Renunțarea la urmărire penală. Excepție de neconstituționalitate respinsă
31 ianuarie 2019 | Andreea COMAN, Anne-Mary MUSTIAȚĂ
Andreea Coman
Anne-Mary Mustiață
În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1117 din 29 decembrie 2018, a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 679/2018 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 din Codul de procedură penală.
Dispozițiile legale criticate pentru neconstituționalitate
Au fost criticate dispozițiile art. 318 din Codul de procedură penală:
Art. 318. (1) În cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunța la urmărirea penală când constată că nu există un interes public în urmărirea faptei. (…)
Dispozițiile legale presupus încălcate
Art. 21 alin. (3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Art. 51 alin. (1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.
Aprecieri și argumente ale Curții Constituționale
Cu privire la critica adusă art. 318 Cod procedură penală în sensul că el contravine prevederilor art. 21 alin. 1, respectiv, art. 51 din Constituție, în măsura în care sunt interpretate în sensul că finalizarea urmăririi penale printr-o soluție de netrimitere în judecată (în speță prin renunțarea la urmărire penală) ar presupune ca persoana vătămată să rămână cu prejudiciul neacoperit, Curtea Constituțională a reținut pe de o parte că stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului, iar pe de altă parte, renunțarea la urmărirea penală reprezintă o cauză de stingere a acțiunii penale și, totodată, o soluție de neurmărire penală introdusă de legiuitor, care are la bază principiul oportunității, oportunitate care presupune inclusiv și o evaluare a cheltuielilor și resurselor investite în cercetarea unei infracțiuni, urmărindu-se ca acestea să fie proporționale cu valoarea socială ocrotită de legea penală, o evaluare a eficienței aplicării unei eventuale pedepse, luarea în considerare a unei sancțiuni alternative pedepsei, care ar fi aptă să corecteze comportamentul infractorului, dacă acesta este cunoscut sau o evaluare a gradului de afectare a interesului particular manifestat de persoana vătămată în urmărirea infracțiunii.
De asemenea, cu privire la criticile aduse dispozițiilor constituționale presupus încălcate, Curtea a apreciat faptul că procedura de confirmare de către judecătorul de cameră preliminară a renunțării la urmărirea penală, astfel reglementată, constituie o garanție procesuală a caracterului echitabil al actului.
Decizia Curții Constituționale
Respinge, ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art. 318 din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Av. Andreea Coman
Managing Associate SĂVESCU & ASOCIAȚII
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
