ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Protocoalele și cauza Bara C‑201/14
10.01.2019 | Razvan Nicolae MICUL


Răzvan Nicolae Micul

Răzvan Nicolae Micul

Dezbaterea asupra protocoalelor, trebuie să pornească de la ceea ce s-a tranșat în cauza Bara. Dacă s-au efectuat schimburi și prelucrări de date cu caracter personal, atunci s-au produs efecte juridice. Protocoalele au anexe, care până la această dată nu au fost publicate. Aceste anexe trebuie publicate, iar opinia publică are obligația să solicite acest lucru.

Protocoalele au afectat datele cu caracter personal ale tuturor cetățenilor Uniunii Europene care au intrat vreodată pe teritoriul României, care și-au deschis o firmă în România sau care au apelat la un serviciu medical în România. Privite în ansamblu, protocoalele au facilitat transferul neverificat și neauditat al tuturor datelor cu caracter personal către serviciile secrete, iar modul în care acestea administrează sau transmit datele către alte servicii secrete, din alte state, nu este cunoscut public. Aceasta este cheia în care trebuie privite protocoalele, pentru că odată ce dimensiunea încălcării directivelor și principiilor Uniunii Europene privind protecția datelor personale va fi cunoscută public, Comisia Europeană și statele membre UE, a căror cetățeni au fost afectați, nu își vor permite să rămână în pasivitate.

Pentru a exemplifica, în cazul protocolului ONRC-SRI, toate datele cu caracter personal predate de cetățenii Uniunii Europene Registrului Comerțului din România au fost prelucrate automat și predate prin mijloace informatice serviciului secret (prin rețeaua STS sau direct pe suport magnetic). Niciun cetățean german, francez, englez sau olandez care deține o firmă în România nu a fost întrebat dacă este de acord ca datele sale personale să ajungă în posesia unui serviciu secret din România, iar schimbul de date personale s-a realizat în condițiile în care cetățeanul european nu era suspectat de terorism sau alte fapte care fac obiectul activității informative a serviciului secret. Similar s-a procedat cu datele personale ale românilor.

Exemple sunt nenumărate. Gândiți-vă la date medicale, acte de identitate, acte de stare civilă, datele din Registrul Național ONG sau tot ce ține de activitatea economică a unei societăți comerciale din România. Acestea sunt schimburile de date pe care le știm, și care pot fi dovedite cu protocoale care au fost obținute sau publicate până la acest moment.

Aici în discuție este standardul pe care îl acceptăm pentru protecția vieții private a fiecăruia dintre noi, ori pentru protecția principiului libertății economice statuat de Constituția România. Gândiți-vă că același standard va putea fi utilizat și de o putere politică iliberală. Diferența dintre drepturi și privilegii este că acelea din urmă pot fi revocate oricând, ori protecția vieții private și a datelor personale trebuie să fie un drept, nicidecum un privilegiu situat la discreția serviciilor secrete sau a puterii politice.

Răzvan Nicolae Micul

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate