Neaudierea inculpatului cu ocazia revocării măsurii preventive a controlului judiciar. CCR-respingere
15 februarie 2019 | Andreea COMAN, Anne-Mary MUSTIAȚĂ
Andreea Coman
Anne-Mary Mustiață
În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 33 din 11 ianuarie 2019, a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 576/2018 referitoarea la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 242 alin. (41) din Codul de procedură penală.
Dispoziții legale criticate pentru neconstituționalitate
Au fost criticate dispozițiile art. 242 alin. (41) Cod procedură penală:
Art. 242 alin. (41) În cursul urmării penale, revocarea măsurilor preventive ale controlului judiciar și controlului judiciar pe cauțiune, precum și înlocuirea acestor măsuri între ele se dispun de procuror, chiar dacă măsura a fost luată de către judecătorul de drepturi și libertăți. La înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu măsura controlului judiciar pe cauțiune, dispozițiile art. 216 alin. (1) și (3) și art. 217 se aplică în mod corespunzător.
Dispoziții constituționale presupus încălcate
Art. 24 – Dreptul la apărare (1) Dreptul la apărare este garantat.
Aprecieri și argumente ale Curții Constituționale
Cu privire la criticile aduse art. 242 alin. (41) din Codul de procedură penală, în măsura în care este interpretat în sensul că neaudierea inculpatului cu ocazia revocării măsurilor preventive ale controlului judiciar și controlului judiciar pe cauțiune s-ar încălca dreptul la apărare al acestuia, Curtea Constituțională a arătat că spre deosebire de înlocuirea de către procuror a măsurilor preventive ale controlului judiciar și controlului judiciar pe cauțiune, între ele, înlocuire care este determinată de modificarea temeiurilor avute în vedere la luarea sau prelungirea acestor măsuri, revocarea presupune dispariția oricărui temei pentru a subzista vreo măsură preventivă, astfel că, în cazul revocării de către procuror a măsurilor preventive indicate, inculpatul nu poate susține că este expus din nou riscurilor pe care le presupun luarea și, respectiv, prelungirea măsurii, întrucât el se află deja sub puterea măsurii preventive dispuse de procuror, având un anumit conținut și o anumită durată de timp – aspecte care nu pot fi modificate în dezavantajul inculpatului cu ocazia soluționării cererii acestuia de revocare a măsurii.
De asemenea Curtea a reținut că împotriva ordonanței prin care a fost respinsă cererea de revocare a controlului judiciar – simplu sau pe cauțiune -, inculpatul poate formula plângere la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond, care poate revoca măsura controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune nu doar în cazul în care admite plângerea împotriva ordonanței prin care procurorul a respins cererea de revocare, ci și în cazul în care admite plângerea împotriva ordonanței prin care procurorul a luat sau a prelungit măsura.
Decizia Curții Constituționale
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art. 242 alin. (41) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Av. Andreea Coman
Managing Associate SĂVESCU & ASOCIAȚII
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
