Secţiuni » JURIDICE NEXT » Legal Days
Legal Days

Ziua Unirii Principatelor Române


24.01.2023 | Andra-Maria ȚAȚĂRĂ
Secţiuni: JURIDICE NEXT, Legal Days, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Andra-Maria Țațără

Andra-Maria Țațără

2023: Ziua Unirii Principatelor Române este marcată, anual, la data de 24 ianuarie.

Prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române, a transmis următorul mesaj:

Unirea Moldovei cu Țara Românească sub același domnitor, Alexandru Ioan Cuza, este un exemplu autentic de unitate a voinței românilor, care a deschis calea emancipării și modernizării statului. Au urmat ani de reforme importante în toate domeniile și investiții ce au consolidat apropierea culturală, politică și economică a celor două principate române.

Rădăcinile  României europene se regăsesc în Unirea Principatelor Române, act vizionar realizat prin unitatea de voință în jurul valorilor și obiectivelor comune.

Am admirat întotdeauna unitatea artizanilor Unirii Principatelor Române din 1859 și eforturile care au continuat până la înfăptuirea Marii Uniri din 1918, visul de veacuri al tuturor românilor.

Responsabilitatea clasei politice și a instituțiilor statului este să onoreze ”actul energic al întregii naţiuni române”, așa cum Mihail Kogălniceanu descria Unirea Principatelor Române, și să urmeze exemplul reformelor majore care au stat la baza evoluției către România de astăzi. La fel ca acum 164 de ani, dorința de emancipare națională și aspirațiile legitime ale românilor trebuie să rămână repere ale acțiunii statului.

Lecția istorică rămasă  peste timp este că prin voință, unitate, curaj și susținerea cetățenilor noștri putem reuși cele mai ambițioase obiective. Aderarea României la NATO, obținerea statutului de membru al Uniunii Europene sunt exemple grăitoare.

România este astăzi în fața unei etape importante pentru viitor. Miza noastră comună este strâns legată de dezvoltarea în ritm accelerat și consolidarea locului în rândul statelor dezvoltate ale Europei și  întregii lumi, iar acest proces trebuie să meargă mână în mână cu reducerea decalajelor din societate, care, în mod concret înseamnă capacitatea de a oferi o viață mai bună fiecărui român,  condiții  și oportunități similare la sate, orașe și în toate comunitățile. În România europeană toți cetățenii trebuie să aibă  șanse  egale, să se simtă  în  siguranță  și  să aibă speranța unui viitor mai bun și mai prosper, vegheat de valorile și libertățile  democratice.Bucuria care ne însuflețește prinși în Hora Unirii la evenimentele dedicate acestei zile și cu multe alte ocazii, dar și coagularea socială pe care o regăsim în momentele dificile îmi dau încredere că românii și-au păstrat spiritul unitar, prețuiesc valorile trecutului și merg împreună spre viitor. Astfel de etape din istoria noastră le păstrăm vii în memoria societății. Se cuvine să le transmitem generațiilor tinere și să le amintim că societatea îi recunoaște și îi urmează pe cei ce deschid noi drumuri prin idealuri nobile. Energia, implicarea și susținerea societății sunt vitale pentru atingerea obiectivelor indispensabile de dezvoltare, răspunsul adecvat la provocările de securitate actuale și valorificarea oportunităților deschise prin sursele de finanțare pe care România le are în acest moment. 

Istoria ne dovedește că unirea aduce siguranță, conferă protecție și speranță pentru un viitor bun! Exemplul de viziune, solidaritate, curaj și mobilizare al generației care a realizat Unirea Principatelor ne însoțește, azi, pe drumul pe care dorim să îl urmeze România.

Hai să dăm mână cu mână, pentru prezentul și viitorul nostru european!

La Mulți Ani, români!

La Mulți Ani, România!

***

Consiliului Superior al Magistraturii, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, a transmis următorul mesaj:

România și românii de pretutindeni sărbătoresc anul acesta, la 24 ianuarie, împlinirea a 164 de ani de la Unirea Principatelor Române, Moldova și Țara Românească.

Reprezentând un reper major în istoria națională, evenimentul a marcat ireversibil procesul de înfăptuire a statului național unitar român modern.

„Ziua cea mare a veacului”, așa cum a fost numită data de 24 ianuarie 1859,  a dat Europei un nou stat și, în același timp, a consolidat năzuințele de veacuri ale românilor din celelalte teritorii românești de a trăi sub sceptrul aceluiași stat unitar.

Marele eveniment de la 24 ianuarie 1859 a avut continuitatea pe care românii și-au dorit-o și pe care au meritat-o, astfel că eforturile de unitate ale națiunii române au fost desăvârșite peste ani, la 1 decembrie 1918, prin unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul Român.

Peste alți ani, noi, cei care astăzi sărbătorim realizările înaintașilor noștri, trăim, și datorită lor, într-un stat modern, democratic și integrat în structurile de referință ale lumii contemporane.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecători, procurori și reprezentanți ai societății civile, își exprimă recunoștința pentru tot ce au realizat făuritorii marelui eveniment a cărui sărbătorire se apropie și nutresc convingerea că drumul pe care România îl urmează în prezent este cel pe care l-au dorit și aceștia.
***

Președintele Senatului, Alina Ștefania Gorghiu, cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române, a transmis următorul mesaj:

Istoria unei națiuni se construiește an de an, zi de zi, cu participarea tuturor, de la cel mai important om în stat, până la cel mai obișnuit cetățean al său. Însă există acele momente cu adevărat definitorii pentru cursul istoriei. Iar 24 ianuarie 1859, când domnitorul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza, a fost ales în unanimitate, depășind toate rivalitățile dintre grupările politice, domn al Țării Românești reprezintă un astfel de moment. 

Sărbătorirea unor evenimente frumoase ale istoriei ne arată, de fiecare dată, cât de important este ca oamenii politici să își asume cu maturitate deciziile necesare, chiar dificile, pentru ca țara să meargă în direcția sănătoasă. Evocând acum momentul Unirii din 1859, înțelegem cât de mare este responsabilitatea celor de acum de a asigura stabilitate țării și de a duce la o altă etapă programul de modernizare creionat de generația pașoptistă. 

Memoria evenimentelor remarcabile și lecțiile trecutului trebuie să constituie un factor determinant în alegerile și deciziile din prezent și viitor. Iar curajul, determinarea, înțelepciunea și patriotismul oamenilor vremii, eroilor Unirii Principatelor să constituie permanent un exemplu demn și o sursă de inspirație pentru noi toți. 

La mulți ani, români de pretutindeni!

***

Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, a transmis următorul mesaj:

Am crezut și o să cred mereu, cu tot sufletul, că cel mai autentic mod de a pune la loc de cinste gloria înaintașilor noștri constă în a ne arăta recunoștința, mândria și respectul față de faptele și lupta lor pentru acest popor. Este un sentiment înălțător să îi considerăm un exemplu demn de urmat pe cei care, de-a lungul istoriei, au avut curajul, dar și înțelepciunea de a oferi societății românești repere ferme și principii solide.

Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, împlinită în 24 ianuarie 1859 – a reprezentat acel pas esențial către crearea unei porți istorice, prin care poporul român și-a îndeplinit ulterior destinul, la 1 Decembrie 1918, atunci când s-a înfăptuit Marea Unire. 

E important să ne amintim că, pe lângă domnitorul Alexandru Ioan Cuza sau Mihail Kogălniceanu, înțeleptul său sfătuitor, însuși poporul, dar și personalitățile acelei epoci au promovat intens valorile identitare ale României noastre. 

Din toate aceste motive și nu numai, să iubim și să ne bucurăm de țara noastră în fiecare zi, să fim recunoscători și să îi onorăm pe toți cei care au făcut din identitatea națională scopul primordial al luptei lor.

***

Ministerul Culturii, prin instituțiile subordonate, organizează, anul acesta, evenimente care pun în lumină Unirea Principatelor Române, înfăptuită la 24 ianuarie 1859, unul dintre momentele marcante ale istoriei românilor.

Expoziții, proiecții de filme, simpozioane, piese de teatru, concursuri cu premii reprezintă oferta culturală cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române.

Astfel, la București, suntem așteptați la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, pe 24 ianuarie 2023, la evenimentul intitulat „Hora Unirii”, iar la Muzeul Național al Țăranului Român la proiecții de filme românești. Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” a pregătit pentru toți cei care se vor afla în această zi, în Terminalul Plecări al Aeroportului Internațional „Henri Coandă” Otopeni, un spectacol muzical și coregrafic susținut de către Ansamblul Folcloric „Cununa Carpaților” al Centrului. Tot pe 24 ianuarie, Opera Națională București va marca acest moment prin a lumina clădirea instituției în culorile steagului românesc.

La Craiova, Teatrul Național „Marin Sorescu” va prezenta, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, recitalul domnului Emil Boroghină intitulat „De la OVIDIU la Mihai EMINESCU”, la Timișoara vom putea urmări, în Sala Mare a Teatrului Național, spectacolul „Conul Leonida față cu reacțiunea” de I.L. Caragiale, un spectacol semnat de Felix Alexa, iar la Cluj-Napoca putem vizita gratuit Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

Ieșenii sunt așteptați, în cadrul celei de-a noua ediție a turneului „Teatru Românesc la București, Iași și Chișinău”, la două spectacole noi din repertoriul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, „Frunze de dor” după Ion Druță și „Capcana” după „Fuga” de Mihail Bulgakov, iar în deschiderea turneului, la filmul documentar „O scenă a memoriei – 100 de ani de Teatru Național la Chișinău”. Complexul Muzeal Național „Molvoda” Iași, în colaborare cu Primăria Comunei Ruginoasa, va organiza la Biserica Domnească Ruginoasa, „TE DEUM” – slujba susținută de sobor de preoți, urmată de alocuțiuni ale oficialităților locale și invitaților, depuneri de coroane, iar de la ora 13:00, de Hora Unirii, în fața Palatului „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

***

Patriarhia Română, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, a transmis următorul comunicat:

La aniversarea a 164 de ani de la Unirea Principatelor Române, vor fi oficiate slujbe de mulțumire în toate bisericile din Patriarhia Română și vor fi pomeniți cei care au contribuit la înfăptuirea acestui deziderat.

Unirea Principatelor Române – Sărbătoare Naţională

Cu prilejul împlinirii a 164 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859), eveniment crucial din istoria poporului nostru, împlinire a unui ideal istoric încununat la Bucureşti prin alegerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza al Moldovei și ca Domnitor al Ţării Românești, Patriarhia Română anunță următorul program prin care punctează aniversar acest important eveniment:

Marţi, 24 ianuarie 2023, în Ziua Unirii Principatelor Române, începând cu ora 09:30, va fi săvârşită Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală. Vor fi pomeniţi Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliţii Nifon Rusailă al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi toţi cei care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor Române. La ora 11:00 va fi oficiată slujba de Te-Deum în Catedrala Patriarhală, urmată de cuvântul ierarhului slujitor.

Conform Legii 215/2016 privind ceremoniile oficiale şi Hotărârii Sfântului Sinod nr. 6.312/2022, ceremonialul religios va fi săvârşit de clerici, iar depunerile de coroane la monumente vor fi făcute de către autorităţile civile şi militare.

După încheierea transmisiunii slujbei, Televiziunea TRINITAS va difuza comunicările științifice ale Academiei Române şi Patriarhiei Române privind Unirea Principatelor Române, comunicări înregistrate în ziua de joi, 19 ianuarie 2023, la Palatul Patriarhiei.

În ziua de 24 ianuarie 2023, ierarhii, preoţii şi diaconii Bisericii Ortodoxe Române vor oficia slujba de TE DEUM în toate bisericile din Patriarhia Română. La sfârșitul acestei slujbe vor fi trase clopotele timp de un minut.

Aniversarea Unirii Principatelor Române şi comemorarea celor care au contribuit la realizarea acesteia constituie un act solemn care menţine aprinsă candela unităţii şi demnităţii noastre naţionale.

Andra-Maria Țațără
Studentă – Facultatea de Drept a Universității Titu Maiorescu din București

***

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2022: Ziua Unirii Principatelor Române este marcată, anual, la data de 24 ianuarie.

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut următoarea alocuțiune:

Domnule Președinte al Senatului,

Domnule Prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri și parlamentari,

Înaltpreasfinţia Voastră,

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Sărbătorim astăzi 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, unul dintre proiectele definitorii pentru formarea statului național unitar român și un exemplu de maturitate, perseverență și efort de voință pus în practică de elitele politice ale ambelor principate române.

Totodată, anul acesta marcăm și 160 de ani de când Bucureștiul a devenit capitala Principatelor Române.

Prin actul său de curaj și de asumare a conducerii celor două principate, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus bazele procesului istoric ireversibil de tranziție către un stat modern, profund atașat valorilor europene.

Sunt onorat să iau parte la evenimentul dedicat marcării acestui moment cardinal al istoriei noastre, în acest loc sacru, Mormântul Ostașului Necunoscut, simbol al sacrificiului suprem făcut de înaintașii noștri pentru independența, suveranitatea și unitatea de neam și țară a tuturor românilor.

Unirea a reprezentat un ideal încă din timpul revoluției pașoptiste și a prins contur prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, o strategie iscusită, generată de profundul patriotism şi de solidaritatea oamenilor politici ai vremii.

Unirea de la 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existența unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru. În vremuri complicate, românii au demonstrat că pot acționa cu o conștiință comună pentru îndeplinirea unui obiectiv istoric. Momentul de la 1859 ne prezintă imaginea unei clase politice vizionare, care și-a asumat o misiune extrem de dificilă. Fără a crea disensiuni pe plan extern, românii au utilizat în mod abil contextul internațional și au ales un domnitor care s-a ridicat la înălțimea acestui proiect ambițios.

În scurta sa domnie, Alexandru Ioan Cuza a schimbat cursul istoriei și a reușit să consolideze Unirea prin crearea primului Parlament unic și a primului Guvern unic.

El a fost cel care a pus bazele statului român modern, înfăptuind numeroase reforme în domenii esențiale precum armata, sistemul electoral, administrația publică, justiția, învățământul, agricultura ori sistemul fiscal.

Totodată, Alexandru Ioan Cuza a obținut recunoașterea Unirii de către marile puteri și acceptarea acesteia ca un act definitiv și ireversibil, făcând cunoscut faptul că voința poporului român nu mai putea fi ignorată.

Prin realizarea Unirii de la 1859, s-a demonstrat că unitatea etnică, lingvistică şi culturală trebuie urmată, firesc, de cea politico-administrativă, calea pragmatică în direcția consolidării puterii Principatelor Unite. În 1859, românii au ales să-și construiască viitorul în acord cu valorile și principiile europene, iar faptul că astăzi România este stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice dovedește că, în pofida teribilelor încercări la care ne-a supus istoria, idealurile poporului nostru au rămas mereu aceleași – libertatea, democrația, unitatea națională și buna funcționare a instituțiilor statului.

Un alt element important în procesul de afirmare a identității naționale a fost stabilirea drapelului de luptă pentru unitățile militare.

La ceremonia de înmânare a noilor steaguri militare, Alexandru Ioan Cuza a sintetizat semnificația acestui simbol național, afirmând că steagul înglobează întreaga istorie a statului.

Cu prilejul împlinirii a 163 de ani de la Unirea din 1859, am decis să decorez drapelul de luptă al Brigăzii 282 Blindată „Unirea Principatelor”, al Brigăzii 8 Rachete Operativ Tactice „Alexandru Ioan Cuza” și al Batalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă”.

Dragi români,

Trăim vremuri marcate de numeroase provocări, iar pandemia de COVID-19 a schimbat radical realitatea cu care eram obișnuiți, obligându-ne să adoptăm măsuri dificile, să facem sacrificii, dar și eforturi substanțiale pentru depășirea acestei crize.

Complexitatea acestei perioade reclamă soluții coerente și durabile.

Așa cum am dovedit de atâtea ori în momentele de cumpănă, vom continua să facem tot ce este necesar pentru progresul României, pentru apărarea valorilor democratice și pentru protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale.

La fel ca în perioada care a urmat Unirii Principatelor Române, avem astăzi instrumentele și resursele necesare pentru a moderniza România. Națiunea română este mai puternică atunci când este solidară și trebuie să prețuim lucrurile care ne unesc pentru a ne fi mai ușor să luptăm cu cele care ne dezbină.

Să acționăm, așadar, zi de zi, cu aceeași tenacitate pentru consolidarea parcursului european și democratic al țării noastre!

Vă mulțumesc și vă doresc multă sănătate! La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români!

***

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat decretele de decorare a unor drapele de luptă.

Astfel, în semn de apreciere a înaltului profesionalism și a rezultatelor remarcabile obținute de personalul unității în îndeplinirea misiunilor specifice, precum și pentru contribuția adusă la promovarea imaginii Armatei României, Președintele României a conferit:

-Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler, cu însemn de pace, pentru militari, Drapelului de Luptă al Brigăzii 282 Blindată „Unirea Principatelor”;

-Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Cavaler, cu însemn de pace, pentru militari, Drapelului de Luptă al Brigăzii 8 ROT „Alexandru Ioan Cuza” și Drapelului de Luptă al Batalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă”.

***

Prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a transmis următorul mesaj:

Sărbătorim astăzi primul pas important făcut pentru înfăptuirea statului național unitar român, Unirea Principatelor, acum 163 de ani.

Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 a fost rodul eforturilor neobosite ale elitei politice a vremii, care s-au bucurat de înțelegerea pe care românii din Moldova și Țara Românească au arătat-o nevoii de modernizare. Viziunea reformatoare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza ne-a lăsat moștenire un exemplu de unitate, de sacrificiu personal pentru atingerea unui țel național, acela de a-i aduce împreună pe români. Ocaua lui Cuza, intrată în legendă, este și astăzi simbol al egalității și al dreptății, amintind totodată de rolul pe care statul trebuie să și-l asume pentru a-i apăra pe cei slabi în fața abuzurilor.

Prin Mica Unire, românii și-au exprimat nevoia de unitate, dar și dorința de a progresa în plan administrativ, economic și social, deopotrivă. Dezideratul a rămas același pentru toate generațiile următoare, indiferent de natura provocărilor cu care s-au confruntat, și a generat transformări majore în societatea noastră. Prin tenacitate și unitate, românii au putut pregăti, apoi, Marea Unire, modernizând, construind instituții și mecanisme democratice, culturale, economice și financiare, consolidând armata care avea să lupte pentru independență și menținerea statalității.

Progresele noastre, obținute prin înțelegerea șansei istorice de a fi parte a unei lumi moderne, în care bunăstarea, pacea și valorile democratice sunt asumate și garantate, au nevoie și azi, ca și atunci, de recunoaștere și protejare.

Astăzi, ne menținem pe aceeași linie a unității tuturor românilor, dar și a progresului și bunăstării. Situația actuală necesită responsabilitate atât la nivelul celor care conduc țara, precum și la nivelul întregii noastre societăți. Provocările majore ale României sunt acum legate de depășirea crizei sanitare, de susținerea economiei prin investiții substanțiale, debirocratizarea instituțiilor publice și digitalizarea, prin gestionarea corectă, transparentă și eficientă a bugetului de stat și a fondurilor pe care țara noastră le-a primit sau urmează să le primească prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin programele de finanțare europene. Toate acestea implică reforme pe care ni le-am asumat prin Programul de Guvernare și pe care, în calitate de prim-ministru, le susțin cu toată responsabilitatea.

Ultimii doi ani au reprezentat pentru noi toți un test de anduranță într-o luptă continuă cu un inamic nemilos: pandemia. La fel ca și în toate momentele de cumpănă ale istoriei naționale și această perioadă a scos în evidență unitatea românilor și puterea de a acționa pentru un viitor mai bun al societății noastre. Sănătatea, alături de rezolvarea crizei energetice rămân în prim-planul preocupărilor noastre, pentru că nu vrem ca situația actuală să mai pună în pericol viețile oamenilor, dezvoltarea socială și stabilitatea economică.

Ziua de astăzi, o zi cu profunde semnificații istorice pentru noi, românii, este un bun prilej pentru a ne pleca frunțile în amintirea sacrificiului înaintașilor noștri, dar și pentru a ne mobiliza, pentru a schimba lucrurile în bine și a transforma România într-o țară democratică și prosperă, în care statul să fie în slujba cetățeanului, iar legea să fie aplicată pentru toți, în mod egal.

Anul acesta, instituția Guvernului împlinește 160 de ani. Inițiator de legi, având un rol esențial în implementarea politicilor publice, Executivul consolidează parcursul României de stat puternic atașat valorilor europene și euro-atlantice. Asemenea Guvernului format în urmă cu 160 de ani, misiunea mea, ca prim-ministru, și a echipei guvernamentale pe care o conduc este aceea de a asigura României calea către modernizare și dezvoltare.

Dragi români,

Uniți am trecut prin cele mai dificile momente ale istoriei, am luptat în nenumărate războaie, am învins boli necruțătoare și am răsturnat sisteme totalitare. De fiecare dată, am făcut-o împreună și tot împreună vom reuși și acum! Unitatea, solidaritatea, grija și respectul față de semenii noștri sunt reperele care ne vor călăuzi în continuare. Să ne dăm mâinile și, cu speranță, să depășim toate problemele și să fim uniți pentru viitorul românilor și al României!

La mulți ani, România!

***

Ceremonia de depunere de coroane de flori, organizată la Academia de Poliție „A. I. Cuza”

Astăzi, 24 ianuarie, cu ocazia împlinirii a 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, ministrul Afacerilor Interne, domnul Lucian Nicolae BODE, a participat la Ceremonia de depunere de coroane de flori, organizată la Academia de Poliție „A. I. Cuza”.

La acest eveniment, devenit o tradiție a Ministerului Afacerilor Interne, au participat conducerea Ministerului Afacerilor Interne și a structurilor subordonate, cadrele Academiei de Poliție, studenții școlii, precum și un sobor de preoți care a săvârșit slujba de Sfințire.

Cu această ocazie, oficialul a transmis:
“Am ales să marchez această zi prin prezența la ceremonia organizată în Parcul Carol la Monumentul Ostașului Necunoscut, precum și la evenimentul găzduit de Academia de Poliție, instituție al cărei nume se leagă de liderul unionist, Alexandru Ioan Cuza.
Am încredere că studenții acestei școli vor urma modelul ”patronului” lor istoric, iar cariera le va fi călăuzită de corectitudine, curaj și responsabilitate.

Ziua de 24 ianuarie este deosebit de valoroasă pentru ideea de unitate și solidaritate de care românii sunt capabili. Această zi rămâne mărturia devotamentului, spiritului de :sacrificiu și crezului într-un ideal măreț, valori care au mobilizat elitele politice de la acea vreme în jurul unui proiect de țară axat pe binele comun, pentru viitorul României.

Avem obligația să perpetuăm prin dovezi continue de patriotism și responsabilitate aceste valori care au fost câștigate cu sacrificii și perseverență de înaintașii noștri.”

În același timp, sărbătoarea de astăzi este valoroasă pentru ideea de modernitate și dezvoltare instituțională pentru că în acele timpuri s-au făcut primii pași importanți în făurirea României moderne.

Suntem datori să consolidăm această muncă de construcție și să întărim instituțional statul pe mai departe, astfel încât fiecare cetățean să se simtă protejat și puternic.

Să ne cinstim eroii, să ne onorăm țara și să fim uniți în jurul principiilor democratice!”

Activitatea de astăzi poate fi vizualizată în integralitate, accesând pagina de Facebook a Ministerului Afacerilor Interne.

***

Ministrul culturii, Lucian Romașcanu, a transmis următorul mesaj:

Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, împlinită în 24 ianuarie 1859 – a fost un proces izvorât din sufletul românesc, care a marcat un important pas de conștientizare a unității de neam, de împlinire a unui destin ales, artizani fiindu-i marile personalități românești ale epocii.

Prima unire a fost cea culturală, datorată limbii și simțirii comune, o importantă poartă istorică prin care românii au trecut, rând pe rând, până la înfăptuirea Marii Uniri, la 1 Decembrie 1918. Abia la zece ani de la Revoluția din 1848 – 1849, românii și-au văzut visul împlinit de a avea un stat independent. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Valahiei (Țara Românească), după ce fusese ales ca domnitor al Moldovei la 5 ianuarie 1859, s-a datorat marilor politicieni ai vremii, dar și oamenilor de cultură.

Vorbim de date și de momente istorice esențiale pentru statul român, toate legate de numele unor mari oameni de cultură. Se cuvine, așadar, să ne amintim de Mihail Kogălniceanu, cel care i-a fost alături Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și care a pus mai presus de orice valorile identitare ale românilor, exclamând cu patriotism: «Unirea, naţiunea a făcut-o!»

Nimic nu s-a putut și nu se poate realiza fără fundamentarea acțiunilor politice pe dorințele poporului, pe idealuri naționale, pe determinare și resposabilitate.

Astăzi, mai mult ca oricând, înțelegem cât de important este să sărbătorim împreună, să onorăm România în fiecare zi și să fim recunoscători pentru toți cei care au avut înțelepciunea, de-a lungul istoriei, să facă din identitatea națională principalul lor reper în orice acțiune au defășurat pentru acest popor!

La mulți ani românilor de aici și de pretutindeni!”

***

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a transmis următorul mesaj:

Actualul context internațional complex, marcat inclusiv de evoluțiile generate sau accelerate de pandemia de COVID-19, scoate în evidență, poate mai pregnant decât oricând, nevoia unei diplomații vizionare, eficiente, pragmatice, principiale și multidimensionale. De aceea, valențele pe care le conferim în 2022 acestui moment de referință în istoria noastră națională sunt puternic legate de procesul de adaptare și reflecție prin care trece Diplomația Română.

Unirea Principatelor Române a determinat întemeierea instituțiilor României moderne, printre care și instituția care gestionează neîntrerupt, în ultimii 160 de ani, politica externă a țării – Ministerul Afacerilor Externe, sub denumirea ,,Departamentul Trebilor Străine și de Stat”, așa cum este menționat în actul constitutiv de la 27 iulie/8 august 1862.

În această zi semnificativă în istoria țării și a Diplomației Române, încurajez pe fiecare să reflecteze la contribuția de excepție a precursorilor noștri în îndeplinirea obiectivului fundamental al recunoașterii internaționale și desăvârșirii Unirii Principatelor. În plan strategic, Unirea Principatelor Române reamintește necesitatea ca politica externă a țării noastre să să rămână, pe termen lung, o temă de consens național, susținând construirea durabilă a rezilienței interne și externe a statului și obiectivele majore urmărite de țara noastră, inclusiv pe plan extern.

Vom continua să ne îndeplinim și pe viitor datoria față de cetățenii români, păstrând ca reper activitatea diplomaților care au contribuit la întemeierea României unite și moderne, prin conduită și acțiune diplomatică dedicate aceluiași scop fundamental: protejarea și promovarea valorilor, intereselor și obiectivelor țării noastre și ale bunăstării și securității cetățenilor noștri. Acesta este firul roșu care străbate istoria diplomației române moderne, care a coincis întotdeauna cu istoria devenirii țării noastre.

Pe parcursul întregului an, Ministerul Afacerilor Externe și-a propus rememorarea și explicarea istoriei diplomației române pentru publicul larg și, în mod special, pentru tineri, în țară și în statele în care România este reprezentată diplomatic, printr-un program variat de evenimente și campanii de informare, sub o identitate vizuală aniversară.

***

Ministerul Apărării Naționale a transmis următorul comunicat de presă:

Ministerul Apărării Naţionale, împreună cu autorităţile centrale și locale, va organiza luni, 24 ianuarie, în garnizoanele în care există monumente dedicate Unirii Principatelor, ceremonii militare şi religioase cu ocazia sărbătoririi a 163 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române.

În București, de la ora 11.00, la Mormântul Ostașului Necunoscut, din Parcul Carol I, va avea loc o ceremonie în cadrul căreia vor fi decorate Drapelele de Luptă ale Brigăzii 282 Blindată „Unirea Principatelor”, Brigăzii 8 Rachete Operativ Tactice „Alexandru Ioan Cuza” și Batalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă”.

De la ora 12.30, la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din Dealul Patriarhiei Române, va avea loc, de asemenea, o ceremonie de depunere de coroane de flori, în organizarea Prefecturii Capitalei și a MApN.

Un moment dedicat Zilei Unirii Principatelor se va desfășura, de la ora 14.00, și la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, din București. Cu acest prilej, va avea loc vernisajul expoziției intitulată „Armata Română în epoca Principelui Alessandru Joan 1”.

***

În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voință politică al liderilor din cele două principate românești (Moldova și Țara Românească) și prima etapă în crearea statului unitar român modern.

Ziua de 24 ianuarie 1859, ziua alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la București ca domnitor al Țării Românești, după ce la 5 ianuarie fusese ales la Iași domnitor al Moldovei, este ziua când s-au împlinit aspirațiile naționale ale revoluționarilor de la 1848 care înscriseseră în programele lor idealul unirii Principatelor drept „cheia de boltă fără de care s-ar prăbuși întreg idealul național”.

Actul istoric al Unirii de la 24 ianuarie 1859, despre care Mihail Kogălniceanu spunea că este „actul întregii națiuni române”, a rămas un moment decisiv în istoria românilor, pentru că recunoașterea internațională a Unirii și măsurile adoptate în anii care au urmat au dus la obținerea și recunoașterea independenței României în anii 1877 – 1878 și la îndeplinirea idealului național de unire a tuturor românilor în 1918. În egală măsură, momentul 24 ianuarie 1959 a fost primul pas făcut de națiunea română pe drumul modernității și al integrării europene.

***

Conducerea MApN, la manifestările dedicate Unirii Principatelor Române

Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, vor participa luni, 24 ianuarie, la activitățile din București dedicate Unirii Principatelor Române, după cum urmează:

– ora 11.00, Mormântul Ostașului Necunoscut, din Parcul Carol I – ceremonie în cadrul căreia vor fi decorate Drapelele de Luptă ale Brigăzii 282 Blindată „Unirea Principatelor”, Brigăzii 8 Rachete Operativ Tactice „Alexandru Ioan Cuza” și Batalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă”.

– ora 12.30, Monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din Dealul Patriarhiei Române – ceremonie de depunere de coroane de flori.

– ora 14.00, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, ceremonie dedicată momentului și vernisajul expoziției intitulată „Armata Română în epoca Principelui Alessandru Joan 1”.

***

Ministerul Culturii a transmis următorul comunicat de presă:

Ministerul Culturii, prin instituțiile subordonate, marchează anul acesta Unirea Principatelor Române, înfăptuită la 24 ianuarie 1859, prin evenimente culturale precum expoziții, spectacole sau activități educaționale cu implicarea mai multor instituții de învățământ.

Tot cu prilejul celebrării celor 163 de ani de la Mica Unire, mai multe clădiri vor fi iluminate, începând cu ora 18:00, în culorile steagului național: Palatul Culturii din Timișoara, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” din București, Teatrul Național „I.L. Caragiale” București, Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, Biblioteca Națională a României și sediul Ministerului Culturii.

„Îi felicit pe colegii noștri pentru decizia de a marca această zi prin întâlniri, spectacole și proiecte care susțin și cultivă sentimentul de dragoste pentru țară. Este încă un mod de a ni-i aminti pe cei cărora le datorăm România de astăzi, oameni de cultură, oameni politici pe care i-a adus împreună dorința de a se regăsi într-un stat independent. Unirea a fost un proces, pornit de la oameni care vorbeau aceeași limbă, mânați de aceleași sentimente profunde și desăvârșit de mari personalități ale vremii, așa cum au fost Mihail Kogălniceanu, politicienii Manolache Epureanu și Anastasie Panu, Nicolae Golescu, C.A. Rosetti și, nu în ultimul rând, domnitorul Alexandru Ioan Cuza”, a declarat Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.

Evenimentele în format online sau fizic, spectacolele, expozițiile și atelierele dedicate sărbătoririi acestei zile importante pentru istoria românilor se regăsesc AICI.

Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2021: Ziua Unirii Principatelor Române este marcată, anual, la data de 24 ianuarie.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis următorul mesaj:

Aducem astăzi un omagiu triumfului idealului Unirii Principatelor Române din 1859. Într-o simbioză politică și socială cu adevărat istorică, poporul și elitele vremii și-au impus țelul în interiorul și în afara granițelor: unitatea românilor din cele două Principate, Moldova și Țara Românească.

Acest moment strălucit nu s-ar fi putut înfăptui fără contribuția decisivă a unei personalități remarcabile. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Moldovei și al Țării Românești, a fost un eveniment gândit cu iscusință de cei din interiorul și din afara statului, români devotați și prieteni străini care au susținut nobilul ideal al Unirii.

Printr-o inovație politică și juridică greu de imaginat în climatul european de atunci, unioniștii generației pașoptiste au înfruntat forțele potrivnice și au realizat primul pas important în făurirea României moderne. Reformele care au urmat au pus bazele unui proces ireversibil de sincronizare și armonizare a spațiului politic și social românesc cu cel european. În doar câțiva ani de mandat, Alexandru Ioan Cuza a edificat osatura instituțională, administrativă și juridică a statului român modern prin adoptarea unui nou Cod Civil și prin impunerea împărțirii atribuțiilor administrative la nivel central și local, fiind, totodată, și inițiatorul unor ample reforme agrare și fiscale, precum și al unui pachet de legi dedicat învățământului românesc.

Moștenirea lăsată de arhitecții Unirii din 1859, deopotrivă instituțională și simbolică, reprezintă temelia solidă pe care să continuăm modernizarea României, una dintre direcțiile majore fiind consolidarea învățământului românesc, care să ofere o educație accesibilă și performantă. De aceea vă invit, dragi români, să facem din proiectul „România Educată” unul dintre pilonii centrali ai următorilor ani. Este o datorie a celor de la guvernare, a dascălilor, a întregii societăți.

De asemenea, este necesar să depășim centralismul administrativ, un veritabil obstacol în calea modernizării actuale a României. Avem nevoie de o nouă paradigmă a descentralizării, care să încurajeze eficiența prin delegarea mai multor sarcini către administrațiile locale, care cunosc mai bine nevoile cetățenilor și pot rezolva problemele din regiunile defavorizate ale României. În plus, politizarea instituțiilor, o practică toxică și de notorietate în societatea noastră, nu poate să ne ofere nimic bun în viitor, iar soluția este să lăsăm meritocrația să iasă la suprafață.

Multe dintre idealurile care i-au animat pe unioniștii de la 1859 îi animă încă pe români. În același timp, România are un nou rol istoric, iar parcursul de acum se leagă indisolubil de apartenența la Uniunea Europeană și la NATO. Așa cum în lipsa unui crez unionist cele două Principate nu ar fi devenit un singur stat, fără principiile democratice care ne-au călăuzit drumul spre integrarea euro-atlantică nu putem să întărim instituțional statul pe mai departe.

Cea mai prețioasă lecție a paginilor vii de istorie de la momentul Unirii din 1859 este cea a unității și a solidarității, atât de frumos exprimată în imnul Unirii Principatelor: „eu ți-s frate, tu mi-ești frate!”. Indiferent de obstacole, atât timp cât ne dorim cu toții o Românie mai bună, vom putea să ne atingem țelul dacă rămânem uniți și avem ca deziderat binele întregii națiuni.

Să sărbătorim și să onorăm România împreună, în fiecare zi! La mulți ani tuturor românilor!

***

Președintele Senatului, Anca Dana Dragu, a transmis următorul mesaj:

Astăzi, se împlinesc 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, Moldova și Țara Românească. Acesti 162 de ani sunt moștenirea noastră, a tuturor și reprezintă responsabilitatea de a folosi șansele date de strămoșii noștri, precum și obligația de a duce mai departe modernizarea statului român.

În fiecare an, cu ocazia zilei de 24 ianuarie, primim îndemnuri către unitate, dar acum, când viața noastră s-a schimbat, când pandemia ne afectează pe toți, vă încurajez să luptăm împreună pentru un singur scop, acela de a depăși criza sanitară.

​Sănătatea noastră și a celor dragi, întoarcerea la normalitatea pe care o știam, reîntregirea familiilor și vieților noastre depind de noi.

Fiți optimiști că vom putea atinge acest scop. Fiți optimiști că ne vom găsi mai buni și mai puternici după această încercare.

Nu a fost ușor atunci, nu e ușor acum, dar mereu am mers înainte.

La mulți ani!

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Daniela Niculcea

Daniela Niculcea

2020: Ziua Unirii Principatelor Române este marcată, anual, la data de 24 ianuarie.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis următorul mesaj:

Dragi români,

Îmi face o deosebită plăcere să fim împreună în această zi importantă pentru națiunea noastră, când sărbătorim împlinirea a 161 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească. Mi-am dorit ca prima mea întâlnire cu românii din acest al doilea mandat să aibă loc aici, la Iași, unul dintre centrele simbolice ale modernității, spiritualității și românității noastre.

Vă mărturisesc că sunt emoționat de fiecare dată când revin în frumoasa noastră Capitală Istorică și vă mulțumesc pentru primire! Acum mai bine de un secol și jumătate, la Iași și la București, printr-un act de mare abilitate politică înfăptuit de înaintașii noștri, au fost puse bazele statului român modern.

Pentru noi, românii, nimic nu s-a câștigat ușor și simplu în trecutul nostru. Așa a fost și la 1859, când situația politică a Principatelor Române era extrem de complicată. Tensiunile, disensiunile politice și sociale, obstacolele interne și externe nu lipseau nici atunci, însă, în ciuda tuturor provocărilor, solidaritatea și dorința românilor de a se uni au reprezentat o forță incredibilă.

Nevoia românilor de a fi împreună, transformată, mai apoi, într-un ideal național, a făcut posibilă Prima Unire, piatra de temelie a României moderne și europene de astăzi.

„Unirea este actul energic al întregii națiuni române. Unirea, Națiunea a făcut-o!”, spunea distinsul liberal Mihail Kogălniceanu. Onorăm astăzi nu doar priceperea și abilitatea unor elite, viziunea și hotărârea lor, ci, mai ales, substratul modernizator al demersului unionist. Unirea Principatelor Române a însemnat demararea unor reforme sistemice sub aspect juridic, administrativ, economic și social și a constituit, de altfel, fundamentul pentru Marea Unire din 1918.

Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești, opera extraordinară a generației pașoptiste și a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Domnul Unirii, nu trebuie privită doar ca un eveniment istoric, ci ca un ansamblu de lecții prețioase și extrem de actuale pe care elitele vremii ni l-au lăsat moștenire.

Dragi români,

La fel cum înaintașii noștri au acționat la 1859, politicienii de astăzi trebuie să-și asume rolul de reformatori. Politica are nevoie de oameni curajoși, de toți cei care consideră că a guverna sau a administra o urbe este o misiune onorantă. Avem nevoie de politicieni vizionari, pasionați, integri și pregătiți, care să își pună toată priceperea și profesionalismul în slujba intereselor cetățenilor. Avem nevoie de politicieni care să își iubească țara cu adevărat și să facă din ea o Românie normală.

Românii au arătat fără echivoc că își doresc o țară modernă, prosperă, europeană, o țară în care fiecare cetățean să se simtă respectat, auzit, să trăiască decent, să se poată dezvolta și în care instituțiile statului să rezolve problemele eficient și rapid.

Românii așteaptă instituții publice performante, cu funcționari integri, profesioniști, onești și deschiși, infrastructură de transport modernă, spitale sigure și bine dotate, școli în care să-și ducă în siguranță copiii și unde aceștia să primească o educație la cele mai înalte standarde.

Am încredere că actualul Guvern înțelege pe deplin nevoile pe care românii le au și că va lua în continuare măsuri concrete pentru a îndrepta toate lucrurile strâmbe. Primele luni au arătat clar că năzuințele oamenilor au fost auzite. Din Parlament, însă, PSD vrea să blocheze toate reformele, și de aceea avem nevoie de alegeri anticipate. Acesta nu este un moft, ci o dorință stringentă a societății pentru ca România să se schimbe în bine.

Românii vor vota din nou în acest an. Sunt convins că prin alegerile lor vor demonstra, încă o dată și încă o dată, că nu mai acceptă persoane superficiale și slab pregătite în funcții publice. Cei care urmăresc alte scopuri, cei care nu se vor mobiliza pentru susținerea unor reforme oneste, în beneficiul oamenilor, cei care vor încerca să submineze lupta împotriva corupției vor fi excluși automat de la treburile publice de către cetățeni, prin vot.

Îndemn toți românii să nu mai accepte niciun fel de atitudine ostilă modernizării țării noastre și să rămână la fel de angajați în sancționarea derapajelor funcționarilor și reprezentanților statului. Atașamentul românilor față de spiritul, valorile și principiile europene este indiscutabil și a fost demonstrat în nenumărate rânduri, mai ales în ultimii ani.

La rândul său, clasa politică trebuie să demonstreze că îmbrățișează aceleași idealuri și principii. Ceea ce am învățat din realizarea Unirii Principatelor și din modul în care cetățenii au votat anul trecut este că atunci când românii își propun un ideal și luptă cu hotărâre pentru realizarea lui, nimeni și nimic nu le poate sta în cale. Fac aici, la Iași, din locul în care s-a înfăptuit unirea, un apel către toți politicienii, indiferent de culoarea politică: nu ignorați forța și puterea glasului cetățenilor, nu ignorați voința lor!

Având în vedere alegerile românilor de acum 161 de ani, îmi vin în minte cuvintele lui Victor Place, consul francez la Iași și martor al înfăptuirii Micii Uniri, care descria semnificația alegerii domnitorului Cuza astfel: „triumful complet al ideilor unioniste și liberale împotriva vechiului sistem de corupție, care și-a trăit traiul”, cuvinte pe care le găsesc extrem de actuale.

Votul are puterea de a închide drumul oamenilor necinstiți și de a impulsiona meritocrația, onestitatea, buna-credință și profesionalismul. Așadar, dragi români și politicieni de bună-credință, vă îndemn să continuăm pe drumul pe care am pornit acum cinci ani împreună: consolidarea statului de drept și a parcursului democratic și european al României.

Doamnelor și domnilor,

Pentru că ne aflăm la Iași, în inima Moldovei, transmit un semnal ferm către guvernanți: românii și România au nevoie de Autostrada Unirii, proiect consfințit prin lege, care obligă statul să realizeze un drum de mare viteză peste Carpați. Provinciile istorice, Moldova și Transilvania, trebuie să fie unite! Fără această autostradă, Moldova nu va putea recupera decalajul economic.

Închei prin a vă invita să fim împreună, la fel ca în Hora Unirii, în clipele de sărbătoare, să ne stăm aproape unii altora în momentele grele, să ne unim pentru modernizarea României, să ne concentrăm pe lucrurile bune care ne unesc și să găsim împreună soluții pentru a înlătura acele situații care ne dezbină. Vă doresc să aveți multă încredere și mult curaj!

La mulți ani tuturor, oriunde v-ați afla!

De asemenea, și prim-ministrul României, Ludovic Orban, a transmis un mesaj cu această ocazie:

Cu 161 de ani în urmă, românii de pe cele două maluri ale Milcovului sărbătoreau împreună îndeplinirea unui ideal drag al generației pașoptiste, unirea Moldovei cu Țara Românească. Mica Unire, cum este numit momentul istoric de la 24 ianuarie 1859, a reprezentat prima etapă în crearea statului unitar român, desăvârșită la 1 decembrie 1918, când a avut loc și unirea cu Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureș.

Ce poate fi mai frumos pentru o națiune decât consensul în jurul unui obiectiv vizionar a cărui împlinire avea să deschidă calea către un stat modern, suveran și independent? Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza în același timp ca domnitor al Țării Românești și al Moldovei a însemnat, cum el însuși spunea, conform relatărilor vremii, nu doar venirea la putere a unui om, ci a unui popor.

Avem multe de învățat din exemplul artizanilor Unirii Principatelor Române. Chiar dacă au existat și voci care se opuneau unificării, divanurile ad-hoc care au precedat unirea celor două principate au demonstrat dorinţa de unire a românilor, iar elitele politice ale vremii au fructificat o șansă istorică pentru întreaga națiune. Reformele care au urmat în toate domeniile importante ale economiei și vieții social-politice au schimbat în bine destinul acestui popor. A fost un cumul de voință și de curaj politic datorită căruia există și România de astăzi, revenită de peste un deceniu în marea familie europeană și partener al Alianței Nord-Atlantice.

Istoria ne-a demonstrat că putem fi puternici ca națiune atunci când ne unește un obiectiv comun. În 1859, puternica apropiere culturală și economică dintre Moldova și Țara Românească a fost catalizatorul Micii Uniri. Dezvoltarea și modernizarea statului nou format atunci nu ar fi fost însă posibile fără respectul pentru lege și pentru binele întregii națiuni.

Sărbătoarea Unirii Principatelor Române este un bun prilej de reflecție pentru ceea ce ne dorim ca popor pentru viitor, lăsând deoparte diferențele de opinie sau rivalitățile politice. Provocarea actuală o reprezintă dezvoltarea țării în pas cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, reducând decalajele economice sau sociale. Acesta este drumul pe care mi l-am asumat împreună cu echipa guvernamentală pe care o conduc, în deplin respect pentru lege și pentru binele societății.

La mulți ani, români!

La mulți ani, România!

***

2019: Ziua Unirii Principatelor Române este marcată, anual, la data de 24 ianuarie.

24 ianuarie 1859 este data la care a avut loc Mica Unire a Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. A fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.

În ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales şi domn al Ţării Româneşti. Alegerea sa a produs în întreaga ţară o puternică explozie de entuziasm. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorala, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrara, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.

În 2016 Camera Deputaţilor a adoptat legea privind declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române ca zi liberă nelucrătoare. Proiectul de lege modifică alineatul 1 al articolului 139 din Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii prin care Ziua Unirii Principatelor Române este declarată zi nelucrătoare adăugându-se celorlalte sărbători legale.

Anul acesta românii sărbătoresc 160 de ani de la Unirea Principatelor Române. Cu ocazia acestei mari sărbători, la Iași se va organiza primul mare eveniment după Centenar. Pe lângă obișnuitele manifestări pregătite pentru data de 24 ianuarie 2019, Iașiul se pregătește să întâmpine vizita președintelui României, Klaus Iohannis.

La București, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” organizează astăzi, 24 Ianuarie 2019, între orele 10:00-14:00, o manifestare istorico-militară, cu participarea asociațiilor de reconstituire istorică care abordează epoca respectivă. În speranța că starea vremii o va permite, activitatea se va desfășura în curtea muzeului și va consta în festivatea de deschidere în prezența grupurilor de reconstituire istorică, urmată de ceremonia depunerii unor coroane de flori la busturile domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al primului-ministru Mihail Kogălniceanu. În continuare, grupurile de reconstituire istorică vor efectua prezentări de uniforme și echipament militar de epocă, demonstrații de instrucție de front și tactică, în conformitate cu regulamentele militare ale perioadei respective.

Arcul de Triumf din Bucureşti este deschis spre vizită între orele 10,00 şi 18,00, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române. Primăria Municipiului Bucureşti prin Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic îşi propune să marcheze Mica Unire prin amenajarea în interiorul emblematicului monument a unei expoziţii consacrate celebrării evenimentului istoric ce a avut loc pe 24 Ianuarie 1859. Expoziţia conţine o serie de tablouri care prezintă portrete ale legendarelor personalităţi ale istoriei noastre (Decebal, Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Carol I, Ferdinand, Mihai I) iar aticul monumentului Arcul de Triumf găzduieşte planşele unei veritabile „lecţii de istorie” în text şi imagini, ce descriu Unirea de la 24 ianuarie pe înţelesul tuturor.

Viorica Dăncilă, premierul României, a transmis următorul mesaj, potrivit unui comunicat: „Se împlinesc, astăzi, 160 de ani de la primul act istoric major în devenirea statului unitar și suveran român actual: Unirea Principatelor Române, de la 24 ianuarie 1859, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei și Țării Românești.
Aristocrația noastră din acele timpuri, prin vârfurile sale intelectuale și politice, precum și cea mai mare parte a populației, au reușit să transforme în realitate, pe o temelie durabilă, idealul unității naționale românești, întrevăzute de geniul voievodului Mihai Viteazul la 1600 și desăvârșite cu Marea Unire din 1918.
Am avut de partea noastră un context extern favorabil, state europene-prietene, dar, mai ales, am avut elite românești remarcabile, care au crezut în destinul românesc, și o voință populară extraordinară de a ”seca Milcovul”, de a șterge barierele între român și român.
Acest moment al istoriei noastre să îl sărbătorim cu încredere în România și în resursele inepuizabile ale ființei românești. Avem experiența coeziunii interne pentru o cauză, a luptei pentru locul nostru în istorie și în lume, a victoriei care nu a fost niciodată obținută în cotropire, ci în apărarea a ceea ce ne aparține. Această pagină de istorie și idealul de unitate al înaintașilor care au făcut posibilă devenirea României de astăzi sunt fundamentale pentru viitorul națiunii române, pentru evoluția noastră ca societate modernă, atașată valorilor europene, în care drepturile și libertățile sunt respectate și apărate, ca stat suveran, prețuit de partenerii europeni și internaționali.
Faptul că astăzi marcăm Ziua Principatelor Unite atât în România, cât și la Bruxelles, unde în calitate de stat care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene ne asumăm cu onoare responsabilitățile, este un motiv de mândrie pentru țara noastră și pentru români. Este, totodată, o confirmare a faptului că poporul român a avut întotdeauna puterea și înțelepciunea să aleagă calea dreaptă.
Am încredere absolută în destinul nostru național și european. Am încredere în români și în România!

La mulți ani, România!

Ministerul Afacerilor Externe a publicat un mesaj cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, potrivit unui comunicat: „La 24 ianuarie 2019 aniversăm 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, prin dubla alegere a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, eveniment istoric fundamental pentru națiunea română.

Ziua de 24 ianuarie, declarată sărbătoare națională prin Legea nr. 171/2014, marchează una dintre cele mai importante realizări ale României moderne, ce a permis o evoluție accelerată a țării pe calea dezvoltării și a modernizării.

Unirea Principatelor Române, primul moment al afirmării românilor ca națiune și al racordării sale la „spiritul european”, precum și primul pas pentru înfăptuirea statului național unitar român, a fost rezultatul eforturilor și al sacrificiilor unor generații de oameni politici și cărturari care au inclus, încă din programele pașoptiste, idealul Unirii Moldovei și Țării Românești.

Unirea de la 1859 semnifică un act de înaltă voință politică și de solidaritate națională, ce se constituie într-un îndemn către generațiile prezente și viitoare la păstrarea și cultivarea unei conștiințe a unității naționale și la dezvoltarea unei acțiuni vizionare a elitelor.

Diplomația română privește cu respect și recunoștință la făuritorii Unirii de la 1859, la cei care au acționat pentru recunoaşterea internaţională a acesteia, pentru dobândirea independenţei de stat, precum și pentru următoarele procese de făurire a statului român modern. Grație lor, România este astăzi recunoscută pentru ataşamentul său faţă de principiile dreptului internațional și pentru promovarea respectului reciproc, a bunei înțelegeri, a deschiderii către dialog, a valorilor multiculturalismului, care stau la baza profilului său internațional și a acțiunii sale externe.

Parcursul susținut al națiunii române spre obținerea independenței și spre realizarea statului național unitar român modern a servit drept model pentru acţiunea politică de până în zilele noastre, care a permis României să dobândească statutul său actual, de stat consecvent și credibil în interiorul Uniunii Europene și al NATO. Astăzi, mesajul actului Unirii Principatelor Române se regăsește în dorința națională de a aparține la spațiul comunitar european și nord-atlantic.

În această zi cu semnificație deosebită pentru toți românii, să sărbătorim împreună Unirea de la 1859 și să reflectăm la principiile fondatoare ale României moderne, unitatea, solidaritatea, demnitatea și coeziunea socială.

La mulți ani, România! La mulți ani, români!”

Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, a declarat la Focşani, potrivit agerpres.ro„Avem o datorie istorică faţă de Moldova! România, ca ţară membră a Uniunii Europene, îşi va îndeplini această datorie. Ştiţi foarte bine că suntem ţara care milităm cel mai puternic pentru a permite Moldovei să-şi continue traseul european. Chiar şi în aceste zile, întâlnirile pe care le-am avut la Bucureşti în cadrul manifestărilor dedicate Preşedinţiei rotative mi-au permis să discut acest subiect, al evoluţiei Moldovei şi al drumului său, al parcursului său occidental, cu parteneri occidentali din Franţa, din Marea Britanie, arătând fără niciun fel de echivoc că Moldova trebuie să fie susţinută şi am convingerea că pe perioada Preşedinţiei noastre vom în măsură să facem mai multe demersuri şi eforturile să fie mai utile, mai fructuoase pentru a ajuta Moldova să-şi continue acest drum.

Suntem acelaşi popor, avem aceeaşi limbă, aceeaşi istorie, aceleaşi obiceiuri, tradiţii, avem extrem de mult în comun. (…) Mi-aş dori să avem o unire care să fie implicită (…), să avem o unire deplină, o unire politică, o unire administrativă, care să ne permită să fim, aşa cum am fost odinioară, în aceleaşi graniţe istorice în care poporul român s-a dezvoltat şi a trăit. Această doleanţă cred că este împărtăşită şi de cei mai mulţi dintre dumneavoastră, este împărtăşită şi de un procent extrem de larg din populaţia din România şi bănuiesc că şi din Republica Moldova. Sentimentele acestea solide, legăturile de sânge nu le poate distruge nimenea. Nici măcar consecinţele nefaste ale celui de-al Doilea Război Mondial nu au putut să distrugă aceste legături, care sunt atât de solide şi pentru care noi trebuie să lucrăm în continuare pentru a le menţine.”

* Legal Days este un proiect dezvoltat de prof. univ. dr. Cristian Jura cu susținerea Societății de Științe Juridice.

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Daniela Niculcea, Facultatea de Drept, Universitatea din București, Internship la Societatea de Științe Juridice (SSJ)

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro