BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
Print Friendly, PDF & Email

Curtea de Apel București. Concediere discreționară, motivată de încălcarea clauzei privind confidențialitatea

24.01.2019 | Cornelia DĂROI
Abonare newsletter
Cornelia Dăroi

Cornelia Dăroi

Curtea de Apel București a hotărât că susținerile intimatei potrivit cărora, dacă ar fi permisă salariatului să se apere în litigiile derulate împotriva angajatorului său, folosind înscrisuri în privința cărora a fost de acord, prin semnarea contractului individual de muncă sau a unui act adițional la acesta, să păstreze confidențialitatea, aceasta ar echivala cu o recunoaștere a unei permisiuni acordată salariatului de a stoca, pe toată durata relațiilor contractuale, date confidențiale aparținând angajatorului, nu reprezintă decât o afirmație de tip speculativ, lipsită de semnificație în cauză, nepunându-se problema unei asemenea conduite din partea reclamantei apelante. De altfel, ca și în cazul procedurii cercetării disciplinare derulate pe fondul acuzației referitoare la pretinsa încălcare a clauzei de confidențialitate, ca urmare a folosirii unor documente interne ale angajatorului într-un litigiu derulat între părți, Curtea ar trebui să accepte ca reală situația neverosimilă potrivit căreia angajatorul, deși a observat că apelanta nu ar fi respectat, în chip fidel, programul de lucru o perioadă destul de lungă de timp, pe fondul unor relații contractuale tensionate între părți, totuși, nu a luat nicio măsură de natură disciplinară. Angajatorul a preferat să acționeze de o manieră stranie, respectiv să rețină din drepturile salariale ale reclamantei, pe baza unor documente (foi de pontaj) întocmite chiar de către angajator, documente asupra cărora reclamanta nu avea niciun control, fiind vorba, prin urmare, de documente în care angajatorul putea să înscrie spre pontare oricâte ore dorea să rețină din cuantumul plății. (Decizia civilă nr. 2485 din 5 iunie 2018, pronunțată de Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă a Curții de Apel București)

Cornelia Dăroi

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week