de urgenta si cu precadere.

La fel, motive care tin de lipsirea de efecte a titlului executoriu – act juridic de drept comun – nu vor mai putea fi invocate ca si aparari de fond, intrucat contestatorul are la indemana o alta cale pe care este obligat sa o urmeze, ipoteza inechitabila si chiar contrara unor reglementari specifice, in conditiile in care judecatorul este chiar dator sa analizeze cauza sub toate aspectele, in vederea aflarii adevarului.

In plus, partea contestatoare care va invoca astfel de motive, obligatoriu pe calea unei actiuni separate de drept comun, astfel cum am aratat, va fi impovarata (nejustificat in opinia noastra) cu o noua taxa judiciara de timbru, de aceasta data calculata la valoarea obiectului cererii in masura in care se solicita desfiintarea titlului executoriu care nu este o hotarare judecatoreasca si nu plafonata, ca in cazul contestatiei la executare, indiferent de suma contestata.

Avocat Virgil Barbulescu 
BARBULESCU, BUGA & ASOCIATII

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate