Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar [MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete]
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu CSM, Ministerul Public şi DNA
JURIDICE
13 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Tudorel Toader: Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constituțională privind alcătuirea completurilor de trei judecători de la ÎCCJ

30.01.2019 | JURIDICE.ro
Newsletter
Instagram
Facebook

Luni, 28 ianuarie 2019, prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a declarat că Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constituțională privind alcătuirea completurilor de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar cei aflați în curs de judecată sau în cale de atac pot ridica excepții de neconstituționalitate în fața instanței, potrivit ziare.com.

Prof. univ. dr. Tudorel Toader: „Vis-a-vis de completele de cinci, avem decizia Curții Constituționale care a constatat acel conflict juridic de natură constituțională și imperativ a arătat ce trebuie de făcut și Înalta Curte a procedat la constituirea legală a completelor de cinci. Mă întrebați de cele de trei. Prin analogie, lucrurile sunt identice. Care-i deosebirea? Deosebirea faptului că nu avem o decizie a Curții Constituționale care să se bazeze pe nelegala constituire a completelor de trei și analogia nu o putem pune în operă, dar oricând și oricine, Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constituțională și cei care mai sunt în curs de judecată, în căi de atac sau în contestație în anulare, dacă mai au termenul să nu fie expirat, pot ridica în fața instanței de judecată excepția de neconstituționalitate.”

Newsletter
Instagram
Facebook

Aflaţi mai mult despre ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 13 de comentarii cu privire la articolul “Tudorel Toader: Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constituțională privind alcătuirea completurilor de trei judecători de la ÎCCJ”

  1. Ioan BUCSA spune:

    De când compunerea aleatorie a unui complet de judecată a devenit drept/principiu garantat de Constituţie!? Nu e nici măcar principiu de drept procesual. Faptul că în mod special prin LEGE s-a prevăzut pentru un complet la fel de special – cel de 5 de la ÎCCJ (care judecă câteva dosare raportat la celelalte completuri), nu face ca acesta să fie aplicabil prin ANALOGIE(!!!) la toate celelalte completuri de judecată; excepţia este de strictă interpretare! Dacă se doreşte ca această excepţie să devină regulă, atunci să se prevadă prin lege aşa ceva! Oricum, în toată lumea civilizată se vorbeşte despre imparţialitatea, independenţa JUDECĂTORULUI, iar nu a completului. TOŢI judecătorii trebuie să fie imparţiali, independenţi, iar atunci şi completul ce-l vor forma va fi unul la fel. Ceea ce mi se pare că nu se poate spune acelaşi lucru despre completul unic de la CCR!

    P.S. Ca să nu mai vorbim despre independenţa şi imparţialitatea Avocatului Poporului care îşi doreşte doar beneficiile unui magistrat, nu şi obligaţiile!!

    • Razvan Nicolae MICUL spune:

      Standardul în SUA este distribuirea aleatorie a judecătorilor în complete.

      Michael Abramowicz & Maxwell Stearns, Defining Dicta, 57 STAN. L. REV. 953, 1009 (2005) (“In the Courts of Appeals, panels are the product of random draws of three among a larger set of members of the court.”); Lee Epstein, William M. Landes & Richard A.Posner, Why (and When) Judges Dissent: A Theoretical and Empirical Analysis, 3 J. LEGAL ANALYSIS 101, 110 (2011) (“We assume that members of a panel are chosen randomly from the judges of the court, which is the practice in all circuits.” (citation omitted)); Cass R. Sunstein & Thomas J. Miles, Depoliticizing Administrative Law, 58 DUKE L.J. 2193, 2197 (2009) (noting that within the federal courts of appeals, “judges are randomly assigned to three-judge panels”). 2 Emerson H. Tiller & Frank B. Cross, A Modest Proposal for Improving American Justice, 99 COLUM. L. REV. 215, 216 & n.4 (1999) (“[T]he random assignment of federal appellate judges to panels has become a ‘hallmark’ of the system.”).

      Un studiu mai amplu aici: https://chicagounbound.uchicago.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=2006&context=public_law_and_legal_theory

      Nu este bun standardul din SUA în colonii, sau cum? Am înțeles că și în Puerto Rico este tot ”random”.

    • Știți cumva profesorii de drept din România specializați în aceste probleme ce zic cu privire la întrebarea dumneavoastră?

      • Razvan Nicolae MICUL spune:

        Tragerea la sorti a forurilor jurisdictionale este regula si la noi, nicidecum exceptia. Nu stiu daca in facultate se preda organizare judiciara, banuiesc ca nu a fost un subiect de interes pana acum, insa in lumina jurisprudentei recente a CCR, sigur interesul va creste si in mediul academic. Un profesor preocupat de probleme care nu erau mainstream a fost Ion Deleanu, cartea Fictiunile Juridice atingand probleme si din aceasta sfera (aparenta de impartialitate a instantei).

        • Ioan BUCSA spune:

          Indicaţi dispoziţiile din legile care reglementează forurile jurisdicţionale despre care vorbiţi şi care prevăd tragerea la sorţi ca regulă, măcar vreo două cu titlu exemplificativ!!! Cred că nu vă referiţi la BEC când sunt alegeri!?
          Eu nu zic că nu se poate face şi la instanţele de drept comun un fel de rotire a judecătorilor în completurile de judecată, dar mai întâi să se prevadă în lege acest lucru… nu aşa cum spuneţi „în lumina jurisprudenţei recente a CC”.

        • Ioan BUCSA spune:

          Chiar mi-aş dori ca anumite completuri de la ICCJ (dar de la contencios administrativ şi fiscal) să-şi mai schimbe componenţa periodic, că s-ar putea şi soluţiile să fie altele, nu în general favorabile statului, cum sunt cele din fiscal, corecţii financiare…

          • Razvan Nicolae MICUL spune:

            Haosul jurisprudențial s-a redus la nivelul ÎCCJ în ultimii ani. Atât timp cât populația nu este educată în ceea ce înseamnă capitalism (mă refer la cel sănătos, unde o bancă dă faliment dacă a jonglat cu banii, nu este salvată cu resurse bugetare) sau valorile economiei de piață, și caută mereu o rezolvare birocratică a problemelor sale, este normal ca această paradigmă să fie relevată și la nivelul instanțelor judecătorești. Exemplul factual a fost dat de litigiile privind contractele de credit, unde debitorii au contestat ce au semnat chiar ei, căci dacă reducem dezbaterea, aceasta este sursa problemei. Cei care au luat credite nu au considerat necesar să se consulte cu un avocat sau cu un economist înainte de a se angaja la acel debit, iar ulterior cetățenii au solicitat statului un sistem bugetar de finanțare în domeniul imobiliar (prima casă). Toate aceste ingerințe crează dezechilibre în economie. Statul nu are bani, statul administrează taxele pe care le colectează. Problema justiției, în această privință (litigii fiscale), este că nu înțelege acest aspect elementar. În ceea ce privește tragerea la sorți a completelor, cred că este o falsă problemă. Nu va veni sfârșitul lumii dacă vor fi trase la sorți. Din nefericire cei din justiție nu percep diferența dintre jocul de imagine și comunicare (practicat de puterea politică) și argumentele din sfera juridică. Puterea politică are nevoie de un adversar pentru a se valida electoral, iar încrederea în justiție este praf, deci este o țintă perfectă pentru acumularea de capital electoral. Justiția este praf pentru că a acceptat compromisuri și a uitat de fiat justitia et pereat mundus (mai exact magistrații nu mai pricep diferența dintre dosarul de presă și dosarul judiciar). Presupun că partidul va tot scoate înregistrări la momentul potrivit, fiind an electoral. Amnistia și grațierea au fost o fumigenă. Șefii partidului nu vor să-și reabiliteze propria opoziție din interior, căci nu sunt imbecili. Din nefericire multe aspecte nu sunt percepute corect în breasla judiciară, care a trecut la semnat petiții și memorii, refuzând să accepte că orice normă legală este rezultatul unui compromis al politicului (negociere în parlament cu privire la ce cuvinte și propoziții se pun în legi). Regula esențială a democrației este aceea că singurii care pot schimba puterea politică sunt alegătorii, prin vot. Din această perspectivă, un aspect interesant este studiul inteligenței maselor (un material scurt aici https://www.youtube.com/watch?v=ggUHOqq4dhw).

      • Profesorii de drept din România nu sunt specializaţi pe nimic. Ei sunt doar generalişti. Predau de toate şi nimic. Şi nici chestiile generale nu le ştiu prea bine.
        Câtă vreme nu există o culegere jurisprudenţială prestigioasă în România, gen Westlaw, LexisNexis, nu vei şti niciodată care este legea.
        Rolii, jurindex şi alte culegeri sunt nişte glume proaste deoarece indexează nişte texte de hotărâri neverificabile.
        CSM a făcut un rău uriaş eliberând milioane de texte de hotărâri care sunt pe jumătate şterse.
        Se înţelege foarte prost în România un lucru şi anume că hotărârile judecătoreşti nu pot fi cenzurate prin ştergerea datelor personale.
        Hotărârile judecătoreşti nu pot fi revizuite de către CSM sau instanţe post-decizie finală.
        CSM nu poate interveni asupra hotărârilor judecătoreşti definitive, nici măcar în cazul în care conţin date personale. Legile privind protecţia datelor personale nu sunt absolute şi în niciun caz nu se aplică hotărârilor judecătoreşti.
        Şi eu sunt de acord că este greu să pui în balanţă necesitatea protecţiei vieţii private a cetăţenilor cu transparenţa justiţiei.
        Dar asta este o chestiune REZOLVATĂ. Transparenţa justiţiei nu va fi niciodată pe locul doi în urma necesităţii protecţiei vieţii private.
        În momentul în care hotărârile judecătoreşti au fost eliberate publicului, ele nu mai pot fi secretizate niciodată şi nici nu pot fi eliberate ulterior condiţionat, cu ştersături.
        Desigur, pe nimeni nu interesează datele strict personale, adrese, cnp etc… dar să ştergi şi NUMELE TUTUROR persoanelor implicate în proces este o greşeală evidentă în sarcina CSM, greu de combătut.
        Sentinţele sunt ilizibile.
        Nu înţeleg de ce nu există mai multă preocupare pentru acest aspect.
        Ar rezolva multe probleme cu privire la jurisprudenţă şi înţelegerea legii şi poate că şi dna Mazilu va putea găsi informaţiile pe care le caută fără să tot întrebe de profesori şi conducători de doctorate etc.

        Legea în România nu e făcută de academicieni, ci de judecători prin jurisprudenţă. De regulă ce spun profesorii în ciornele de texte (numite „tratate”) pe care le scriu, nu oferă jurisprudenţă, ci doar păreri şi concluzii inutile.

      • @domnul Kurtyan,

        Avand in vedere ca ati facut mai mult de trei erori logice in comentariul dumneavoastra, ma intreb daca are rost sa continui dialogul.
        Chiar nu inteleg de ce insistati cu ale erori cand as putea sa jur ca stiti ca le faceti.

        • Eşti sigură că am făcut erori logice? Ai studii în domeniu?
          Poate că ar fi mai bine să întrebi nişte profesori universitari mai înainte sau conducători de doctorate.
          Şi eu sunt sigur că nu ai fost instruită la facultate cum e cu erorile.
          Aşa e cu unele persoane: ****.

  2. Ioan BUCSA spune:

    Până prin 2006 nici nu exista în justiţia noastră dâmboviţeană acest concept… ALEATORIU! Dosarele se dădeau la completuri din pix, după vrerea judecătorului de serviciu sau a şefului de instanţă… sau mai ştiu eu cui! A venit ministrul justiţiei în 2006 şi a spus că e bine ca dosarele să fie repartizate aleatoriu la completuri. Deci dosarele, iar nu judecătorii în completuri se repartizau ALEATORIU! Cât despre modul cum se alcătuiau înainte şi după 2006 completurile colegiale, lucrurile au rămas cam la fel, colegiile de conducere aprobând componenţa acestora.

    Nici nu exista să invoci că nu este completul de judecată legal constituit dacă… de ex. judecătorul ce înlocuia un alt judecător într-o şedinţă nu era prevăzut în lista de permanenţă! Puteai să invoci eventual că judecătorul respectiv era stagiar şi nu putea judeca o anumită cauză.

    Acum, pornind de la chestiune administrativă de excepţie (alcătuirea completurilor de 5 de la ÎCCJ) se încearcă să se anuleze toată munca judecătorilor din completurile colegiale.

    Normal că pe d-l ministru şi prietenii lui îi interesează doar completurile din penal, nicidecum cele din civil, administrativ etc, că doar în penal se prescriu faptele în timpul procesului, iar orice cale extraordinară de atac admisă este favorabilă inculpatului prin simplul fapt al trecerii timpului până la rămânerea definitivă a hotărârii.

    Aşa că să ne scutească d-l ministru cu vrăjeala lui că şi procurorii pot face contestaţie acolo unde au luat achitări-timpul a trecut, poate faptele s-au prescris sau se vor prescrie în timpul judecării contestaţiei sau ulterior în urma rejudecării cauzei, mai ales că după ce inculpatul a fost achitat trebuie să readministrezi probatoriul conform CEDO ceea ce presupune timp, timp şi iar timp. Oare el ne crede proşti pe toţi!?

    • Florin-Iulian HRIB spune:

      Deşi întrebarea din finalul comentariului dvs. este retorică, ţin să comentez că dl T.T. chiar crede (pentru că mulţi cetăţeni, gen Floriana Jucan, îi demonstrează) că există foarte mulţi proşti sau profani care habar n-au ce înseamnă organizarea instanţelor, constituirea completelor, prescripţia răspunderii penale etc., aşa că iau de bune toate inepţiile slobozite pe gaura gurii de aceşti pseudojuzi (reamintesc că inclusiv dl T.T. a fost membru CCR) ridicaţi în scaune de politicieni veroşi, care numai imparţialitate şi independenţă a judecătorilor nu urmăresc…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate