ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Efectele juridice imediate ale deciziei CCR din 16.01.2019 privind încheierea protocoalelor secrete

06.02.2019 | Nicoleta Cristina PAVLOVICI
Nicoleta Cristina Pavlovici

Nicoleta Cristina Pavlovici

Curtea Constituțională a României a decis ca există un conflict juridic de natură constituțională prin încheierea a două protocoale secrete de lucru între instituția Serviciului Român de Informații și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă  Înalta Curte de Casație și Justiție, impunând Î.C.C.J. și celorlalte instanțe judecătorești, precum și Ministerului Public – Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și unităților subordonate să verifice, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală și să dispună măsurile legale corespunzătoare.

În acest sens, prin Decizia nr. 302/2017 Curtea Constituțională a stabilit că ”nerespectarea normelor legale privind competența materială și după calitatea persoanei produce o vătămare care constă în dereglarea mecanismului prin care este administrată justiția” (parag. 57). Astfel că, materializarea măsurilor legale ce se impun în situația încălcării dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală va consta în nulitatea absolută a actelor procesuale îndeplinite cu încălcarea acestei competențe.

Ceea ce prezintă în acest moment interes practic sunt două aspecte: primul – ce soluții se vor impune în cauzele pendinte; al doilea – ce soluții ar putea fi cel puțin discutate în cauzele definitiv soluționate.

În cauzele pendinte, apreciez că verificările ce trebuie efectuate țin pe de o parte, de încălcarea competenței materiale și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, iar pe de altă parte de aplicarea în concret a dispozițiilor art. 102 C. pr. pen., indiferent de stadiul procesului penal cu excluderea probelor nelegale. Este evident că vătămarea majoră în cauzele pendinte o constituie faptul că probele administrate au fost obținute în baza unor protocoale nelegale, prin intervenția unui terț – Serviciul Român de Informații – ce nu are calitate atribuită de Codul de procedură penală în vigoare. Pe lângă încălcările de natură constituțională, ce vor fi detaliate de C.C.R. prin decizia din data de 16 ianuarie 2019, adevăratele încălcări și vătămări s-au produs deja.

În concret, aplicarea disp. art. 102 C. pr. pen. va impune ca probele obținute în mod nelegal să nu poată fi folosite în procesul penal. Acest aspect este inserat în conținutul art. 102 alin. 2 C. pr. pen. – ceea ce arată faptul că, indiferent de stadiul procesual al cauzelor pendinte, aplicarea acestui principiu/sancțiune va conduce la excluderea probelor, chiar excluderea fizică a acestora – potrivit Deciziei C.C.R. nr. 22/2018 – ”prin excluderea probei se înțelege și eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei”.

În cursul urmăririi penale, organele judiciare competente vor aplica nulitatea prin ordonanțe potrivit art. 286 alin. 2 C. pr. pen. – motivând în fapt și în drept și vor dispune excluderea probelor în sensul că, acestea nu vor putea fi folosite la rezolvarea cauzelor potrivit art. 327 C. pr. pen.

În cursul procedurii camerei preliminare – judecătorul competent va constata DIN OFICIU încălcarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală și va dispune excluderea acestora, în sensul că nu vor fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei, ori va dispune restituirea cauzei la parchet.

În cursul judecății – indiferent de stadiul acesteia, soluția în privința excluderii probelor vine din partea Curții Constituționale, care prin Decizia nr. 802/2017 parag. 29 arată că ”o verificare a loialității/legalității administrării probelor, din această perspectivă, este admisă și în cursul judecății, aplicându-se, în acest mod, regula generală potrivit căreia nulitatea absolută poate fi invocată pe tot parcursul procesului penal. Așadar, interdicția categorică a legii în obținerea probelor prin practici/procedee neloiale/nelegale justifică competența judecătorului de fond de a examina și în cursul judecății aceste aspecte. Altfel spus, probele menținute ca legale de judecătorul de cameră preliminară pot face obiectul unor noi verificări de legalitate în cursul judecății din perspectiva constatării inadmisibilității procedurii prin care au fost obținute și a aplicării nulității absolute asupra actelor procesuale și procedurale prin care probele au fost administrate, în condițiile în care, în această ipoteză, se prezumă iuris et de iure că se aduce atingere legalității procesului penal, vătămarea neputând fi acoperită. De altfel, potrivit art. 346 alin. (5) din Codul de procedură penală, doar probele excluse în camera preliminară nu mai pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei.”

În schimb, pentru cauzele definitiv judecate, situația nu este tocmai echitabilă. Este inadmisibil ca în procesul penal reglementat de Codul de procedură penală în vigoare să nu existe un remediu procesual EFECTIV pentru situații de această natură – de nulitate absolută, excludere a probelor, inadmisibilitatea procedurii prin care au fost obținute probe folosite în condamnare, atingerea clară și gravă adusă noțiunii de proces echitabil, legalitate a proceselor penale. Este mai facil să considerăm că doar cauzele pendinte sunt vătămate de constatările Curții Constituționale? Noțiunea de proces echitabil trebuie aplicată echidistant, mai ales atunci când orice hotărâre de condamnare trebuie să fie bazată pe probe, de principiu și de preferat în majoritate legale. Potrivit art. 103 alin.2 teza a II-a C. pr. pen. – condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. Toate acestea în condițiile în care principiul legalității procesului penal impune ca probele obținute în mod nelegal să nu fie folosite în procesul penal. Or, pentru cei a căror cauze sunt încă pe rol probele sunt obținute în mod nelegal, iar pentru cauzele soluționate definitiv sunt legale întrucât intră în discuție stabilitatea raporturilor juridice și autoritatea de lucru judecat.

Prin urmare, pentru toate cauzele definitiv judecate al căror termen de sesizare a CEDO a expirat, consider că situația este iremediabilă.

Avocat Nicoleta Cristina Pavlovici
Baroul Iași


Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Newsletter
Publicitate
Corporate
Membership