România la CEDO: cauza pendinte Ion DEDU. Instanțe constituite din judecători verificați de SRI în cadrul procedurii de acordare a certificatului ORNISS și posibila lor lipsă de imparțialitate (printre altele)
11 ianuarie 2019 | Mihaela MAZILU-BABEL, Valeria BĂLĂNEL
Valeria Bălănel
Mihaela Mazilu-Babel
Secția IV, CEDO
Cererea nr. 56397/15
Ion DEDU împotriva României
introdusă la 6 noiembrie 2015 și comunicată la 25 noiembrie 2018
I. Obiectul cauzei (precum e redat de CEDO și tradus de noi)
Cererea depusă de către reclamant are drept temei cercetările disciplinare inițiate împotriva acestuia de către Serviciul Român de Informații (SRI).
În special, reclamantul pretinde că prin luarea și executarea deciziei de consemnare, autoritățile i-au încălcat dreptul la libertate și libertatea de circulație prevăzute de articolul 5 § 1 și 2 din Protocolul nr.4 deoarece măsura dispusă este ilegală și/sau nu a urmărit un scop legitim și/sau instanțele nu au examinat proporționalitatea acesteia.
El a susținut, de asemenea, că procedura a fost ilegală și i-a încălcat drepturile garantate de articolul 6 pentru următoarele motive
(i) instanțele nu au fost imparțiale deoarece au fost constituite din judecători care au fost verificați de către SRI în cadrul procedurii ce trebuie urmate pentru obținerea certificatelor ORNISS;
(ii) în cursul procedurii judiciare, nici reclamantul, și nici reprezentantul său legal ales nu au avut acces la dovezile esențiale clasificate care ar fi putut fi folosite pentru apărarea sa;
(iii) instanțele naționale nu și-au motivat hotărârile în ceea ce privește argumentele aduse de către reclamant în legătură cu consemnarea.
În continuare, reclamantul a susținut (i) că a fost ilegală decizia de a fi consemnat pentru o perioadă de 9 zile; și (ii) refuzul accesului la ordonanțele pronunțate împotriva sa și la documentele care au stat la baza acestor ordonanțe, au vizat în mod direct încălcarea dreptului său la viață privată și de familie prevăzut la articolul 8.
În cele din urmă, procedurile interne nu i-au oferit reclamantului o cale de atac efectivă pentru presupusele încălcări ale drepturilor Convenției, încălcându-se astfel articolul 13.
II. Întrebările comunicate părților
1. Constituie o privare de libertate sancțiunea disciplinară a trimiterii impusă reclamantului în sensul articolului 5 al Convenției sau o ingerință în dreptul său la liberă circulație în sensul articolului 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția? În caz afirmativ, au fost încălcate drepturile reclamantului garantate de articolul 5 sau articolul 2 din Protocolul nr. 4 (a se vedea De Tomaso împotriva Italiei [GC] nr. 43395/09, 23 februarie 2017)?
2. A avut reclamantul parte de un proces echitabil în conformitate cu articolul 6 din Convenție în ceea ce privește examinarea cauzei sale? În special, au respectat procedurile judiciare principiul egalității armelor și al contradictorialității, în măsura în care nici reclamantul, nici reprezentantul său legal nu au avut acces la documentele și probele clasificate, aici inclusiv răspunsul SRI la întrebările acestuia, care ar fi putut fi folosite pentru apărarea sa (a se vedea, mutatis mutandis, Regner v. Republica Cehă ([MC], cererea nr. 35289/11, 19 septembrie 2017)? De asemenea, au fost imparțiale instanțele naționale, având în vedere faptul că acestea au fost constituite din judecători verificați de către SRI în timpul procedurii urmate pentru obținerea autorizației de securitate necesară pentru a li se permite accesul la documentele clasificate? În cele din urmă, și-au motivat instanțele naționale hotărârile, în special în ceea ce privește argumentele reclamantului privind consemnarea sa (a se vedea Perez împotriva Franței [GC], nr. 47287/99, § 80, CEDO 2004)?
3. A existat o ingerință în dreptul reclamantului la respectarea vieții private și de familie având în vedere faptul că i-a fost interzisă părăsirea locuinței pentru o parte semnificativă a zilei în timpul consemnării sale; și (ii) că, în cursul procedurii judiciare, i-a fost refuzat accesul la documentele și informațiile care i-au fost adresate în mod direct? Dacă da, a fost încălcat dreptul reclamantului garantat de articolul 8 din Convenție?
4. I-au oferit procedurile interne inițiate de către reclamant o cale de atac efectivă, conform articolului 13 din Convenție?
Notă MMB: Pentru o altă versiune de traducere a acestei comunicări, a se vedea aici.
Valeria Bălănel (traducere)
Student, Facultatea de Drept și Științe Administrative, Universitatea din Pitești
dr. Mihaela Mazilu-Babel (coordonator și selecție)
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
