Curtea de Apel București. Caracterul confidențial al surselor ziaristului nu îl derobă de răspunderea pentru defăimare
17.01.2019 | Alina GAJA
Alina Gaja
Curtea de Apel București a decis că afirmațiile cu caracter defăimător făcute la adresa reclamantului, persoană cu o intensă activitate profesională dar care nu poate fi calificată drept o persoană publică, aduc faţă în faţă două dintre drepturile protejate de articolul 8, respectiv articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și anume dreptul la respectarea vieții private, respectiv a reputației și demnității persoanei, pe de o parte, iar pe de altă parte, libertatea de exprimare. În speță, Curtea reține că precizările făcute de pârât în cuprinsul articolelor incriminate, nu sunt de natură prin ele însele să-l exonereze pe ziarist de responsabilitatea celor publicate, cu atât mai mult cu cât acesta nu a indicat la ce surse se referă sau, acceptând caracterul confidenţial al acestora şi lipsa obligaţiei ziaristului de a-şi dezvălui sursele de informare, se observă că nu a oferit nici măcar unele indicii de natură să confere credibilitate şi concreteţe informaţiilor aduse la cunoştinţa publicului, la momentul respectiv. În ceea ce priveşte lipsa unei confirmări oficiale a informaţiilor date publicităţii, în egală măsură, Curtea subliniază că această precizare realizată în cuprinsul articolelor publicate nu-l poate deroba pe ziarist de răspunderea ce-i incumbă pentru veridicitatea informaţiilor relatate despre viaţa privată a reclamantului, cu atât mai mult cu cât apelantul pârât nu face dovada că ar fi solicitat în prealabil o astfel de confirmare şi nu ar fi primit-o, lăsând să treacă un interval de timp rezonabil pentru răspuns. Prejudiciul suferit de reclamant există în mod cert si constă în resimţirea de către acesta a impactului produs de conduita pârâtului, si anume în lezarea demnităţii şi a reputaţiei, prin aceea că o parte însemnată a cetăţenilor a luat cunoştinţă de faptele nereale imputate reclamantului, ceea ce a fost de natură a ştirbi dreptul la imagine al acestuia, astfel că fapta a produs un prejudiciu moral. (Decizia nr. 253A din 14 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București)
Alina Gaja
Masterand Facultatea de Drept, Universitatea din București
