Pentru comunicare profesională JURIDICE.ro recomandă Infinit PR
TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

Poziția PICCJ ref. Decizia CCR privind conflictul juridic de natură constituțională dintre PICCJ, pe de-o parte, și Parlamentul României, ICCJ și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte. UPDATE: Poziția Ministrului Justiției. Poziția fostului Ministru al Justiției

17.01.2019 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

17 ianuarie 2019: Joi, 17 ianuarie 2019, prof. univ. dr. av. Valeriu Stoica, fostul ministru al Justiției, a declarat că în ultima vreme există o tendință de sporire a prerogativelor manifestată de CCR, potrivit știripesurse.ro.

Prof. univ. dr. av. Valeriu Stoica: „De la înființarea ei, Curtea Constituțională a avut demersuri lăudabile. Dar au fost în ultimul timp cazuri în care Curtea Constituțională a avut tendința să își sporească atribuțiile. Au fost soluții în care CC nu s-a limitat să spună dacă legea este constituțională sau nu, ci și-a lărgit sfera de competențe. Practic s-a pus în sarcina CCR atribuția de a media conflicte politice. Totodată, nu pot să nu constat că în ultima vreme Curtea Constituțională ignora raportul care exista între dreptul intern și cel european. Principiile care stau la baza UE sunt deasupra tuturor normelor interne de drept. Se uita faptul că în 2007 când am devenit membri UE am cedat unele prerogative în favoarea UE. Există tendința CC de a uita acest lucru. Asta ar trebui să ne dea de gândit.”

***

17 ianuarie 2019: Miercuri, 16 ianuarie 2019, prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a declarat că după decizia Curţii Constituţionale vor fi adoptate acte juridice de natură să permită îndreptarea acestor abuzuri, menţionând că aceste acte vor fi fie date de Parlament, fie de Guvern, prin ordonanţe de urgenţă, potrivit știripesurse.ro.

Prof. univ. dr. Tudorel Toader: „Ce este de făcut, în opinia mea, şi vă asigur că aşa vom proceda: trebuie să asigurăm normativ, dar şi în practică interpretarea, aplicarea legii, această revenire, intrare în normalitate, această activitate care să se desfăşoare în parametri constituţionali. Noi nu vrem ca vinovaţi care au comis fapte penale să fie scăpaţi, scoşi de sub rigorile legii penale, dar nici dvs, nici eu, nici nimeni dintre noi nu cred că vrem ca într-o Românie europeană în anul 2019 să acceptăm încălcarea pe faţă, sfidătoare, a legii, chiar de către cei puşi să o interpreteze, să o aplice corect.

Ce vom face? Trebuie să îndreptăm aceste abuzuri, pentru că nu-i suficient să ne spună Curtea, azi sau nu ştiu când cu completele, că a fost conflict de natură constituţională, s-a încălcat legea şi aşa mai departe. Noi ce facem urmare a acestei constatări a conflictului? Sigur, pe viitor Parchetul va şti că nu are voie să mai facă aşa ceva, Înalta Curte va şti că completele trebuiesc formate, constituite aletoriu, dar ce facem cu rezultatele, cu deciziile definitive pronunţate pe bază de protocoale, cum spuneam la urmărire penală, sau de complete nelegal constituite.

Trebuie să găsim remediu pentru că, repet, într-un stat de drept nu poţi să-i spui românului: dom’le, asta e…judecătorii n-au respectat, dar noi asigurăm stabilitatea raporturilor juridice sau urmărirea penală s-a făcut pe lângă procedură penală, dar noi nu putem face nimic. Ba putem face: adopta o relgementare juridică de natură să permită îndreptarea acestor abuzuri comise într-un caz sau altul sau altul sau altul… Dacă puneţi cap la cap cele două rapoarte de evaluare veţi vedea o radiografie a ceea ce nu trebuia să se facă în sistemul judiciar. Da, în opinia mea, ca ministru – dar sigur nu numai eu decid, pentru că poate să o facă şi Parlamentul foarte bine sau Guvernul în ansamblul lui – vom adopta acte juridice de natură să permită îndreptarea acestor abuzuri.”

***

17 ianuarie 2019: Miercuri, 16 ianuarie 2019, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că a luat cunoștință despre Decizia Curții Constituționale referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații a protocoalelor din 4 februarie 2009 și 8 decembrie 2016, potrivit unui comunicat.

Potrivit art. 147 alineatul 4 din Constituția României, de la data publicării în Monitorul Oficial deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. După motivarea deciziei, urmează a fi identificate și analizate soluțiile optime în vederea dispunerii   măsurilor legale corespunzătoare.

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate