Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
17 comentarii

România la CEDO: cauza pendinte Ion DEDU. Instanțe constituite din judecători verificați de SRI în cadrul procedurii de acordare a certificatului ORNISS și posibila lor lipsă de imparțialitate (printre altele)
11.01.2019 | Mihaela MAZILU-BABEL, Valeria BĂLĂNEL

Secţiuni: CEDO, Drept constitutional, Drept penal
JURIDICE - In Law We Trust
Valeria Bălănel

Valeria Bălănel

Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Secția IV, CEDO
Cererea nr. 56397/15
Ion DEDU împotriva României
introdusă la 6 noiembrie 2015 și comunicată la 25 noiembrie 2018

I. Obiectul cauzei (precum e redat de CEDO și tradus de noi)

Cererea depusă de către reclamant are drept temei cercetările disciplinare inițiate împotriva acestuia de către Serviciul Român de Informații (SRI).

În special, reclamantul pretinde că prin luarea și executarea deciziei de consemnare, autoritățile i-au încălcat dreptul la libertate și libertatea de circulație prevăzute de articolul 5 § 1 și 2 din Protocolul nr.4 deoarece măsura dispusă este ilegală și/sau nu a urmărit un scop legitim și/sau instanțele nu au examinat proporționalitatea acesteia.

El a susținut, de asemenea, că procedura a fost ilegală și i-a încălcat drepturile garantate de articolul 6 pentru următoarele motive
(i) instanțele nu au fost imparțiale deoarece au fost constituite din judecători care au fost verificați de către SRI în cadrul procedurii ce trebuie urmate pentru obținerea certificatelor ORNISS;
(ii) în cursul procedurii judiciare, nici reclamantul, și nici reprezentantul său legal ales nu au avut acces la dovezile esențiale clasificate care ar fi putut fi folosite pentru apărarea sa;
(iii) instanțele naționale nu și-au motivat hotărârile în ceea ce privește argumentele aduse de către reclamant în legătură cu consemnarea.

În continuare, reclamantul a susținut (i) că a fost ilegală decizia de a fi consemnat pentru o perioadă de 9 zile; și (ii) refuzul accesului la ordonanțele pronunțate împotriva sa și la documentele care au stat la baza acestor ordonanțe, au vizat în mod direct încălcarea dreptului său la viață privată și de familie prevăzut la articolul 8.

În cele din urmă, procedurile interne nu i-au oferit reclamantului o cale de atac efectivă pentru presupusele încălcări ale drepturilor Convenției, încălcându-se astfel articolul 13.

II. Întrebările comunicate părților

1. Constituie o privare de libertate sancțiunea disciplinară a trimiterii impusă reclamantului în sensul articolului 5 al Convenției sau o ingerință în dreptul său la liberă circulație în sensul articolului 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția? În caz afirmativ, au fost încălcate drepturile reclamantului garantate de articolul 5 sau articolul 2 din Protocolul nr. 4 (a se vedea De Tomaso împotriva Italiei [GC] nr. 43395/09, 23 februarie 2017)?

2. A avut reclamantul parte de un proces echitabil în conformitate cu articolul 6 din Convenție în ceea ce privește examinarea cauzei sale? În special, au respectat procedurile judiciare principiul egalității armelor și al contradictorialității, în măsura în care nici reclamantul, nici reprezentantul său legal nu au avut acces la documentele și probele clasificate, aici inclusiv răspunsul SRI la întrebările acestuia, care ar fi putut fi folosite pentru apărarea sa (a se vedea, mutatis mutandis, Regner v. Republica Cehă ([MC], cererea nr. 35289/11, 19 septembrie 2017)? De asemenea, au fost imparțiale instanțele naționale, având în vedere faptul că acestea au fost constituite din judecători verificați de către SRI în timpul procedurii urmate pentru obținerea autorizației de securitate necesară pentru a li se permite accesul la documentele clasificate? În cele din urmă, și-au motivat instanțele naționale hotărârile, în special în ceea ce privește argumentele reclamantului privind consemnarea sa (a se vedea Perez împotriva Franței [GC], nr. 47287/99, § 80, CEDO 2004)?

3. A existat o ingerință în dreptul reclamantului la respectarea vieții private și de familie având în vedere faptul că i-a fost interzisă părăsirea locuinței pentru o parte semnificativă a zilei în timpul consemnării sale; și (ii) că, în cursul procedurii judiciare, i-a fost refuzat accesul la documentele și informațiile care i-au fost adresate în mod direct? Dacă da, a fost încălcat dreptul reclamantului garantat de articolul 8 din Convenție?

4. I-au oferit procedurile interne inițiate de către reclamant o cale de atac efectivă, conform articolului 13 din Convenție?

Notă MMB: Pentru o altă versiune de traducere a acestei comunicări, a se vedea aici.

Valeria Bălănel (traducere)
Student, Facultatea de Drept și Științe Administrative, Universitatea din Pitești

dr. Mihaela Mazilu-Babel (coordonator și selecție)

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

17 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti