ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Urmările aplicării dispozițiilor relative la recursul compensatoriu
16.01.2019 | Ion ILIE-IORDĂCHESCU


Ion Ilie-Iordachescu

Ion Ilie-Iordachescu

Decizia CEDO din 2017 privind situatia penitenciarelor din Romania, devenita hotarare Pilot, a precizat ca nu a amendat Romania decat cu suma de 17.850 euro in cazul Daniel Arpad Rezmives, Laviniu Mosmonea, Marius Mavroian si Iosif Gazci, dar a constatat ca modul in care este executata detentia in penitenciarele din Romania contravine normelor CEDO.

De asemenea, prin aceeasi decizie, CEDO a recomandat statului roman sa implementeze cai de “recurs preventiv” si “recurs compensatoriu specific”. Din perspectiva “recursului compensatoriu specific”, Romania urma sa adopte norme care sa ingaduie detinutilor sa obtina indemnizatii adecvate in situatia incalcarii dispozitiei din Conventie relativa la spatiul vital insuficient si/sau a conditiilor materiale precare.

Deoarece Romania a fost condamnata la CEDO pentru conditii improprii de executare a pedepsei cu inchisoare in penitenciare si pentru a evita plata unor despagubiri ca in cazul mentionat, politicienii romani au agreat solutia recompensarii detinutilor printr-o reducere a pedepselor definitive aplicate, urmand ca la fiecare 30 de zile executate sa primeasca o gratificatie de 6 zile. Initial o asemenea masura a fost conceputa de Raluca Pruna, fost ministru al Justitiei in timpul guvernarii Ciolos, care a propus ca fiecare condamnat sa beneficieze de 3 zile compensatorii pentru fiecare 30 de zile executate intr-o suprafata de cazare mai mica de 3 mp. Parlamentarii, primind proiectul cu asemenea propunere si-au insusit, insa, opinia Consiliului Superior al Magistraturii, procedand la inlocuirea celor 3 zile propuse initial cu 6 zile compensatorii, ca fiind executate la fiecare 30 de zile de executare a pedepsei cu inchisoarea in conditii necorespunzatoare.

Au fost introduse, odata cu adoptarea Legii nr. 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prevederi noi in sensul luarii in considerare a unui beneficiu de 4 zile executate pentru 3 zile de munca in situatia muncii remunerate si de 3 zile executate pentru 2 zile de munca in cazul muncii neremunerate. Acest act normativ a venit cu o reglementare noua privind reglementarea muncii pe timp de noapte in sensul acordarii de 2 zile executate pentru o noapte de munca. De asemenea, s-a stabilit ca persoana condamnata, care renunta la un anumit procent din veniturile obtinute prin munca prestata in favoarea penitenciarului, munca sa se considere neremunerata, urmand sa beneficieze de 3 zile executate pentru 2 zile de munca.

Toate aceste prevederi au diminuat substantial pedepsele aplicate de instantele de judecata, permitand eliberarea detinutilor inainte de termenul de executare a pedepsei aplicate. Printr-o asemenea masura de clementa privind inlaturarea in parte a executarii pedepsei aplicate s-a ajuns la o adevarata “gratiere colectiva”.

Efectele recursului compensatoriu sunt aplicate retroactiv in conditiile in care perioada avuta in vedere la acordarea zilelor considerate ca executate in compensarea cazarii in conditii necorespunzatoare, se calculeaza, in conformitate cu actul normativ in discutie, incepand cu 24 iulie 2012.

Recursul compensatoriu, aplicat fara un studiu de impact, genereaza probleme grave pentru societatea romaneasca care este incapabila sa integreze persoanele condamnate eliberate din penitenciare. In acelasi sens, aglomerarea judecatoriilor arondate peniteniciarelor cu cereri de liberare conditionata, generate de recursul compensatoriu, a dus la multiple disfunctiuni in activitatea acestor instante. Totodata, se inregistreaza dificultati in privinta supravegherii persoanelor eliberate din partea Serviciului de Probatiune care nu dispune de resursele umane si financiare necesare. Organelor de politie se afla, de multe ori, in situatia imposibilitatii retinerii unor condamnati eliberati care au comis din nou infractiuni. Mai mult, opinia publica a fost recent ingrozita de fapta unei persoane condamnata pentru omor, eliberata in baza recursului compensatoriu, care a comis intr-o perioada relativ scurta o noua infractiune de omor. In mod similar, atentia opiniei publice a fost retinuta de cazul unui violator, condamnat la o pedeapsa redusa care, beneficiind de recursul compensatoriu, a fost pus in libertate si a obtinut si suma de 3000 de euro despagubiri pentru conditii improprii in penitenciar.

Scopul adoptarii recursului compensatoriu nu a fost atins in conditiile in care cele mai multe persoane eliberate s-au intors in penitenciar. Acest experiment legislativ contribuie si el la secatuirea bugetului general consolidat al statului, iar cheltuielile ocazionate de implementarea recursului compensatoriu sunt suportate de toti cetatenii tarii.

Politicienii agrenati in adoptarea acestei legi, departe de a-si asuma responsabilitatea in legatura cu efectele negative produse de aplicarea sa, cauta sa gaseasca diverse pretexte pentru a justifica situatia creata.

Se impune, in mod evident, modicarea Legii nr. 169/2017, in sensul inlaturarii de la beneficiile acestei legi, cel putin, a condamnatilor la pedepsa inchisorii pentru omor, talharie si viol, infractiuni de o periculozitate deosebita. In consens cu aceasta masura, este necesara demararea construirii penitenciarelor, care sa corespunda standardelor prevazute de Consiliul Europei, de la Berceni (Jud. Prahova) si Unguriu (Jud. Buzau), deoarece Guvernul a contractat un imprumut de 177.000.000 euro in acest scop de la C.E.B. (Banca de dezvoltare a Consiliului Europei).

Avocat Ion Ilie-Iordachescu

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate