CEDO, CJUE, CCR, ÎCCJ DCD RIL, curţi de apel, tribunale, judecătorii
 
Curtea Constituţională
DezbateriCărţiProfesionişti
Înregistrările video sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj, Timiş, Prahova şi Sibiu. Se acordă 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti, membrii UNELM şi notarii Camerei Notarilor Publici Bucureşti.
JURIDICE
Abonare gratuită newsletter JURIDICE.ro

2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia de revocare din funcţia de şef al DNA. UPDATE: Poziția ministrului justiției, Tudorel Toader

09.01.2019 | JURIDICE.ro

9 ianuarie 2019: Marți, 8 ianuarie 2019, prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a declarat următoarele, în contextul atacării deciziei de revocare din funcţia de şef al Direcției Naționale Anticorupție la CEDO, potrivit ziare.com: „Deciziile CCR sunt definitive. Curtea nu judecă oameni, judecă excepții, obiecții sau conflicte juridice de natură constituțională.

***

8 ianuarie 2019: În decembrie 2018, Laura Codruţa Kovesi, procuror, a atacat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului decizia de revocare din funcţia de şef al Direcției Naționale Anticorupție, potrivit G4Media.ro.

La data de 9 iulie 2018, Klaus Iohannis, președintele României, a semnat decretul de revocare a şefei DNA, după ce a fost obligat în acest sens de Curtea Constituţională.

Laura Codruţa Kovesi, fost procuror-șef al DNA: „Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională.

Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de „intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea.

Decizia Curții Constituționale nu a putut fi contestată, inexistența unei căi de atac fiind stabilită de însăși motivarea Deciziei Curții Constituționale. Astfel, am reclamat și faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 30 mai 2018.

În procedura în care Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanțiile unui proces echitabil, sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern „un recurs efectiv”, un temei de drept și o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestație privitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiției și decise de Curtea Constituțională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac.”


Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia de revocare din funcţia de şef al DNA. UPDATE: Poziția ministrului justiției, Tudorel Toader”

  1. Razvan Nicolae MICUL spune:

    Din nefericire doamna procuror realizeaza o confuzie intre afectarea statutului de procuror, ea nefiind revocata din aceasta demnitate publica, si functia manageriala din care a fost indepartata. Doamna Kovesi este in continuare procuror. Este o eroare asupra obiectului solutiei Curtii Constitutionale. Doamna Kovesi, daca apreciaza nelegala revocarea, poate cere despagubiri titularului demersului, Ministrul Justitiei. Nu ar trebui confundata functia manageriala cu demnitatea de magistrat.

  2. Procurorul sef DNA este un post politic iar cel numit îşi exercită funcţia la discreţia Ministrului Justiţiei şi mai sus, la discreţia primului ministru. La discreţia ministrului înseamnă că poate fi numit sau revocat fără nicio motivare deoarece este o funcţie dictată de raţiuni politice, nu este o funcţie aleasă sau numită pe merit printr-o procedură legală sau prin concurs.
    Functia de conducere la DNA este o funcţie politică iar această contestare la CEDO pare frivolă, deoarece instanţele nu judecă decizii de oportunitate politică.
    Pare şi puţin cam lipsită de onoare deoarece acel post este politic iar când pierzi alegerile sau favoarea politică, trebuie să arăţi respect şi să joci jocul politic cu demnitate şi dreptate.
    Este jenant că un funcţionar cu demnitate publică politică vrea să-şi ceară dreptul la CEDO de a fi demnitar politic, adică ori ales ori numit direct sau indirect prin voinţa alegătorilor.
    Ori nu înţelege că şefia administrativă DNA nu se obţine prin concurs tip grilă sau pe merite profesionale.
    Nici parlamentarii, nici preşedintele României sau primarii nu se aleg prin concurs de cunoştinţe generale sau profesionale.
    Şefa DNA nu a fost numită pentru merite personale sau profesionale în funcţia DNA şi este normal ca să fie revocată în acelaşi mod.
    Funcţionarii din Executiv (iar Ministerul public nu este parte a Autorităţii Judecătoreşti ci din Executiv) nu sunt numiţi pe viaţă, ci „slujesc” poporul, în acea funcţie, la discreţia, sub autoritatea şi conducerea primului ministru.

    Interpretarea că Ministerul public este echivalent şi egal al Corpului de judecători este eronată şi dezavuată constant de jurisprudenţă.

    Se impune decuplarea acestor două profesii, educarea complet separată şi evitarea întrepătrunderii şi mobilităţii între aceste două profesii.
    Renunţarea la numele confuz de magistrat pentru procurori, educarea în sistem separat a procurorilor şi judecătorilor.

    Funcţiile de procuror şi judecător ar trebui să fie funcţii alese, prin scrutin, nu numiţi şi să nu poată fi numiţi fără minim 3 ani experienţă ca avocat.
    Magistrat la 22 de ani este un concept unic românesc.
    Ieşirea la pensie la 47 de ani cu pensii de 13.000 usd lunar este iarăşi un concept incredibil pentru un magistrat.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.