BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Achiziţii publice
DezbateriCărţiProfesionişti
BONDOC & ASOCIATII
Print Friendly, PDF & Email

Abaterea profesională gravă: filtru obiectiv la îndemâna autorităţii contractante sau capcană, în cazul existenţei unui incident penal în sarcina ofertantului?

18.01.2019 | Ioana CIOBOTĂ
Abonare newsletter
Ioana Ciobotă

Ioana Ciobotă

În conformitate cu dispoziţiile Directivei 2014/24/UE[1], fiecare stat membru are obligaţia de a transmite Comisiei, până în luna aprilie 2017 și, ulterior, la fiecare trei ani, un raport de monitorizare care include și informaţii privind prevenirea, detectarea și raportarea adecvată a cazurilor de fraudă, corupţie, conflicte de interese și alte nereguli grave în achiziţiile publice. Pe baza informațiilor primite de la statele membre, Comisia publică periodic un raport privind punerea în aplicare și cele mai bune practici privind politicile naţionale de achiziţii publice în cadrul pieţei interne[2].

Însumând obligaţia sus-precizată cu certitudinea faptului că sectorul achiziţiilor publice este expus unui risc maxim de incidenţă a diferitelor situaţii ″de conflict″ izvorâte din contractele de achiziţie publică, dar nu numai, conștientizăm pe zi ce trece că procesul de evaluare a ofertelor necesită cooperare fermă, între ofertanți şi autorităţile contractante.

Asupra acestui aspect (al cooperării) vom insista în conţinutul prezentului articol, demonstrând că, deşi pare o noţiune introductivă, neatrăgând în mod deosebit atenţia celor implicați în achiziții, în fapt, poate schimba semnificativ soarta unei proceduri de atribuire.

În considerarea impactului în practică al articolului, am ales să prezentăm situaţia cel mai dificil de apreciat/interpretat în procesul de evaluare a ofertelor: fapta penală ce poate conduce sau nu la abatere profesională gravă care pune în discuţie integritatea ofertantului.

Prezintă interes practic, din acest punct de vedere, spre pildă, situaţia ofertantului ce a fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni de efectuare de activităţi miniere fără permis sau licenţă şi participă la o procedură de atribuire a unui contract de lucrări. Totodată, cu acelaşi interes ar trebui analizată situaţia ofertantului condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, ce depune ofertă pentru atribuirea unui contract de servicii de contabilitate şi audit.

La simpla citire a acestor posibilităţi, s-ar spune cu uşurinţă că ofertantul trebuie exclus, însă, urmare a unei analize specifice şi aplicate de la caz la caz, se poate asuma răspunderea de către autoritatea contractantă, în sensul acceptării acestuia în procedura de atribuire.

Pornind de la litera legii[3], cum este recomandat a se iniţia orice demers în achiziţiile publice, regăsim sediul materiei în art. 167[4] din Legea nr. 98/2016[5], reprezentând o transpunere a art. 57 din Directiva 2014/24/UE[6].

Din perspectiva articolului publicat episodic în două numere ale Revistei de Achiziţii Publice (nr. 131 august 2018 şi nr. 132 septembrie 2018), cu titlul Excluderea din procedurile de achiziţii a firmelor aflate în insolvenţă, nu vom mai insista asupra argumentaţiei de prioritate a Directivei 2014/24/UE faţă de legislaţia naţională, în ceea ce priveşte motivele de excludere din procedura de atribuire, reamintind, pe scurt, că legislaţia permite acceptarea în procedură a unui operator economic aflat într-o situaţie de excludere, în cazul în care acesta poate furniza dovezi prin care să arate că a luat măsuri suficiente pentru a-și demonstra în concret credibilitatea.

Însă, spre deosebire de situaţia insolventului[7], motivul de excludere indicat la art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 – Abaterea profesională gravă transferă sarcina probei de la ofertant către autoritatea contractantă.

Din economia textului de lege, reiese că obligaţia de a exclude un operator economic din cadrul unei proceduri de atribuire, pe motiv că respectivul a comis o abatere profesională gravă, care îi pune în discuţie integritatea, este condiţionată de demonstrarea de către autoritatea contractantă a acestui fapt.

Acest moment reprezintă pentru autoritatea contractantă debutul unei analize de amănunt, cu varii implicaţii de natură juridică, ce, din păcate, sau mai bine adaptat în context, în detrimentul procedurii de evaluare a ofertelor, exced sferei achiziţiilor publice, putând merge înspre noţiuni clasice de drept comun, inclusiv penal, cum ar fi, de exemplu, noţiunile de: infracţiune, hotărâre penală, sentinţă, pedepse, rechizitoriu, a căror filtrare se impune a fi realizată/aplicată de un specialist în ştiinţe juridice.

Însă, după cum este bine cunoscut, personalul din cadrul autorităţilor contractante este de cele mai multe ori insuficient pentru volumul de informaţii conexe ce impactează procedura de atribuire, astfel cum se derulează aceasta, prin prisma legislaţiei europene, fapt ce conduce adesea la decizii nelegale de excludere a ofertanţilor din procedurile de atribuire.

Pentru claritatea expunerii prezentului articol, subliniem că abaterea profesională gravă, prevăzută la art. 167, alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, reglementează excluderea pentru săvârşirea unei abateri şi nu priveşte aceeaşi situaţie prevăzută la art. 164 alin. (1)[8] al aceluiaşi act normativ, ce tratează excluderea pentru săvârşirea unor fapte penale strict limitate la cele prevăzute de norma legală.

O astfel de precizare, respectiv distincţie, trebuie conştientizată şi aplicată în practică de comisia de evaluare, în condiţiile în care, din cauza lipsei specialiştilor la nivel de autoritate contractantă, o aplicare eronată a dispoziţiilor legale clare, mai exact contopirea celor două articole de lege, putând avea consecinţe nedorite, prin simplul fapt al neînţelegerii cadrului juridic diferit şi al aplicabilităţii acestuia de la caz la caz.

În sensul susţinerii distincţiei dintre cele două situaţii, se pot invoca prevederile art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, abrogat între timp, care prevedeau că: pot fi excluse din procedura societăţile care se aflau în faza de cercetare pentru una dintre infracţiunile prevăzute de art. 164 alin. (1).Situaţia abrogării acestuia  trebuie interpretată ca voinţă a legiuitorului de a exclude din procedura de atribuire, în mod obligatoriu, doar operatorii aflaţi în situaţia unei condamnări definitive pentru una dintre faptele prevăzute la art. 164 din Legea nr. 98/2016 și, în mod separat şi facultativ, însă totodată întemeiat, urmare a unor verificări, în situaţia săvârşirii unei abateri profesionale gravă.

Astfel, este demonstrat faptul că obligaţia excluderii din procedura de atribuire există doar în situaţia condamnării pentru comiterea uneia din infracţiunile prevăzute în dispoziţiile art. 164 alin. (1) lit. a) – g) din Legea nr. 98/2016, excluderea vizând abaterea profesională gravă fiind facultativă.

Revenind la vigilenţa autorităţii contractante, confruntată cu situaţia excluderii unui ofertant ce a comis o abatere gravă profesională, trebuie avut în vedere şi faptul că, însăşi legea achiziţiilor, prin articolul 171 alin. (5)[9] oferă comisiei de evaluare pârghii pentru canalizarea investigaţiilor efectuate cu scopul stabilirii încadrării ofertantului la situația de excludere sau la excepţia de la excludere.

Pe scurt, din analiza prevederilor menţionate se poate constata că aplicarea situaţiei de excludere prevăzută de art. 167 (1) lit. (c) coroborat cu alin. (4) din Legea nr. 98/2016, este condiţionată de neîmplinirea unui termen de 3 ani, de la data apariţiei situaţiei, săvârşirii faptei sau producerii evenimentului relevant.

În context aplicat, dacă în conţinutul unei sentinţe/hotărâri penale nu apare menţionată executarea pedepsei complementare a interzicerii participării la procedurile de achiziţii publice, prevăzută de art. 143 Cod Penal, autoritatea contractantă trebuie să facă aplicarea articolului sus-precizat, urmând a calcula cei trei ani de la data apariţiei situaţiei, săvârşirii faptei sau producerii evenimentului relevant.

Aceasta este şi interpretarea dată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, care în conţinutul deciziilor emise a reţinut în  motivare:(…) Clarificarea incidenţei situaţiei de excludere era cu atât mai necesară prin raportare la dispoziţiile art. 171 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 (…). În concluzie, Consiliul apreciază că, anterior excluderii din procedură, autoritatea contractantă trebuia să aibă certitudinea datei la care/până la care a fost săvârşită fapta care pune sub semnul întrebării reputaţia profesională a ofertantului pentru a putea verifica incidenţa sau nu a excepţiei regăsită la art. 171 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 (extras BO CNSC 2017_5576, paginile 56 şi 57)

Totodată, este esenţial şi faptul că, în activitatea sa, comisia de evaluare este ţinută de respectarea principiilor egalităţii de tratament şi proporţionalităţii, efectul acestora în asigurarea securităţii juridice a procedurii de atribuire fiind influenţat în mod direct de evaluarea individuală, ad casum, a ofertanţilor, prin filtrul documentelor înaintate de către aceştia şi, ulterior, clarificate de comisia de evaluare.

În acest sens, se pot reţine şi expunerile de motive din paragraful (101) al Preambulului Directivei nr. 2014/24/UE, conform cărora: Atunci când aplică motive facultative pentru excludere, autorităţile contractante ar trebui să fie atente în mod special la principiul proporţionalităţii. Neregulile minore ar trebui să ducă la excluderea unui operator economic doar în circumstanţe excepţionale. Cu toate acestea, cazurile repetate de nereguli minore pot arunca asupra fiabilităţii unui operator economic un dubiu care ar putea justifica excluderea lui.

Fiind în acest punct al expunerii în articol, vom face vorbire despre cooperare între comisia de evaluare și ofertanți,  ce reprezintă punctul cheie pentru clarificarea oricăror situaţii, chiar şi a celor cu incidenţe, ce exced domeniul achiziţiilor publice.

Astfel, deşi autoritatea contractantă este cea care trebuie să demonstreze abaterea gravă profesională, nimic nu se opune atitudinii ofertantului de a veni în sprijinul demersului autorităţii, interesul unei evaluări legale fiind prioritar ambelor părţi.

Sprijin al afirmaţiei de mai-sus este chiar legislaţia europeană care orientează către această ipoteză, în Preambulul Directivei[10], în ceea ce privește Motivele de Excludere, Punctul (102) se menţionează: Cu toate acestea, ar trebui să se prevadă posibilitatea ca operatorii economici să adopte măsuri de conformare pentru remedierea consecinţelor infracţiunilor penale sau ale abaterilor și prevenirea în mod eficient a repetării acestora. Măsurile respective ar putea consta, în special, în măsuri legate de personal sau de organizare, cum ar fi ruperea legăturilor cu persoanele sau organizaţiile implicate în comportamentul ilicit, măsuri adecvate de reorganizare a personalului, implementarea unor sisteme de raportare și de control, crearea unei structuri interne de audit care să monitorizeze respectarea legislaţiei și adoptarea unor norme interne de responsabilizare și de compensare. În cazul în care aceste măsuri oferă garanţii suficiente, operatorul economic în cauză nu ar mai trebui să fie exclus doar din aceste motive. Operatorii economici ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita examinarea măsurilor de conformare luate în vederea unei posibile admiteri la procedura de achiziţii publice (…).

În stabilirea conduitei adoptate de fiecare parte implicată în procedura de atribuire, se poate avea în vedere cauza C-124/17[11],  referitor la care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat la data de 24.10.2018.

O interpretare personală, în speranţa conducerii către o concluzie, în considerarea legislaţiei naţionale dar şi a practicii, se conturează în tabelul de mai-jos, cu menţiunea că, numerotarea corespunde cronologiei procedurale, fiind repartizată, pentru claritate, în sarcina fiecărui actor implicat în achiziție:

Pentru ilustrarea practică a celor sus-rubricate, prezentăm, cu titlu de exemplu, două situaţii ipotetice, având capacitatea de a schimba soarta ofertantului şi, implicit, a contractului ce se atribuie:

1. Situaţia operatorului economic aflat într-o posibilă situaţie de excludere:

Posibile măsuri întreprinse: adresarea de către operatorul economic, în vederea întocmirii unei oferte admisibile, a unei solicitări de clarificare cu un conţinut detaliat, respectiv o expunere a propriei situaţii juridice actuale, în care să fie indicate şi prezentate documentele emise cu privire la posibilul motiv de excludere (certificat de cazier judiciar, hotărâri emise de instanţe de judecată, acte ce ţin de procedura penală, etc.), valabilitatea acestora (cum ar fi caracterul definitiv sau nedefinitiv al acestora, raportat la posibilitatea contestării/atacării, stingerea menţiunilor, în cazul certificatelor de cazier judiciar), enumerarea tuturor măsurilor adoptate pentru reabilitarea sa (achitarea amenzilor, încetarea oricărei colaborări  cu o anume persoana din cadrul societăţii ce manifestă conduită contrară eticii profesionale, etc.)

2. Situaţia autorităţii contractante confruntată cu analiza ofertei unui operator economic susceptibil de a fi exclus din procedura de atribuire:

Posibile măsuri întreprinse: analiză corespunzătoare a tuturor documentelor existente în oferta acestuia, în scopul încadrării legale pe motivul de excludere incident şi nu pe unul eronat; solicitarea unor clarificări pertinente şi individualizate pe situaţia juridică a ofertantului; înaintarea documentelor depuse, pentru analiză juridică,  către un terţ (expert), în măsura în care Comisia de evaluare nu are capacitatea interpretării juridice corecte.

Cu privire la subiectul dezbătut în articolul de faţă există şi practică CNSC, aceasta fiind, totodată, o îndrumare pentru aplicarea unitară a normelor legale: BO2017_2701, BO2017_2727, BO2017_3566, BO2017_5576[12]. O analiză vizând argumentaţia Consiliului în conţinutul deciziilor sus-enunţate, trasează următoarele concluzii:

– voinţa legiuitorului cuprinsă în art. 167 alin.(1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 trebuie interpretată prin corelare cu definiţia legală a abaterii profesionale[13];

– existenţa a două situaţii reglementate de către legiuitor: aceea în care există o hotărâre definitivă prin care s-a dispus interzicerea dreptului de a participa la proceduri de atribuire şi cea în care nu există o hotărâre definitivă prin care s-a dispus o astfel de măsură;

– anterior respingerii unei oferte, autoritatea contractantă trebuie să aibă certitudinea, mai mult dovada, că o faptă penală săvârşită de ofertant este de natură să îl împiedice pe acesta la ducerea la îndeplinire a contractului atribuit;

– ofertantul, la rândul său, conştient fiind de posibilitatea încadrării de către autoritatea contractantă a ofertei sale la motivul de excludere, este obligat la înţelegerea şi aplicarea textelor de lege ce îi permit demonstrarea exceptării de la excludere. În caz contrar, se constată o identitate de sancţiune: respingerea ofertei, însă, motivată de incapacitatea ofertantului de a prezenta dovezi concrete ale credibilităţii sale, fapt ce conduce la catalogarea ofertei ca inacceptabilă.

Prin prisma respectării principiului proporţionalităţii, statuat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă rămâne obligată la clarificarea unei oferte aflată sub incidenţa motivului de excludere prevăzut la art. 167 alin. (1) lit. c) din acelaşi act normativ, anterior respingerii formale a acesteia.

Totuşi, este de subliniat şi faptul că, tot în condiţiile de respectare a principiului sus-enunţat, se încadrează şi situaţia autorităţii contractante ce nu poate rămâne indiferentă, spre pildă, la existenţa unei hotărâri pronunţate de judecătorie cu privire la săvârşirea de către un ofertant a unei infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale.

O posibilă indiferenţă în acest caz, fie ea cauzată de ignoranţă, neştiinţă sau rea-intenţie, ar încălca atât principiul legalităţii actelor administraţiei publice, cât şi principiul precauţiei administraţiei publice (extras BO CNSC 2017_2727 pag. 18, 19).

Astfel, activitatea comisiei de evaluare, confruntată cu depunerea unei oferte de către un ofertant aflat în situaţia de excludere indicată la art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016- Abaterea profesională gravă, reieşită dintr-o faptă penală, trece din sfera pur procesuală (a hotărârilor, actele de procedură, jurisdicţionale etc.), ce, în alte situaţii, ar putea reprezenta un mijloc legitim obiectiv de probă, la sfera materială, marja de apreciere a autorităţii contractante nefiind condiţionată de vreun document sau certificat prestabilit, aprecierea abaterii făcându-se pe baza informaţiilor referitoare la fapte relevante, de care aceasta dispune, din orice surse[14].

Revenind la ipotezele enunţate în deschiderea articolului, să încercăm, presupunând asimilarea informaţiilor furnizate, trasarea unor repere obiective:

a) situaţia ofertantului ce a fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni de efectuare de activităţi miniere fără permis sau licenţă şi participă la o procedură de atribuire a unui contract de lucrări:

a1) dacă infracţiunea existentă este singura comisă de către ofertant, acesta participând, în prezent, la o procedură de execuţie drum sătesc, oferta sa poate fi admisibilă, această infracţiune nefiind de natură a se încadra la nivelul de gravitate impus de art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016.

a2) dacă infracţiunea existentă nu este singura comisă de către ofertant, şi chiar dacă infracţiunile comise însumate nu au legătură directă cu obiectul supus procedurii de atribuire, nefiind de gravitate maximă, oferta operatorului urmează a fi respinsă, întrucât cumulul infracţiunilor săvârşite demonstrează o conduită culpabilă sau neglijentă a ofertantului, încadrându-se la abatere profesională gravă.

b) situaţia ofertantului condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, ce depune ofertă pentru atribuirea unui contract de servicii de contabilitate şi audit:

b1) infracţiunea comisă de ofertant este în strânsă legătură cu obiectul procedurii de atribuire, situaţie în care autoritatea contractantă ar putea folosi drept dovadă obiectivă a abaterii profesionale grave hotărârea de condamnare pentru infracţiunea de evaziune fiscală, râmânand în discuţie verificarea incidenţei altor pedepse complementare (în cazul existenţei acestora).

b2) dacă infracţiunea în cauză a fost comisă de administratorul societăţii, deci de persoana fizică nu cea juridică, iar ca dovadă de reabilitare, ofertantul depune dovezi din care rezultă faptul că societatea nu mai este în nicio relaţie cu persoana fizică, autoare a infracţiunii, comisia poate stabili admisibilitatea ofertei societăţii.

Toate cazurile prezentate la litere a) şi b) au în vedere adresarea unei/unor solicitări de clarificare ofertantului anterior adimiterii sau respingerii ofertei depuse.

Închidem acest articol cu un extras din concluziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-124/17: ″Pentru aceste motive, Curtea (Camera a patra) declară: Articolul 80 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ coroborat cu articolul 57 alineatul (6) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei dispoziții din dreptul național care impune unui operator economic care dorește să își demonstreze fiabilitatea în ciuda existenței unui motiv de excludere relevant să clarifice pe deplin faptele și împrejurările care au legătură cu infracțiunea sau cu abaterea săvârșită, cooperând în mod activ nu numai cu autoritatea însărcinată cu investigația, ci și cu autoritatea contractantă, în cadrul rolului propriu al acesteia din urmă, pentru a aduce dovada restabilirea fiabilității sale, cu condiția ca această cooperare să fie limitată la măsurile strict necesare acestei examinări.”


[1] Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 94 din data de 28.03.2014
[2] Art. 83 alin. (3) din Directiva 2014/24/UE.
[3] În acest context, este utilă precizarea că, dispoziții similare se regăsesc şi în Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, publicată în Monitorul Oficial nr.391 din 23 mai 2016 și Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii publicată în Monitorul Oficial nr 392 din 23 mai 2016.
[4] Art. 167 alin.(1) lit. c): Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic care se află în oricare dintre următoarele situaţii: c) a comis o abatere profesională gravă care îi pune în discuţie integritatea, iar autoritatea contractantă poate demonstra acest lucru prin orice mijloc de probă adecvat, cum ar fi o decizie a unei instanţe judecătoreşti sau a unei autorităţi administrative;
(3) În sensul dispoziţiilor alin. (1) lit. c): prin abatere profesională gravă se înţelege orice abatere comisă de operatorul economic care afectează reputaţia profesională a acestuia, cum ar fi încălcări ale regulilor de concurenţă de tip cartel care vizează trucarea licitaţiilor sau încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală, săvârşită cu intenţie sau din culpă gravă.
[5] Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 390 din 23 mai 2016
[6] Art. 57:  (4) Autoritățile contractante pot exclude sau statele membre le pot solicita acestora să excludă de la participarea la o procedură de achiziție publică orice operator economic aflat în oricare din următoarele situații: (c) dacă autoritatea contractantă poate demonstra prin mijloace adecvate că operatorul economic se face vinovat de o abatere profesională gravă, care pune sub semnul întrebării integritatea sa;
[7] Art. 167 din Legea nr. 98/2016: (1) Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic care se află în oricare dintre următoarele situaţii (…) b) se află în procedura insolvenţei sau în lichidare, în supraveghere judiciară sau în încetarea activităţii (…)
(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1) lit. b), autoritatea contractantă nu exclude din procedura de atribuire un operator economic împotriva căruia s-a deschis procedura generală de insolvenţă atunci când, pe baza informaţiilor şi/sau documentelor prezentate de operatorul economic în cauză, stabileşte că acesta a capacitatea de a executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru.
[8]În conformitate cu art. 164 alin. (1): Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru orice operator economic cu privire la care a stabilit, în urma analizei informațiilor și documentelor prezentate de acesta, sau a luat cunoștință în orice alt mod că a fost condamnat prin hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru comiterea uneia dintre următoarele infracțiuni: constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, infracțiuni de corupție, prevăzute de art. 289-294 din Legea nr. 286/2009, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție prevăzute de art. 10-13 din Legea nr. 78/2000 sau de dispozițiile corespunzătoare ale legislației penale a statului în care respectivul operator economic a fost condamnat; infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, prevăzute de art. 181 -185 din Legea nr. 78/2000 sau de dispozițiile corespunzătoare ale legislației penale a  statului în care respectivul operator economic a fost condamnat,  spălarea banilor sau de dispozițiile corespunzătoare ale legislației penale a statului în care respectivul operator economic a fost condamnat, traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, prevăzute de art. 209-217 din Legea nr. 286/2009 sau de dispozițiile corespunzătoare ale legislației penale a statului în care respectivul operator economic a fost condamnat, fraudă, în sensul articolului 1 din Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene din 27 noiembrie 1995.
Excluderile sus-enunţate se aplică  şi în cazul în care persoana condamnată printr-o hotărâre definitivă este membru al organului de administrare, de conducere sau de supraveghere al respectivului operator economic sau are putere de reprezentare, de decizie sau de control în cadrul acestuia.
[9] Art. 171 alin. (5):  În cazul în care operatorului economic nu i-a fost aplicată prin hotărâre definitivă a unei instanțe de judecată măsura interdicției de a participa la proceduri de atribuire a unui contract de achiziție publică/acord-cadru sau a unui contract de concesiune pentru o anumită perioadă, situațiile de excludere prevăzute la art. 164 și la art. 167 nu se aplică:
a) dacă, în cazul faptelor prevăzute la art. 164, a expirat o perioadă de 5 ani de la data hotărârii definitive de condamnare;
b) dacă, în cazul situațiilor, faptelor sau evenimentelor prevăzute la art. 167, a expirat o perioadă de 3 ani de la data apariției situației, săvârșirii faptei sau producerii evenimentului relevant.
[10] Idem 1
[11] C-124/17, Vossloh Laeis GmbH împotriva Stadtwerke München GmbH.
[12]Deciziile sunt preluate din Buletinul Oficial al C.N.S.C., disponibil aici.
[13] Art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016: a) abatere profesională – orice comportament culpabil care afectează credibilitatea profesională a operatorului economic în cauză, cum ar fi încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală, săvârşite cu intenţie sau din culpă gravă, inclusiv încălcări ale normelor de deontologie în sensul strict al profesiei căreia îi aparţine acest operator.
[14] Punctul 78 şi 80 al Capitolului V F, cauza C-178/16 Impresa di Construzioni Ing. E. Mantovani şi RTI Mantovani e Guerrato.


Jurist Ioana Ciobotă
Expert achiziții publice

* Mulțumim Revistei de Achiziţii Publice

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week